ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "românii din Ucraina"

românii din Ucraina

,

Sâmbătă, 4 martie a.c., în sediul Consulatului General al României la Cernăuţi, au avut loc o suită de evenimente culturale, importante pentru menținerea și promovarea tradițiilor românești de Mărţişor, în comunitatea românească din regiunea Cernăuți (Ucraina). Aici s-a desfăşurat  în prima ediţie, concursului „Mărţişorul – simbol al primăverii”.

Evenimentul a fost organizat și susținut de Excelenţa Sa, Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, informează romaniabreakingnews.ro,  citând surse din presa locală – Zorile Bucovinei și diplomația română acreditată în Ucraina.

La eveniment au participat și s-au implicat, adjunctul Consulului General al României la Cernăuţi, ministru consilier Ionel Ivan și alţi colaboratori ai Consulatului, Lilia Govornean, metodistă la Institutul postuniversitar de perfecţionare a cadrelor, preşedintele Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Ucraina (ACDRU), elevi şi cadre didactice de la cele mai prestigioase instituţii medii de învăţământ din cele 4 raioane românofone din regiunea Cernăuţi – Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, Gimnaziul de la Crasna, Liceul din Noua Suliţă, Liceul „Gheorghe Asachi” din Herţa şi  Gimnaziul nr.6 din Cernăuţi

Video (Zorile Bucovinei) „Mărţişorul” – la Consulatul general al României la Cernăuţi –

Cu prilejul acestui eveniment cultural românesc, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a prezentând Mărţişorul – trifoiul cu patru foi, aducător de noroc și le-a adresat pedagogilor prezenți, mulţumiri pentru reuşita misiunii de transmite tinerei generaţii, tradiția Mărţişorului:  „E o iniţiativă foarte frumoasă pentru copii care vine cu sprijinul ACDRU, preşedinte Lilia Govornean, o tradiţie foarte veche ce promovează cultura românească, o tradiţie plină de bucurii şi speranţe noi. Mărţişorul are mii de ani, datorită faptului că este prezent în conştiinţa poporului român, a popoarelor balcanice, denotă faptul că aceste popoare, care trăiesc în adevărata istorie, moştenită din bătrâni, au grijă de rădăcinile istorice. Ministerul Afacerilor Externe susţine aceste forme de promovare a tradiţiei culturale româneşti.  Consulatul General al României la Cernăuţi a iniţiat câteva proiecte ce vizează menţinerea acestei tradiţii în rândul comunităţii româneşti, dar şi de promovare  a ei în rândul altor popoare”.

Participanții și premianții acestei manifestări, au primit pe langă Mărţişoare, premii băneşti și o invitație în Tabăra din Sângeorz-Băi (pentru 50 de elevi români, participanţi la concurs), în perioada 28 iunie -3 iulie,  din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud.  Conform organizatorilor lucrări tinerilor se vor păstra în patrimoniul Muzeului Bucovinei din Suceava.

Gabriel Negru /  romaniabreakingnews.ro

,

Duminică, 26 februarie 2017, la Horbova, în raionul Herţa, comunitatea de români s-a adunat în centrul localităţii, la Casa de cultură, pentru a participa la un important spectacol artistic cu caracter popular românesc, informează romaniabreakingnews.ro citând o relatare de pe pagina de facebook a unui localnic român din părțile Herței – Ionel Marin Ivan.  

„Aici a avut loc un spectacol artistic, cum nu mi-a fost dat să văd până acum. Încă de la intrarea în edificiul cultural, te fermeca o mare de oameni care aşteptau liniştiţi, în picioare, începerea manifestării. În sala nu mai erau demult locuri. Practic, numărul celor prezenţi la spectacol a fost dublu faţă de capacitatea sălii. Horbovenii ascultau muzică din sală, până şi din curtea Casei de cultură. L-am văzut pe scenă, în costum popular şi evoluând în echipa de dansatori, pe domnul Valentin Iacoban, preşedintele Consiliului Raional Herţa. Mai mulţi reprezentanţi ai „dinastiilor artistice horbovene”, cum bine spunea cineva, ne-au demonstrat că portul popular, cântecul şi dansul românesc, reprezintă cea mai de preţ comoară a neamului românesc. Ne mândrim cu voi, dragi horboveni! La manifestare au participat şi reprezentanţi ai conducerii Consiliului regional Cernăuţi, ai Administraţiei regionale de stat, Administraţiei raionale, primarul Horbovei, distinsul domn Iurie Levcic, preşedintele Şcolii populare de artă din Cernăuţi, reprezentanţi ai mass-media ucrainene şi române, mai mulţi invitaţi.” – Ionel Marin Ivan

Video Hora din străbuni – la Horbova

Foaie verde-a bobului,

Ardă vatra jocului,

A venit şi mic şi mare

La această sărbătoare –

Şi cei tineri şi bătrâni,

Jucau hora din străbuni,

Ca să vadă lumea roată,

Cum în Horbova se joacă.

Astfel s-a cântat şi s-a dansat duminică la Horbova. Lucian Blaga spunea: „Veşnicia s-a născut la sat”. Parafrazându-l pe scriitorul român,  putem afirma că veşnicia s-a născut în Horbova, Ţinutul Herţei, acolo, unde cresc feţi-frumoşi şi Elene Cosânzene de viţă românească, cu floarea iubirii de neam înflorită în inimi şi cu scântei în călcâi, învârtind horele din străbuni de arde vatra jocului, care îşi iubesc graiul, portul şi dansul, ştiu să doinească cu glas dulce  de priveghetori, a scris Diana TOMA în ziarul local al românilor din Ucraina zorilebucovinei.com citat de romaniabreakingnews.ro

I-am admirat pe viu, în timp ce în cununa românităţii din Bucovina istorică îşi anunţa sosirea Mărţişorul – simbolul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri Ștefane, participând la o frumoasă şi emoţionantă sărbătoare aniversară,  „La vatra jocului”, moderată cu eleganţă de Rodica Andrieş, – Ansamblul de dansuri populare „Alunelul”  şi-a sărbătorit 40 de ani de activitate artistică,  însoţindu-i pe distinşii diplomaţi români, ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice române la Cernăuţi, şi pe simpatica sa soţie Mioara.

