ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romanii din Sudul Basarabiei"

romanii din Sudul Basarabiei

,

Motto:

România este patria noastrã și a tuturor românilor.

E România celor de demult și-a celor de mai apoi    

E patria celor dispãruți și a celor ce va sã vie.

Barbu Ștefãnescu Delavrancea

Luni, 7 decembrie 2015, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a avut loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Evenimentul a fost un regal al recunoștiinței organizat de Statul Român, prin ICR, față de cei pentru care a fi român este sinonim cu lupta, dârzenia și curajul în condițiile cele mai neprielnice și mai periculoase.

Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

Demersul este menit a recunoaște și premia personalitățile dar și proiectele marcante din cadrul comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați personalități culturale de prim rang, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

Vă invităm dragi români să îi cunoașteți pe cei care suferă și fac eforturi pentru a păstra și duce mai departe limba, cultura și identitatea românească:

Deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015. Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ion Caramitru despre eroii identității românești – aromânii. Gala ICR 2015

Cristina Iberis – Secretar General al Institutului Cultural Român – la Gala ICR 2015

Eroii identității românești din Ungaria. Gala ICR 2015

Marian Voicu – prezentarea etnicilor aromânii din Albania – Gala ICR 2015

Aromânii din Albania la Gala ICR 2015

Aromâni din Albania, premiați la Gala ICR 2015

Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân – Gala ICR 2015

Aromâni, Meglenoromâni din Grecia la Gala ICR 2015

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (1/2)

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (2/2)

Eroii identității românești din Bulgaria – Gala ICR 2015

Eroii identitâții românești din Serbia. Gala ICR 2015. Prezintă Eugen Popescu

Românii din regiunea Odesa – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din regiunea Cernăuți – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din Transnitria – eroi ai identității românești – Ion Iovcev dir.Lic. Lucian Blaga Tiraspol

Elisabeta Pricop – Maramureșenii din dreapta Tisei – eroi ai identității românești în Ucraina Transcarpatia

Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, prezentată mai sus, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan și Mircea Baniciu & band.

Cătălin Josan – Sculați compatrioți, sub flamura lui Ștefan …să ne amintim cine am fost și suntem

Lorena Oltean, cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (1/2)

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (2/2)

În loc de încheiere, un citat dintr-un interviu dat de  Vasile Șoimaru despre românii din jurul României și câte ceva despre cum și-au protejat și ținut ascuțit spiritul identitar, românii din Balcani, prin porunci, jurăminte și imnuri care să-i întărească în cuget și caracter.

„Să ne mândrim că facem parte dintr-un neam care a supraviețuit milenii pe o insulă latină înconjurată de un ocean acid!” – Vasile Șoimaru

 

CELE 10 PORUNCI ALE ROMÂNILOR DIN SERBIA , CROAȚIA și SLOVENIA


1.Să nu crezi în străini, decât în Neamul tău Românesc, în Conducătorii tăi Români, ca bine să vezi și să-ți poți câștiga drepturile tale.
2.Să nu-ți fie rușine a spune oriunde, oricând, în fața oricăruia, că ești Român, ca să nu rușinezi pe Domnul Dumnezeul tău care te-a creat după asemănarea Lui.
3.Să fi apărător credincios al Bisericii drept-măritoare ortodoxeRomâne, cu încredere în Mântuitorul nostru Isus Hristos.
4.Iubește limba maicii tale, mai presus de toate, ca vițaRomânească în veci să nu piară.
5.Unde se întâlnesc doi Români cel puțin două vorbe bine să se spună despre Nația Românească și despre purtătorii ei, ca puterea voastră să fie nemărginită.
6.Dați-vă copii voștri la școli românești ca să fie luminați; trimiteți-i la biserică pentru a le păstra bunătatea sufletului; lăsați-le moștenire tot ce voi ați moștenit de la părinți.
7.Îngrijiți de sănătatea voastră; munciți și adaogați averile voastre,ca Neamul Românesc să rămână tot frumos și puternic și nebiruit.
8.Nu părăsiți moștenirea părinților voștri, nu părăsiți vetrele voastre și să vă inmulțiți, ca să împliniți voia Domnului.
9.Ridicați case culturale, bănci, monumente, biserici, școli,organizați coruri, fanfare, cooperative, – pentru ca să aduce-ți laudă neamului vostru, deci vouă și Dumnezeului vostru al cărui suflet îl moșteniți.
10.Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Nației și fiecaresă citească foaea, pentruca mândria voastră să nu cunoască margini.