Horbovenii îşi păstrează din moşi-strămoşi valorile cultural-spirituale, etalate şi de data aceasta, prin veritabile talente, prin portul autentic, prin mărgăritarele coregrafice ale dansului popular românesc,  prezentate de dansatori cu o deosebită măiestrie artistică.

romaniabreakingnews.ro

,

Material video filmat de jurnalistul Nicolae Hăucă / EURO MEDIA la Centrul Cultural Român - „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți /25.02.2017

În incinta Cafenelei literare „Bucureşti” a Centrului Cultural  Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți s-a desfășurat cea de-a V-a ședință a cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți – Suceava) – informează corespondentul BucPress, citat de romaniabreakingnews.ro

Din partea gazdelor invitat de onoare a fost remarcabilul poet şi traducător Mircea Lutic, personalitate proeminentă a vieţii culturale din Bucovina, scriitor binecunoscut în întreg spaţiul românesc. Din partea Sucevei invitat de onoare a fost poetul şi eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor şef al revistei „Bucovina literară”.

Moderatorii ședinței cenaclului literar au fost – în mod tradițional – poetul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, și Gina Puică,  şefa Lectoratului român al Universităţii sucevene „Ştefan cel Mare” din cadrul Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi.

Conform organizatorilor, „Mașina cu poeți” reprezintă o suită de evenimente, inițiată și organizată de Lectoratul de limbă română al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava din cadrul Universității din Cernăuți, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți şi Clubul de Inițiativă Literară. Întâlnirile Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” sunt lunare, organizându-se la Cernăuți și la Suceava. Prima întrunire, de lansare, a avut loc la Cernăuți în 26 septembrie 2016 și i-a avut ca invitați speciali pe Constantin Severin (Suceava) și pe Marin Gherman (Cernăuți). Precedentele întruniri i-au mai avut ca invitați speciali pe Florin Haidamac, Doru Mihai Mateiciuc, Cezar Straton (de la Suceava), respectiv pe Vasile Tărâțeanu, Constantin Ungureanu, Vasile Bâcu (de la Cernăuți).

Video: cuvântul de deschidere al Academicianului Vasile Tărâțeanu – președintele  Centrul Cultural Român – „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți

Video: Invitați și participanți la Cenaclul literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” la Cernăuţi

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN press -27.02.2017

 

,

Consilierii locali Cernăuți au refuzat să aprobe numele „Alexandru cel Bun” Gimnaziului nr. 6 cu limba română de predare din orașul Cernăuți – informează BucPress citat de romaniabreakingnews.ro

Propunerea a venit din partea cadrelor didactice din instituția de învățământ, dar și a Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, fiind susținută de comitetul părintesc.

Contactat de BucPress, Vasile Bâcu, preșdintele Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi a comunicat că societatea culturală pe care o conduce a înaintat o scrisoare oficială primăriei orașului Cernăuți întru susținerea inițiativei conducerii Gimnaziului și a comitetului părintesc de а acorda numele „Alexandru cel Bun” gimnaziului românesc. Domnul Vasile Bâcu a menționat că speră să fie până la urmă adoptată deiciza respectivă, or, prima atestare documentară a Cernăuțiului a avut loc în hrisovul emis de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun.

Unul dintre motivele neaprobării numelui „Alexandru del  Bun” este declarația deputatului din fracțiunea „Ridne misto” (Orașul natal), Volodymyr Beșlei, care a comunicat că primăria Cernăuți în ultima vreme acordă prea multă atenție românilor, adăugând că nu a fost aprobată recent nici propunerea Casei Ucrainene de a marca aniversarea revoluției ucrainene din 1917-1921. Așadar, potrivit lui Beșlei problemele ucrainene trebuie să fie prioritare.

Potrivit surselor de încredere ale BucPress, în data de 21 februarie 2017 va avea loc o altă ședință a consiliului local Cernăuți, unde va fi din nou pusă la vot propunerea de aprobare a numelui „Alexandru cel Bun” gimnaziului  românesc nr. 6 din oraşul Cernăuţi. Liderii asociaţiilor naţional-culturale din regiunea Cernăuţi, reprezentanţi ai intelectualităţii româneşti din nordul Bucovinei, profesori şi jurnalişti, scriitori, studenţi, oameni de cultură din regiunea Cernăuţi după ce au urmărit cu mult interes sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi transmisă On-line de televiziunea locală, s-au arătat a fi nemulţumiţi de declaraţia deputatului Beşlei de a „îngrădi” drepturile şi priorităţile comunităţii româneşti din Cernăuţi, provocând astfel vrajbă în mijlocul bucovinenilor şi cernăuţenilor de diferite etnii.

Comunitatea românească din Cernăuţi va participa marţi, 21 februarie 2017 la sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi pentru a insista şi a cere cu fermitate deputaţilor locali să-i respecte pe românii cernăuţeni, care sunt cetăţeni loiali ai acestui stat şi cărora legislaţia ucraineană le acordă drepturi depline, aşa precum e şi firesc să se întâmple într-un stat civilizat şi democratic, într-un oraş multicultural, care se află la porţile Europei. Or, atitudinea deputatului Volodymyr Beşlei faţă de comunitatea românească nu este nici pe departe agreată de românii nordbucovineni, acesta demonstrând public prin declaraţia sa cât de mult îi stimează şi îi iubeşte pe românii cernăuţeni.

Totuşi, Gimnaziul  nr. 6 cu limba română de predare din centrul regional merită să poarte numele lui Alexandru cel Bun. Comunitatea românească va face tot posibilul să-i convingă pe cei câţiva deputaţi aldea Beşlei să nu ignore doleanţele alegătorilor săi români, care vor ca numele domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun, în hrisovul căruia găsim prima atestare documentară a oraşului Cernăuţi, să-l poarte Gimnaziul românesc nr. 6.

.Dorian Theodor CLENCIU / RBN Press / 17.02.2017

,

inaugurare_gradinita_romaneasca_ucraina_comuna_mahala

Actualizare 09.28 AM

(…) în cătunul Prut al satului Mahala a fost deschisă o nouă grădiniță de copii – „Castelul Fermecat”. E a treia grădiniță de copii construită în această localitate nouăsulițeană de când primăreasă este doamna Elena Nandriș. Este în plan și construcția celei de-a patra grădinițe, ceea ce demonstrează două lucruri importante: aici sunt multe familii tinere, deci, satul are viitor, și că acest sat dispune de mijloacele financiare necesare, adică este prosper, scrie Vasile Carlașciuc în Libertatea Cuvântului, ziar regional de limab română din Ucraina.

Să împarte bucuria locuitorilor cătunului Prut și, în genere, a tuturor măhălenilor au venit înalți oaspeți din raion și regiune – Ion  Muntean, președintele Consiliului Regional Cernăuți, și Evghenia Boiko, șefa Administrației Raionale de Stat Noua Suliță, reprezentanții Consulatului General al României la Cernăuți, în frunte cu Consulul General, Eleonora Moldovan, deputați ai Consiliului Regional Cernăuți și consilieri ai Consiliului Județean Suceava, delegați din județul Suceava și din Moldova, oameni de afaceri și reprezentanți ai mediilor.

După cum e legea creștină, noul locaș a fost sfințit de preoții locali ca cei circa 70 de micuți din sat să se simtă aici sub ocrotirea cerească a Sfântului Ierarh Nicolae, cel care iubește copii și le aduce cadouri, ca aura grijii părintești și divine să pogoare peste acest „Castel Fermecat”. (Sursa: Libertateta Cuvantului)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (1)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (2)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (4)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (3)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (5)

-Foto: Libertateta Cuvantului

Știrie inițială:

Duminică, 27 noiembrie a.c., în Satul Mahala, din regiunea Cernăuți / Ucraina, a fost deschisă o nouă unitate de învățământ preșcolar pentru copiii români, informează romaniabreakingnews.ro  La acest eveniment au participat oficialități române și ucrainene, precum și numeroși români din România și Republica Moldova, veniți special pentru a asista la acest moment festiv deosebit de important pentru comunitatea românească locală, alături de mândra suflare românească din comuna Mahala.

Video Nicolae Hăucă – Euromedia Bucovina

*

romaniabreakingnews.ro

,

Ucraina!_Soarta_scolilor_romanesti_purtate_prin tribunaleati_(Foto:Bucpress.eu)

Ucraina!_Soarta_scolilor_romanesti_purtate_prin tribunaleati_(Foto:Bucpress.eu)

Locuitorii satelor Nesvoia, Bălcăuți și Stălinești, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți bat drumurile în lung și-n lat, umblând prin instanțele administrative și judiciare din regiunea Cernăuți, căutând calea spre lumina adevărului pentru a salva cele trei școli românești din raionul Noua Suliță pe care deputații consiliului local Mămăliga, vor să le lichideze și să le transforme în filiale ale școlii mixte ucraineano-române din Mămăliga informează bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Decizia luată nu este una întru totul legală. De la o ședință de judecată la alta, ies la iveală tot mai multe lacune și încălcări. Locuitorii celor trei sate românești – Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți, au fost din start împotriva lichidării instituțiilor de învățământ din localitățile lor, informează Radio Cernăuți.  Fără a ține cont de opinia comunității teritoriale, consilierii locali au adoptat acea hotărâre de lichidare a școlilor românești, care astăzi le dă și lor „bătăi de cap”.

La cea de-a șaptea ședință judiciară, Primăria Mămăliga n-a prezentat toate documentele solicitate de Judecătoria raională Noua Suliță, urmând ca la 5 decembrie 2016 să prezinte instanțelor judiciare toate documentele pe care le deține primăria, referitoare la cazul dat și la crearea Comunității teritoriale Mămăliga, pentru a afla dacă în acele documente erau prevăzute astfel de intenții, cum ar fi lichidarea celor trei școli românești din satele Nesvoia, Bălcăuți și Stălinești.