Din ziarul “Nădejdea„ Vârșeț 1921

Dimandarea parinteasca

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect. Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricând ” – extras din material rgnpress.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului, Arzal-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc. Frigeis-ar limba in focu

El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca
Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
ªi di parintesca-li numa, ªi de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului Fugiis-ar dorul Domnului
ªi dulteamea-a somnului!” ªi dulceata somnului!”

Constantin Belimace

Așadar, dragi români, de oriunde și oricând…

„Am fo ș-om hi”

– deviza maramureșenilor din Dreapta Tisei

Material realizat de Dorian Theodor romaniabreakingnews.ro

,

Conform portalului de știri RGN PRESS, în ziua de 2 Iulie 2015, la orele 15:40 în localitatea Utkonosovka (fostă Erdek-Burnu) a descins ofițerul Serviuciului de Securitate al Ucrainei (SBU) SERGHEI SAULEV, de la secția raională Ismail a acestei structuri. Prezentându-se telefonic drept capitan SBU, acesta, la fața locului a încercat să încheie un proces verbal de „înștiințare” a președintelui Asociației „Basarabia” Anatol Popescu, și de „familiarizare” a acestuia din urmă cu dispozițiile Codului Penal ucrainean, exact cu acele dispoziții care sunt prevăzute și în răspunsul Comisiei pentru relațiile interetnice, menționate mai sus.

„Tentativă de implicare externă”, „tentativă de instigare la conflict etnic”, „încordarea situației”, etc. La solicitarea legitimației de serviciu s-a constatat că, în fapt, „capitanul” SERGHEI SAULEV era locotenent major SBU, se arată într-un comunicat al Asociației „Basarabia”, preluat de corespondentul Romanian Global News din Sudul Basarabiei.

Comunicatul integral al Asociației „Basarabia”

În continuarea demersurilor privind unificarea programelor școlare de învățământ în limba română și „moldovenească” din Ucraina, prin trecerea la o singură programă de studiu în limba română și pentru instituțiile de învățământ din Sudul Basarabiei – regiunea Odesa, Anatol Popescu – președinte al Asociației Național-Culturale „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa a înaintat, la 27 Mai 2015, o cerere către Comisia Relații Interetnice a Consiliului Civic de pe lângă Ministerul Culturii din Ucraina (în cadrul ministerului activează Departamentul pentru Culte și Naționalități). În fapt, a cerut sprijin din partea comisiei, inclusiv la adresa Ministerului Învățământului din Ucraina, care ignoră în continuare apelurile societății civile românești din Sudul Basarabiei privind problematica învățământului în limba română din regiunea Odesa.

În cele 4 pagini din răspunsul nr.28-01/18.06.2015 al Comisiei (în anexe), semnat de președintele acesteia, L. Abramovici, redactate minuțios și argumentate abundent cu referințe „clasice” la sumedenia de norme internaționale la care statul ucrainean este parte, se arată că „Ucraina, în timpul exercitării propriei politici etnonaționale se ghidează exclusiv după legislația națională și după obligațiile internaționale pe care și le-a asumat. Hotărârea Curții Constituționale din Republica Moldova privind statutul de limbă de stat a limbii române nu obligă nici într-un fel Ucraina să o implementeze.”…

În „logica” acestei comisii – a unui organ consultativ de pe lângă ministerul culturii ucrainean de la Kiev, „comunitatea etnonațională moldovenească, precum și volohii, bucovinenii, moldovenii și basarabenii (…) au dreptul la libera și independenta alegere care limbă să o folosească în timpul învățământului, întrucât învățământul este extrem de important în ce privește păstrarea și aprofundarea autohtoniei persoanelor aparținând minorităților naționale”.Deducem de aici, că serviciile secrete KGB-iste rămase în Ucraina independentă ar mai diviza încă o dată limba română nu doar și în „moldovenească”, ci și în vreuna „vlahă”, „bucovineană” sau – de ce nu – una „basarabeană”?!

În continuarea scrisorii, „membrii Comisiei privind relațiile interetnice (printre care și președintele Asociației Moldovenilor din Ucraina, omul serviciilor secrete Anatol Fetescu – n.n.)ar vrea să vă avertizeze și să vă informeze, că poziția Asociației Național-Culturale a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia”, expusă în cerea Dvs, poate fi calificată drepttentativă de implicare externă, încălcare intenționată a dreptului minorității lingvistice moldovenești la folosirea limbii materne și încălcarea dreptului la păstrarea originalității culturale a comunității etnonaționale moldovenești.” Drept urmare, serviciile secrete ucrainene, prin textul Comisiei aduc la cunoștință și textul art. 161 din Codul Penal al Ucrainei, calificând drept infracțiune memoriul din 31.03.2015 al președintelui Asociației „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa către președintele Ucrainei Petro Poroșenko și alți demnitari de stat, privind revenirea la unica programă de învățământ școlar în limba română în comunitățile istorice românești din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa, astfel cum aceasta a existat în perioada 1989-1998. Comisia își încheie avertizările prin: „chemarea la unificarea programelor de învățământ în vigoare pentru instituțiile de învățământ pot fi privite ca și tentative de instigare la conflict etnic de limbă între comunitățile moldovenească și română din Ucraina.” În perspectivă, Comisia se angajează să facă demersuri către „experți și organe de stat”, după consultarea cărora să militeze pentru o „masă rotundă” cu implicarea experților și a „părților (!!!), cointeresate în eliminearea tensiunilor în problemele menționate în demers (…).”

Cu privire la urma/mâna SBU

Nu întâmplător atragem atenția că în fapt, răspunsurile oficialilor de la Kiev sunt redactate de ofițerii serviciilor secrete ucrainene (sau ne-ucrainene…, cine mai știe).

În ziua de 2 Iulie 2015, la orele 15:40 în localitatea Utkonosovka (fostă Erdek-Burnu) a descins ofițerul Serviuciului de Securitate al Ucrainei (SBU) SERGHEI SALIEV, de la secția raională Ismail a acestei structuri. Prezentându-se telefonic drept capitan SBU, acesta, la fața locului a încercat să încheie un proces verbal de „înștiințare” a președintelui Asociației „Basarabia” Anatol Popescu, și de „familiarizare” a acestuia din urmă cu dispozițiile Codului Penal ucrainean, exact cu acele dispoziții care sunt prevăzute și în răspunsul Comisiei pentru relațiile interetnice, menționate mai sus. „Tentativă de implicare externă”, „tentativă de instigare la conflict etnic”, „încordarea situației”, etc. La solicitarea legitimației de serviciu s-a constatat că, în fapt, „capitanul” SERGHEI SALIEV era locotenent major SBU… Întrucât tentativa de intimidare a autorului demersurilor privind unificarea programelor de învățământ școlar în limba română din Ucraina a eșuat, iar ofițerul SBU și-a asumat telefonic un grad superior fals, dialogul celor doi a încetat la mai puțin de un sfert de oră de discuție.