Obosiți de atâtea „plimbări” prin instanțe și tribunale, locuitorii satelor respective speră într-o minune în preajma Sărbătorilor de iarnă, astfel încât ședința din 5 decembrie 2016 să pună punctele pe „i” în cazul acestei probleme și să salveze cele trei școli românești de la pericolul lichidării lor.

romaniabreakingnews.ro

,

„ROMÂNIA NOASTRĂ E AICI”, SPUN URMAȘII MARTIRILOR DE LA ROȘA

Autor Maria TOACĂ – Zorile Bucovinei

Au fost mulți și buni gospodari românii de la Roșa în timpurile când erau stăpâni în Țara lor. Aveau pământ roditor, fânețe întinse, livezi înfloritoare… De la 40 încoace s-au împuținat și băștinașii, și averile lor. Totuși, au rămas buni gospodari și se țin grămăjoară – acea mână de oameni care nu pot uita cine le-au fost buneii și strămoșii. Pe strada Nucilor (astăzi Orehovska) nu mai răsună vorba românească așa ca înainte de război. Românilor autohtoni din suburbiile Roșa, Roșa-Stâncă și Țețina le-au mai rămas biserica, școala, dar mai cu seamă dragostea tăinuită în suflet. Este acea mândrie națională ce răbufnește când îi calcă pe bătătură vecinii de alt neam și grai, sosiți de mai departe, însă bine așezați în bătătura moșiei lor. Și mai au un reper temeinic ce le atestă vechimea pe acest pământ – mormintele părinților, moșilor și strămoșilor. Iar în sufletele lor există un cimitir fără de cruci și morminte, cimitirul rudelor dispărute în timp ce încercau să fugă de ciuma bolșevică, al bărbaților chinuiți în lagărul morții de la Onega, readuși acasă doar pe Crucea din curtea Bisericii, doar la slujbele și mesele de pomenire.

Unde-i dragoste de neam este și suferință

„Duceți-vă în România, dacă sunteți români”, așa reacționează la vorba românească unii vecini care și-au cumpărat case pe lângă gospodăriile băștinașilor de la Roșa, ciuntite de fosta putere sovietică.Nu plecăm nicăieri, aici e România noastră”, le răspund cele mai curajoase și dezlegate la limbă roșanence.

Despre România din casele, din curțile, din Biserica lor, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, am auzit de la femeile adunate la slujba de pomenire a martirilor, care se oficiază în fiecare an la începutul lui octombrie. E o impresionantă continuitate a memoriei într-o mică comunitate de enoriași, făclia căreia, aprinsă cu mai bine de două decenii în urmă, este privegheată de profesoara de matematică Maria Timcu. Preluând de la regretata Maria Saftencu datoria de a conduce filiala Societății ”Golgota” a românilor din Ucraina, dumneaei își adună și însuflețește conaționalii la fapte creștinești. Or, numai acolo unde există o conștiință trează cum este dna Maria Timcu neamul nostru nu degradează în propria-i uitare. Nu neg, la Roșa, precum și în multe alte localități românești sunt nu puțini buni români. Însă e necesar de un imbold, de cineva care să-i scoată din carapacea indiferenței. Și cu doi ani în urmă, când am participat împreună cu activiști ai Societății ”Golgota” (conduse de Octavian Bivolaru) la slujba de pomenire a martirilor, și acum, la 9 octombrie, duminică menită pentru cinstirea memoriei lor, am întâlnit la Biserica de la Roșa pe aceeași români cu inimile cicatrizate de durerea rudelor victimizate de așa-numiții ”eliberatori” ai ținutului nostru.

Eleonora Fediuc, dacă nu le-ar fi avut alături pe fiica Maria, pe nepoata Anastasia, pe sora Domnica, încărunțită și ea, s-ar fi simțit ca în anii când o ducea bunica Leontina de mână la biserică. Veneau la slujbă în fiecare duminică și de sărbători. ”Eu nu-s veșnică, degrabă o să plec la Domnul, dar tu trebuie să vii și să-l pomenești pe bunicul Vasile, mort la Onega”, îi dădea de grijă bătrâna. Și ea îi îndeplinește porunca, dându-le aceleași îndrumări fiicei și nepoatei. La oftatul Eleonorei că ”viața-i tot mai rea și mai grea”, un bărbat, Petre David, care lua parte la încărcarea mesei cu bucate, o liniști: ”Va fi bine – de mâine, de poimâine…”. Avea și el o lacrimă ascunsă după gene pentru bunicii – Ion și Porfira Ailoae, deportați în Tiumen, pierduți fără urmă. Fiica lor Floarea, mama lui Petre, fiind căsătorită, purta alt nume de familie și a scăpat de calvarul deportării.

Până la începerea momentului comemorativ, în sala pentru oaspeți am schimbat câteva vorbe cu gospodinele care găteau masa de pomenire – Domnica Lungu (Ostrovscaia), Nuța (Elena) Jucican, născută Gârbu, Cristina Vasileniuc. Toate sunt rude între ele, tânăra Cristina fiind nepoata amândurora (de la mamă și de la tată). Nici nu mă așteptam să întâlnesc la această periferie a Cernăuțiului oameni cu atâta demnitate și simțire românească. Cristina se mândrește că i-a fost naș de cununie un domn de la Iași – Doru Duceac, un ardent unionist. Mi-a povestit cu revoltă și durere despre unii părinți români care nu vorbesc cu copiii în limba maternă, îi dau la școli ucrainene. Pe afară alergau copilași crescuți în legea strămoșească a acestui pământ. Tinerii soți Roman și Lilia Scripa au doi băieței de grădiniță, pe care i-au dat în grupa românească de la instituția preșcolară nr. 1 din Cernăuți, pregătindu-i pentru instruirea în limba maternă. Lilia este absolventă a ȘM nr.10, limba română nefiindu-i o piedică în obținerea studiilor la Universitatea de Medicină din Cernăuți.