Menționăm că anterior, la 11 Decembrie 2014, fără a avea asupra lor vreo împuternicire, 6 ofițeri de la Direcția regională Odesa a SBU au efectuat o percheziție nesancționată a domiciliului aceluiași Anatol Popescu – președinte al Asociației „Basarabia”. La acea dată era „suspectat” de deținere de „steaguri, vopsele, armament sau muniție sau însemne separatiste pro-ruse”, urmare a provocării de către persoane neidentificate din noaptea spre 9.12.2014, când pe turnul de 50 de metri a unui operator de telefonie mobilă din satul Utkonosovka a fost arborat steagul Federației Ruse. Deducem că acest lanț de provocări/amenințări/atenționări/intimidări asupra președintelui Asociației „Basarabia” nu este legat numai de activitatea propriu-zisă a organizației noastre, ci mai ales – de însăși existența acesteia în regiune sau în Ucraina.

Prin prezentul Comunicat Asociația „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa invită Serviciul de Securitate al Ucrainei să acorde atenție sporită problemelor supreme care necesită rezolvare în zona războiului din regiunile Lugansk și Donețk, precum și situației de la hotarul Ucrainei cu Republica Moldova – secțiunea transnistreană a frontierei ucraineano-moldovenești. În tot acest răstimp – în 24 de ani de independență a Ucrainei față de URSS/Imperiul Rus, în care SBU a căutat „dușmanul extern” în cetățenii ucraineni de origine română și în lideri de asociații românești din Ucraina, ascultând/filând inutil telefoane și interceptând corespondența personală a acestora – în același timp ofițerii FSB/KGB din Rusia au lucrat asupra proiectul Crimeea/Donbas, și cu siguranță încă mai lucrează asupra proiectului Odesa/”Novorossia”.

Nu în ultimul rând reconfirmăm că persoana juridică ucraineană – Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa nu va înceta să militeze pentru unicitatea limbii române, pentru acceași limbă de la Chilia – la Cernăuți, Hotin, Herța sau Slatina, în tot arealul populat de fii ai aceluiași neam – actualmente cetățeni ai Ucrainei!

Adevărul istoric, adevărul științific privind limba română în Ucraina va triumfa mai devreme sau mai târziu, chiar și peste generații. În același spirit va triumfa și procesul de decomunizare-desovietizare a statului ucrainean, proces în care se încadrează perfect și demersurile societății civile românești din Ucraina, privind decomunizarea-desovietizarea aspectelor educaționale din instituțiile de învățământ din localitățile cu populație autohtonă majoritară românească din regiunile de la frontiera ucraineano-moldo-română.

Ismail, 3 Iulie 2015

Anatol Popescu reprezintă în mod demn românii din regiunea Basarabiei de Sud

1-DSC02474

 

 

 

 

 

S-a născut pe 18 iunie 1980 în satul Utkanosovka, raionul Ismail, regiunea Odesa. Satul s-a mai numit Erdek-Bunru și I.Gh. Duca (în perioada interbelică). Părinții săi sunt profesori, ambii absolvenți ai Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, care s-au reîntors apoi în satul de baștină, scrie Timpul, preluat de Romanian Global News.

Este jurist și organizează acțiuni culturale de prestigiu pentru România și Ucraina deopotrivă. Astfel, in decembrie 2013 organizează un concert-omagiu compozitorului G. Musicescu, născut în orașul sud-basarabean Ismail, nelipsind însă dificultățile organizatorice din partea autorităților locale de la acea vreme.

Gavriil Musicescu (n. 20 martie 1847, Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina – d. 21 decembrie 1903, Iași) a fost un compozitor, muzicolog și dirijor român. Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care au ființat pe pământul României — Corul Mitropolitan din Iași — unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavril Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală (citat din Wikipedia).

În luna mai din 2015 este alături de Ansamblul Folcloric „Dor Basarabean” în concertul său de la Muzeul Satului din București.

Noul guvernator al regiunii Odesa, Mihail Saakașvili, consideră că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) înseamnă mai multă corupție, prin urmare, a fost împotriva ca mai mulți colaboratori SBU să fie amplasați la Odesa.

Saakasvili_Poroshencko„Problema este aici, și a fost și până acum, iar, în principal, contrabanda nu este făcută prin vamă sau de către contrabandiști profesionali, ci este făcută de Serviciul de Securitate al Ucrainei, de reprezentanți ai procuraturii și, tradițional, este făcută de poliție. În mare parte, traficul de droguri în regiune (n.r. Odesa) este controlat de poliție. Problema este că aplicarea legii nu este soluția. În acest moment, aplicarea legii reprezintă problema în sine”, susține guvernatorul regiunii Odesa.

Potrivit acestuia, în luna august, regiunea Odesa va avea o nouă poliție de patrulare, iar persoanele vor fi recrutate de la zero, 100% colaboratori noi. „Aceștia sunt acum antrenați corespunzător și vor avea și salarii corespunzătoare. Avem un nou șef al poliției, căruia i-am ordonat să închidă contrabanda din Transnistria”, a declarat Saakașvili.

Resurse: RGN PRESS , REALITATEA.MD

 Publicat de Ion Anton  / romaniabreakingnews.ro

,

Bună dimineața Ucraina. Probabil o parte din tine încă mai doarme dulcele somn sovietic. Cu siguranță o parte din tine s-a trezit din acest somn și a dat față în față cu un coșmar undeva mai la Est. Știm asta.

Probabil acea parte realizează acum binecuvântarea unui prieten numit Statul Român, Națiunea Română care, azi, deși încă mai suspină pe tăcute pe la colțuri și încă își mai linge rănile după odiosul pact Ribbentrop-Molotov (unii români din acea perioadă încă mai trăiesc), răni de altfel neînchise și încă sângerânde. Națiunea Română a ales cu demnitate să treacă peste toate acestea și să întindă o mână. Ales să SUSȚINĂ Statalitatea Ucrainei, să o SUSȚINĂ în parcursul european, să o SUSȚINĂ în conflictul militar cu Rusia, având grijă de soldații răniți pe front în spitalele românești și mai mult decât atât, să asigure și să contribuie la securitatea cibernetică a Statului Ucraina. România fiind națiune-lider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei (ba unii mai spun că România ajută inclusiv cu sprijin militar Ucraina, furnizând armament românesc – Vezi Ajutor militar pentru Ucraina. Armament românesc , Sistem „LAROM”). Iată niște semne de prietenie, zic eu. 

Între timp, Rusia apasă pedala bine știută și utilizată mereu în toate timpurile – „Divide et impera” și a mai punctat o dată, probabil prin oamenii ei fideli, care încă mai răspund la comenzi în Ucraina și R. Moldova, chiar de curând, vezi interdicția aplicătă cetățenilor români – Mircea Druc (Exclusiv! Mircea Druc, cetățean al Românei, stat prieten și aliat al Ucrainei, interdicție de a intra în Ucraina!) și George Simion (George Simion, liderul platformei Acțiunea 2012, reținut în prealabil de SIS, a fost expulzat din Republica Moldova). Cât timp Rusia apasă pe butoane și profită de „dulcele somn sovietic” al unor părți ale Ucrainei, în speța numită „limba moldovenească”, românii din Sudul Basarabiei, prin Asociația „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, prin președinte Anatol Popescu, nu se dau bătuți și luptă în continuare pentru dreptul LIMBII ROMÂNE!  Românii din Sudul Basarabiei speră să „trezească” o dată Ucraina la realitate și să facă pași concreți spre stabilirea dreptului LIMBII ROMÂNE, nu doar declarativ cum o fac oficialii ucraineni ci și faptic, cum este firesc. În acest sens vă invit dragi români și dragă Ucraina, să citiți și să distribuiți mai departe scrisoarea românilor din regiunea Odesa, adresată oficialilor ucraineni, dar și oficialilor din România și R. Moldova.