O istorie impresionantă despre cum își apără limba maternă și despre cum ”Aici e România pentru noi!”, am auzit de la Stela Cerchez (Leonte), care după fiecare cuvânt accentua: ”Suntem băștinași din moș-strămoși”. Bunelul Gheorghe Leonte i-a fost mânat în Karelia, în lagărul de la Onega. Dna Stela nu-și poate reține lacrimile când evocă tragedia familiei ei: ”Bunica l-a ascuns în ieslea vitelor, l-a acoperit cu fân… Au năvălit vreo șase vlăjgani cu armele, au răscolit peste tot. Când l-au luat pe bunelul Gheorghe de-acasă, bunica a rămas cu patru copii mici, fiind gravidă cu al cincilea, care nu și-a văzut niciodată tatăl. I-a pus numele Gheorghe, de parcă știa că bărbatul nu i se va întoarce. Din partea mamei aveam multe rude în România, căci jumătate din familie s-a refugiat, iar alta (patru persoane) a rămas aici. Bunelul i-a lăsat pe cei mari să plece, iar cu cei mici s-a întors cu căruța de la gară. Mai târziu, umblam cu mama la neamurile din România. Cum numai coboram din tren și auzeam numai vorbă românească, mama începea să plângă în hohote. Era mare jale, dar și bucurie în plânsul ei”. O dramatică istorie despre refugiul tatălui ei poartă în inimă venerabila Maria Olaru. Avea opt ani, când tatăl ei a fugit în România, iar când i-a vizitat prima dată, în Sfânta duminică de Paști, la 20 de ani după refugiu, a găsit-o cu un fiu de aceeași vârstă. Soțul ei, Nicolae Olaru a fost ani îndelungați mâna dreaptă a regretatului preot Victor Cazacu, contribuind la înălțarea Crucii în memoria martirilor.

Cu povara a 87 de ani în spate vine la biserică Eufrosina Vitrescu, neuitând de fratele mai mare Mihai Cerchez, care a încercat să treacă granița, dar n-a mai ajuns dincolo, în mult visata Românie. ”S-au dus într-o duminică trei flăcăi, direct de la o nuntă de la Țețina. Mihai avea 19 ani, lucra la o fabrică din Cernăuți. Nu știm, a fost omorât la graniță, ori l-au prins și s-a pierdut prin închisori”, suspină bătrâna, amintindu-și și de tatăl ei, care-i povestea cum la vârsta de 18 ani a cărat cu carul piatră la construcția bisericii, sfântul locaș unde Eufrosina se închină la icoane de pe când era micuță, din anul 1931. Nu departe, cu ea de-o seamă, își rostea rugăciunea Nicolae Cozma, moștenitorul a doi unchi, Gheorghe și Nicolae Cozma, morți de foame și frig în lagărul de la Onega.

Precum în cer, așa și pe pământ…

Necazurile îndurate de aceste familii se transmit din generație în generație și sunt prea mari ca să le pot cuprinde în consemnarea unui moment comemorativ. Despre trăirile și suferințele lor veți citi în numere următoare, rândurile ce urmează fiind consacrate ceremoniei de pomenire a neamului răstignit pe crucea Golgotei. Adunați ca într-o icoană a Maicii Domnului, îndurerate după Fiul sacrificat, copiii și nepoții gospodarilor căzuți la altarul credinței s-au rugat pentru veșnica odihnă a morților și iertarea păcatelor celor vii. Preotul Ioan Blaga le-a amintit enoriașilor de datoria de a ne ruga unul pentru altul, de a nu uita tragediile din trecut. Cu un inimos cuvânt s-a adresat ”tuturor, surori și frați creștini, de-o credință și de-un neam, în special filialei locale de la Roșa a Societății ”Golgotei”, dl consul Edmond Neagoe, mulțumindu-le pentru că își cinstesc eroii și le fac dreptatea de care străbunii lor n-au avut parte în lumea pământeană:”Au suferit multe nedreptăți, și-au dat viața pentru limba română, pentru credință și valorile neamului. Același cuvânt de mulțumire trebuie să-l avem pentru cei care s-au luptat ca această biserică minunată și școală românească să dăinuiască”.

Avându-i alături pe activiști ai societăților românești, pe reprezentantul ARS Alexandru Grigorișin, Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, le-a exprimat profunda recunoștință românilor de la Roșa, uniți în jurul Bisericii, preotului Ioan Blaga și dnei Maria Timcu. Vorbind despre jertfa celor care au fost osândiți numai din cauză că erau români, O. Bivolaru a amintit de adresarea ”Golgotei” către autorități în vederea revenirii la denumirile istorice ale localităților din raioanele cu populație românească. O pagină importantă din istoria martirajului românilor de la Roșa a pus în evidență scriitorul și folcloristul Dumitru Covalciuc. Suferințele cele mai strașnice ale românilor din această suburbie au început la 7 august 1944, prelungindu-se până în luna octombrie a aceluiași an. În această perioadă aproape toți bărbații au fost ridicați în lagărul muncii din Karelia, de unde, după cum a relatat mai apoi Octavian Voronca, s-au întors mai puțin de 15% din cei deportați. Pe crucea martirilor de la Roșa sunt înscriși doar o parte din gospodarii mânați cu forța la Onega și nimiciți acolo de munca istovitoare, foamete și frig. Numai într-o gară de lângă Petrozavodsk, conform informației lui D. Covalciuc, au murit 2 mii de români. Cei care au scăpat cu zile în lagărul de la Onega au fost duși mai târziu la corvadă în carierele de piatră din Armenia. Cunoscător al multor tragedii, Dumitru Covalciuc s-a referit la sfârșitul sinistru al familiei fostului director școlar de la Țețina, Alexandru Dulgheru. Prins de grănicerii ruși în timp ce încerca să treacă hotarul, directorul a fost exilat în Kazahstan, unde și-a găsit moartea într-o mină. Soția sa Iuliana a suferit foame groaznică, fiind ținută 13 ani într-un lagăr. Când s-a întors la Roșa, și-a găsit casa ocupată de un ofițer sovietic. S-a adăpostit la un fiu în oraș, dar n-a putut trăi în familia lui din cauză că femeia inteligentă de cândva, membră a Societății ”Doamnele Române”, fura mâncarea de al masă și o ascundea sub pernă. Încă mult timp după eliberare din lagăr, ea era măcinată de senzația permanentă a foamei.