Bună dimineața Ucraina! Trezește-te! Nu uita că  promotorii „limbii moldovenești” sunt tot aceiași care, de curând, proclamau în ograda ta „Rada Basarabiei”, iar în mai 2014 au luat cu asalt Casa Sindicatelor din Odesa, acțiune soldată cu un adevărat măcel. Tot din aceiași sursă de susținere a limbii moldovenești se susține și războiul din Est.

Dorian Theodor / romaniabreakingnews.ro

Actualizare!

După trimiterea și publicarea scrisorii pe pagina oficiala Asociație, domnul  Alexandru Teodoreanu a anunțat următoarele: LA DATA DE 18 MAI 2015, ORELE 14.00, Fundația Civică Raională „Gheorghe Asachi” Herța, reg. Cernăuți, Ucraina, ȘI-A DAT ACORDUL (prin semnătura și ștampila președintelui acesteia, Eugenia Cimborovici Teodoreanu, aplicate, LA CENTRUL CULTURAL ROMÂN „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, ÎN TABELUL CU SEMNĂTURILE CONDUCĂTORILOR ASOCIAȚIILOR ROMÂNEȘTI, pregătit de dl. Vasile Tărâțeanu, de față fiind și Vitalie Zâgrea și Marin Gherman) pentru susținerea demersurilor dumneavoastră, către autoritățile ucrainene (și nu numai) în vederea unificării programelor de predare în limba română (la toate disciplinele din învățământul preuniversitar) în toate școlile și grădinițele românești („moldovenești”), din din Ucraina. Cu această ocazie sperăm să se soluționeze problema predării în limba română și la cursurile postliceale (facultăți, secții, institute pedagogice românești) românești din Ucraina, cel puțin după modelul instituțiilor similare ale maghiarilor din Transcarpatia (dacă se poate pentru 100.000 de unguri, de ce nu s-ar putea și pentru 500.000 de români („moldoveni”?). Închei cu speranța că acest TABEL cu semnături va ajunge cât mai repede la dumneavoastră. Doamne ajută!  – a anuțat domnul Alexandru Teodoreanu pe pagina de facebook.

Vă prezentăm mai jos scrisoarea adresată oficialilor din Ucraina, România și Moldova

Către:

MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ȘI AL ȘTIINȚEI DIN UCRAINA,
în atenția Domnului Ministru SERGHII KVIT

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI DIN ROMÂNIA,
în atenția Domnului Ministru SORIN MIHAI CÂMPEANU

MINISTERUL EDUCAȚIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA
în atenția Doamnei Ministru MAIA SANDU

 

Stimată Doamnă Ministru, Domnilor Miniștri,

Prin prezenta scrisoare Asociația „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa se adresează Excelențelor Voastre, solicitându-vă expunerea poziției oficiale a ministerelor pe care le conduceți în ce privește situația învățământului în limba română din Ucraina, divizat în continuare conform practicilor regimului comunist din URSS în învățământ în limba română pentru școlile din comunitățile cu populație majoritară românească în regiunile Cernăuți și Transcarpatia, și în învățământ într-o limbă „moldovenească” pentru școlile din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa.

Acest demers succede Memoriului Asociației „Basarabia” din 31 Martie 2015, privind unificarea celor două programe de învățământ existente, pentru instituțiile școlare cu predare în limba română și „moldovenească” din Ucraina, într-o singură programă de învățământ, prin trecerea tuturor acestor instituții școlare la învățământul conform programei pentru instituțiile școlare cu predare în limba română, pe care îl anexăm prezentei scrisori.

Cu părere de rău, la solicitarea noastră ne-a fost adusă la cunoștință doar poziția șefului Departamentului Învățământ Mediu și Preșcolar al Ministerului Învățământului și Științei din Ucraina dl. Iuryi Kononenko (anexat), prin care demnitarul ucrainean nu acordă importanță cuvenită subiectului expus și argumentat în memoriul din 31.03.2015, eschivând, în cele mai bune tradiții ale regimului totalitar comunist condamnat recent de statul ucrainean prin pachetul de legi anticomuniste, de la răspunsuri și soluții concrete la solicitarea noastră.

Conform unui comunicat de pe pagina oficială a Ministerului Educației din România (la această adresă ), reiese că în cadrul întâlnirii bilaterale româno-ucrainene de la cea de-a IX-a Conferință Ministerială a Procesului Bologna și a IV-a ediție a Bologna Policy Forum de la Erevan din 14 Mai 2015 domnul Serhii Kvit, Ministru al Învățământului și Științei din Ucraina, „a afirmat că nu există diferențe între limbile română și moldovenească”.
Asociația „Basarabia” salută o asemenea abordare verbală la nivel interministerial și interstatal oficial, de recunoaștere de către înaltul demnitar ucrainean a adevărului că așa zisa limbă „moldovenească” este, în fapt identică limbii române.

Totodată, prin intermediul acestor rânduri solicităm în mod repetat Domnului Ministru Serhii Kvit să inițieze procedura de unificare a celor două programe de învățământ existente, pentru instituțiile școlare cu predare în limba română și „moldovenească” din Ucraina, într-o singură programă de învățământ, prin trecerea tuturor acestor instituții școlare la învățământul conform programei pentru instituțiile școlare cu predare în limba română, astfel încât în cel mai scurt timp – pe perioada vacanței de vară, până la începutul noului an școlar 2015-2016, și în școlile din Sudul Basarabiei să se studieze după aceeași programă școlară în care studiază, spre exemplu și conaționalii elevilor sud-basarabeni din școlile raionului Noua Sulița, regiunea Cernăuți – în limba română.

Rămânem ferm convinși că o abordare duplicitară în domeniul denumirii limbii române din Ucraina nu corespunde tendințelor actuale de decomunizare și desovietizare a statului ucrainean și a societății civile ucrainene, exprimate printr-o serie de adoptări legislative recente ale Parlamentului Ucrainei, legi semnate și puse în aplicare de președintele Petro Poroșenko – vorbitor de limbă română, nu de una “moldovenească”. În condițiile unei politici declarative democratice și pro-europene abordate la nivel central este inadmisibilă sustragerea tezelor convenabile unei politici asimiliaționiste privind minoritatea națională română și/sau “moldovenească” din Ucraina, din contextual general al politicii de condamnare a regimurilor totalitare.

Prin urmare, cerem sprijinul univoc al celor trei ministere ale educației din Ucraina, România și Republica Moldova, în vederea salvgardării învățământului în limba română din Ucraina, în regiunile adiacente hotarului comun dintre cele trei state vecine și prietene – regiuni în care tradițional locuiește o comunitate de peste 400.000 de cetățeni ucraineni de origine etnică română.

Limba “moldovenească” este o reminiscență a politicii de deznaționalizare a românității de fostul regim sovietic-comunist, reminiscență fructuos folosită de către neprietenii statelor noastre de cetățenie sau de rudenie și în perioada de independență a Ucrainei și Republicii Moldova.

În perspectiva bunei vecinătăți trilaterale statul ucrainean trebuie să renunțe la propagarea mitului sovietic al “moldovenismului” în relațiile cu România și Republica Moldova, și să respecte limba oficială a acestor două state – una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene – inclusiv prin implementarea unicei programe de învățământ în limba română pentru minoritatea națională română și/sau moldovenească din Ucraina.