Cunoscând în amănunte tragediile compatrioților, prof. doc. Aurel Constantinovici, român băștinaș get-beget de la Roșa, a evocat ziua de 4 octombrie 1992, când a fost dezvelită Crucea martirilor. Acest moment memorabil l-a restituit după un articolaș decupat din ziarul nostru, ”Zorile Bucovinei” și păstrat de Maria Olaru, soția bărbatului care a pus o parte din suflet la înălțarea acestui monument al durerii. Au fost evocați enoriașii (Maria Saftencu, Ion Scripcaru) și preoții (Victor Cazacu, Adrian Acostachioae), care au contribuit la nobila lucrare întru pomenirea și gloria celor care și-au pierdut averi și vieți în floare, dar nu și-au vândut sufletul. N-a rămas doar cenușa pe vatra străbună a românilor de la Roșa, ci și focul veșnic ce arde în crucea de piatră, în inimi, în ochii sfinților din icoanele la care se închină urmașii martirilor ocrotitori din ceruri.

romaniabreakingnews.ro

,

Petre Guran in Ucraina despre scolile romanesti cu oficiali ucraineni

Secretarul de Stat din cadrul Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Petre Guran, întreprinde o vizită de lucru în regiunea Cernăuți informează romaniabreakingnews.ro citând comunicatul MAE – DPRRP.  Întâlnirea Secretarului de Stat Petre Guran cu reprezentanții autorităților locale s-a desfășurat în incinta Administrației Regionale de Stat Cernăuți. La întâlnire au participat din partea Ucrainei,  Guvernatorul regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk și președintele Consiliului Regional Cernăuți, Ion Muntean.

Conform comunicatului …programul vizitei cuprinde semnarea protocolului pentru deschiderea Centrului de Informare al României din Solotvino (Slatina, regiunea Transcarpatia din Ucraina), precum și întâlniri cu membrii comunității românești și reprezentanți ai autorităților locale în vederea clarificării situației învățământului în limba română din regiunea Cernăuți.

Având în vedere aspectele semnalate în legătură cu procesul de reformă administrativ-teritorială și reforma învățământului în Ucraina, în urma căreia a avut loc o reorganizare a școlilor românești din Nesvoia, Stălinești și Bălcăuți, secretarul de stat a avut întrevederi cu factori de decizie de la nivelul autorităților locale și regionale și cu membrii comunității românești, în vederea clarificării acestor aspecte.

De asemenea, secretarul de stat Petre Guran va participa la ceremoniile dedicate comemorării poetului Mihai Eminescu la Cernăuți.

Vizita oficialului român în regiunea Cernăuți din Ucraina se înscrie în activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni de menținere a legăturilor cu românii din jurul granițelor și sprijinirea acestora în ceea ce privește păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității lor etnice, lingvistice, culturale și religioase. – 

Marin GHERMAN corespondentul BucPress.eu a evidențiat punerea în discuție de către oficialii români a situației din comuna Mămăliga, raionul Noua Suliță, comună care a decis să transforme trei școli cu limba română de predare în filiale ale școlii mixte din centrul comunității teritoriale. Petre Guran a declarat – drept replică la afirmațiile domnului Fișciuk – că reforma trebuie să aibă loc pentru oameni, și nu oamenii trebuie să devină jertfele reformei. Reformele din sfera educației nu trebuie să afecteze interesele românilor din zonă, care merită să aibă acces la studii în limba maternă.

La aceste discuții s-a alăturat doamna Oxana Paliiciuk, șefa Departamentului de Învățământ din regiunea Cernăuți, care a comunicat că nu este vorba despre închiderea sau lichidarea celor trei școli din satele Bălcăuți, Stalinești și Nesvoia, ci despre transformarea lor în filiale ale școlii din Mămăliga. Ea a spus că această reformă este realizată „pentru binele elevilor, pentru o mai bună calitate a educației”.

„Nu se închid 3 școli, ele vor deveni filiale ale școlii din Mămăliga și vor educa elevi de clasele 1-9, clasele superioare vor fi transferate la școala de bază din centrul comunei”, a spus doamna Paliiciuk.

Doamna Paliiciuk și domnul Arcadie Șova, primarul comunei nou-create Mămăliga au dat asigurări că elevii din cele trei sate, după absolvirea clasei a 9-a din satul natal, își vor continua studiile în limba română, într-o clasă aparte la Mămăliga, fiind alocate deja resursele financiare necesare pentru achiziționarea unor autobuse. Drept argument, Arcadie Șova a numit reducerea numărului de elevi din cele 3 sate și convingerea autorităților locale că „nu prea se face carte într-o clasă cu 6-8 elevi”.

Secretarul de Stat, însoțit de Consul General al României la Cernăuți – Eleonora Moldovan, de Ionel Ivan, ministru-consilier, adjunct al șefului de misiune și domnul Valentin Raducanu, Director proiecte în cadrul DPRRP, a solicitat să fie notată această promisiune a autorităților ucrainene despre neîncălcarea dreptului etnicilor români de a obține studii în limba maternă.

Vitalie Balta, consilier regional Cernăuți,  a declarat că a fost împuternicit de consiliile părintești din cele 3 școli să transmită mesajul că părinții elevilor din satele Bălcăuți, Stalinești și Nesvoia sunt împotriva transformării școlilor cu limba română de predare în filiale ale unei școli mixte, neexistând garanții că în cele trei filiale nu vor apărea clase cu limba ucraineană de predare. Poziția domnului Balta a fost susținută de directorii de școală din cele trei sate, care au menționat că părinții și profesorii acceptă transformarea școlilor din instituție de învățământ cu 11 clase (școala completă) în școli cu doar 9 clase (școală incompletă), dar nu acceptă pierderea independenței juridice a școlilor și apariția unor filiale, coordonate de o școală mixtă. Directorii de școală, care nu vor mai fi directori după 1 septembrie 2016, când școlile vor deveni filiale, au comunicat că o soluție ar fi ca școala din Mămăliga să demonstreze pe parcursul anilor că este cu adevărat o instituție de valoare, care realizează proiecte educaționale de excepție. Și atunci „părinții vor decide singuri care școala este bună și care nu este”, a spus directorul școlii din Bălcăuți, adăugând că toate clasele școlii pe care o conduce sunt completate și nu vede nicio logică în desființarea ei.

Guvernatorul Oleksandr Fișciuk: …orice reformă întâmpină rezistență și provoacă nemulțumiri, de obicei, adăugând că nu este vorba despre o politică centralizată, ci despre „o decizie benevolă” a consilierilor locali din comuna Mămăliga, care, potrivit guvernatorului, sunt reprezentanții sătenilor, adăugând că au apărut mulți lideri „autoproclamați” – reprezentanți ai comunității. Domnul Fișciuk a menționat că a invitat la întâlnirea cu domnul Petre Guran toate persoanele implicate în procesul de optimizare a rețelei de școli din satele Bălcăuți, Stalinești și Nesvoia, astfel încât să dispară necesitatea de a vizita cele trei sate și centrul comunei – satul Mămăliga.

Secretar de Stat și-a exprimat dorința de a se deplasa, totuși, în raionul Noua Suliță, pentru a se documenta pe marginea problemei celor trei școli românești și a discuta cu oamenii simpli, cu profesorii ș.a.

***

Guvernatorul regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk și președintele Consiliului Regional Cernăuți, Ion Muntean, i-au mulțumit Guvernului Român pentru susținerea Ucrainei în contextul evenimentelor din Donbas și au menționat că Bucovina, regiunea Cernăuți, au fost în permanență un teritoriu al toleranței și conviețuirii pașnice a tuturor grupurilor etnice și confesionale. Guvernatorul regiunii Cernăuți a spus că în Ucraina au loc mai multe reforme, multe dintre care nu prea sunt susținute de populație, însă care trebuie finalizate. În special, domnul Fișciuk, a amintit despre reformele din sfera învățământului și necesitatea economisirii de resurse bănești în cadrul procesului de optimizări ale școlilor.

Petre Guran, Secretar de Stat în cadrul Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, a menționat în discursul său că secolul al XXI-lea este un secol în care trebuie aplicată o altă metodologie de abordare a politicii și vieții sociale. Petre Guran a amintit despre importanța și rolul deosebit al unei minorități în orice țară, afirmând că Ucraina trebuie să participe împreună cu România la diverse proiecte transfrontaliere, să se implice mai activ în implementarea Strategiei Dunării etc., care vor permite apropierea societății ucrainene de adevăratele valori europene.

romaniabreakingnews.ro

,

În ziua de 12 iunie 2016,  ora14.00, Lângă monumentul Aniței Nandriș-Cudla, din centrul comunei Mahala, reg. Cernăuți, Ucraina, s-a  desfășurat o acțiune de comemorare a martirilor, care nu s-au mai întors acasă din gulagurile sovietice, rămânând să-și doarmă somnul veșnic departe de glia străbună.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Comuna Mahala, Reg. Cernăuți, Ucraina, au fost ridicați și deportați în Siberia, 602 persoane…

De la deportările în masă au trecut 75 de ani, dar durerea și va dăinui în inimile însângerate ale Mahalenilor…

Veșnica lor Pomenire!

Material Foto-Video realizat de Nicolae Hăucă (Euromedia Bucovina)

Una din cele mai proeminente reprezentante ale românilor din regiunea Cernăuți, Elena Nandriș, primărița satului Mahala, a fost gazda oficială a manifestărilor dedicate comemorării românilor care nu s-au mai întors în locurile natale…

Comemorarea_martirilor_romani_morti_in_gulagurile_sovietice_Comuna_Mahala_reg_Cernauti (17)

Elena Nandriș (foto dreapta) la bustul celebrei înaintașe – Anița Nandriș Cudla

Elena Nandriș s-a născut pe 31 mai 1960 în satul Mahala, raionul Noua Suliță și vine dintr-o familie de oameni simpli de la care a moștenit talentul de a cânta. În copilărie chiar asta visa să facă – să cânte. Deși mama ei dorea să-și vadă fiica medic, Elena a urmat totuși sfatul tatălui și a continuat studiile la Liceul de cultură și artă din Cernăuți. După studii, timp de trei ani, a lucrat la Televiziunea de Stat din Cernăuți, fiind responsabilă de fonoteca instituției. Apoi s-a reîntors în satul natal. Fire energică și neliniștită, Elena Nandriș și-a găsit locul în funcția de șefă la grădinița din Mahala și director al Casei de cultură. Niciodată nu a renunțat însă la pasiunea sa pentru cântec. A fost profesoară de muzică la școala din sat și dirijor al Corului popular „Dragoș Vodă”. În 2006, Elena Nandriș a fost aleasă primar în satul Mahala. În această funcție ea s-a implicat nu doar în rezolvarea problemelor curente ale comunității, dar și în trezirea conștiinței naționale la românii ucraineni din cele patru sate care intră în comună. Nu e un lucru întâmplător, or Elena Nandriș, este strănepoata Aniței Nandriș, autoarea „celei mai fantastice cărți” (Ștefan Fay) care s-a scris despre românii din Bucovina – „20 de ani în Siberia”, apărută la Editura Humanitas. Cu ocazia zilei de naștere, redacția TIMPUL îi urează sănătate, energie și multă îndrăzneală în munca de propășire a românilor din regiunea Cernăuți.(Ziarul Timpul din R.Moldova)

Despre Anița Nandriș-Cudla

Anita_Nandris_CudlaFiica țăranilor bucovineni Dumitru Nandriș și Maria Lazăr, a urmat clasele primare în localitatea natală. A fost ridicată din casă, împreună cu cei trei copii minori ai ei, cu vârste de 11, 14 și 17 ani, în noaptea de 13 iunie 1941, pentru a fi deportată în Siberia, dincolo de Cercul Polar. Împreună cu aceștia au fost luați alți 602 consăteni de-ai săi, trecuți în acte ca fiind agricultori, chiar și copiii de până la 1 an. „Când a început să scoată lumia din casă, să o încarce pe mașini, s-a început un zgomot prin sat, de îți păria că e sfârșitul lumii. Glasuri de femei bocind, cum bocesc în urma mortului, copii răcnind, felurite glasuri, care la piept micuți, care mai mărișori. Vitele prin grajduri răgiau, parcă presimțiau că rămân fără stăpân, cânii în legătoare urlau. O mare groază și frică a fost noaptea acia”.

Din momentul sosirii în groaznicul loc de pedeapsă, pentru simplul fapt că era româncă, Anița Nandriș-Cudla a trăit numai pentru a-și ajuta copiii să supraviețuiască. După suferința cauzată de tifos, amplificată de groaza neputinței de a rămâne împreună cu băieții ei, un miracol a ajutat-o să supraviețuiască, dar a fost acuzată că n-a mai ieșit la lucru și închisă pentru două luni. După mai mulți ani, își trimite copiii la Moscova pentru a obține reabilitarea.

Pe 13 iunie 1961, data la care se împlineau 20 de ani de surghiun, au revenit în locul unde s-au născut. La îndemnul fratelui său, Ioan Nandriș, a început să relateze, în scris, tot ceea ce pătimise, reușind să construiască, într-un limbaj simplu, „… o confesiune care, prin autenticitatea și savoarea limbajului, se impune ca un excepțional roman indirect” (Eugen Simion). Amintirile Anița Nandriș-Cudla au fost considerate pagini strălucite despre exilul siberian și comparate de Monica Lovinescu, Rusu Mihalcea, Ștefan J. Fay sau Gheorghe Nandriș cu scrierile lui A. Soljenițîn. În opinia lor, darul ei narativ o situează în rândul clasicilor români: „După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui să dispară” (Monica Lovinescu).

În 1991 memoriile sale, „20 de ani în Siberia. Destin bucovinean”, sunt publicate la București, iar Academia Română îi acordă în 1992 Premiul „Lucian Blaga”. „În această sălbăticie a Siberiei a luptat pentru supraviețuire 20 de ani. Această extraordinară mamă și-a ocrotit copiii cu prețul vieții, dovedind o putere de sacrificiu și o rezistență morală de excepție” (Gheorghe Nandriș). (

Video: Anița Nandris Cudla – 20 de ani in Siberia

Scenariul radiofonic de Magda Duțu și Raisa Radu, după cartea 20 de ani în Siberia de Anița Nandriș-Cudla, publicată la Editura Humanitas
Regia artistică: Petru Hadârcă.

romaniabreakingnews.ro

,

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko se află într-o vizită de stat în România, la invitația omologului său, Klaus Iohannis, președintele României informează romaniabreakingnews.ro

Printre temele discuției dintre cei doi șefi de stat, au fost abordate și cele referitoare la minoritățile ucraineană din România și cea română din Ucraina.

În contextul acestor discuții, Președintele României Klaus Iohannis a subliniat –

„(…) pentru relația noastră bilaterală; acestea pot să reprezinte un foarte important element de legătură între statele noastre, care să sprijine consolidarea relației noastre bilaterale. Minoritatea ucraineană din România beneficiază de un sprijin considerabil din partea statului român – aproximativ 1,6 milioane de euro/an. Am discutat cu președintele Poroșenko cu privire la nevoia de a răspunde mai bine necesităților și doleanțelor românilor din Ucraina (…) Reluarea activității Comisiei guvernamentale pentru minorități, după o pauză prea lungă – de 10 ani – va contribui, cu siguranță, la atingerea acestui obiectiv.”

„Deschiderea cât mai rapidă a Consulatului României de la Solotvino este foarte importantă. Avem multiple interese comune, mai ales în zona de graniță, în domeniul interconectării energetice”, a subliniat președintele Klaus Iohannis.

„(…) am căzut de acord că este important să dezvoltăm proiecte transfrontaliere și regionale de cooperare în diverse domenii – economic, turistic, mediu, construcție de infrastructură (…) am evocat posibilitatea construirii podului de pe Tisa, Sighet – Solotvino (…) am discutat, totodată, de mai buna aplicare a Acordului de mic trafic de frontieră, de avansarea proiectelor de infrastructură și de deschiderea de noi puncte de frontieră – a mai declarat Iohannis

 

Mai mult aici – La București, președinții Iohannis și PoroșenKo au întărit nivelul fără precedent al relațiilor dintre România și Ucraina

Gabriel NEGRU
Senior Editor – romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press