Cu aleasă considerație,

Anatol POPESCU

Președinte al Asociației Național-Culturale
a Românilor din regiunea Odesa „BASARABIA”

20 Mai 2015, Ismail

МІНІСТЕРСТВУ ОСВІТИ І НАУКИ УКРАЇНИ,
Пану Міністру СЕРГІЮ КВІТУ

МІНІСТЕРСТВУ ВИХОВАННЯ, ДОСЛІДЖЕНЬ, МОЛОДІ ТА СПОРТУ РУМУНІЇ,
Пану Міністру СОРІНУ МИХАЮ КИМПЯНУ

МІНІСТЕРСТВУ ВИХОВАННЯ РЕСПУБЛІКИ МОЛДОВА
Пані Міністру МАЙЇ САНДУ

Шановна Пані Міністр, Панове Міністри,

Цим листом Одеська Обласна Національно-Культурна Румунська Асоціація «Бессарабія» звертається до Вас, та просить надати офіційну позицію вами керованих міністерств стосовно ситуації освіти румунською мовою в Україні, навчальний процес якою відокремлено українською владою за традиціями комуністичного режиму Радянського Союзу на освіту румунською мовою у школах населених пунктів із переважаючим румуномовним населенням Чернівецької та Закарпатської областей, та на навчання «молдовською» мовою в школах Південної Бессарабії, Одеської області.
Цей запит доповнює Звернення Асоціації «Бессарабія» від 31 Березня 2015 року, щодо об’єднання двох окремо діючих та практично ідентичних навчальних програм для загальноосвітніх навчальних закладів з румунською та «молдовською» мовою навчання в Україні в одну єдину програму навчання, шляхом переходу всіх цих закладів на навчання за програмою шкіл з румунською мовою навчання, яке додається до цього листа.
Нажаль, до нашого відома щодо цього питання надійшла лише позиція Директора Департамента загальної середньої та дошкільної освіти МОН України пана Ю. Г. Кононенка (додається), в якій український державний посадовець нехтує важливістю викладеної та аргументованої тематики Звернення від 31.03.2015, ухиляючись від відповідей та конкретних пропозицій щодо нашого прохання, у найкращих традиціях нещодавно засудженого антикомуністичним законодавчим пакетом тоталітарно-комуністичного режиму.
Згідно публікації на офіційному сайті Міністерства Виховання Румунії (за цією адресою ), у рамках двосторонньої українсько-румунської зустрічі на ІХ-ій Міністерській Конференції Болонського Процесу та IV-му Форумі Болонської Політики у Єревані 14 Травня 2015 року пан Сергій Квіт, Міністр Освіти і Науки України «висловив, що немає різниці між румунською та молдовською мовами». Асоціація «Бессарабія» вітає таке усне ставлення на міжміністерському та міждержавному офіційному рівні, з визнання українським високим державним посадовцем цієї істини – а саме, що так звана «молдовська» мова насправді є ідентичною по відношенню до румунської мови.
Водночас, цими рядками повторно просимо Пана Міністра Сергія Квіта ініціювати процедуру об’єднання двох окремо діючих та практично ідентичних навчальних програм для загальноосвітніх навчальних закладів з румунською та «молдовською» мовою навчання в Україні в одну єдину програму навчання, шляхом переходу всіх цих закладів на навчання за програмою шкіл з румунською мовою навчання, таким чином, щоб у найкоротші терміни – протягом літніх канікул, до початку нового 2015-2016 навчального року і у школах Південної Бессарабії навчання відбувалося тієї ж самою програмою що є, наприклад у Новоселицькому районі Чернівецької області – румунською мовою, як це існувало у 1989-1998 роках.
Ми як і раніше твердо переконані, що лукавий-подвійний підхід у питанні румунської мови в Україні не відповідає сучасним тенденціям декомунізації української держави і українського громадянського суспільства, виражених через ряд недавніх законодавчих актів Верховною Радою України, законами яких підписано і приведено у життя президентом України паном Петром Порошенко, який – до речі – володіє румунською мовою, а не «молдавською». В умовах декларативної демократичної та про-європейської політики, яку прийнято на центральному державному рівні є неприйнятним вилучення тільки тих тезисів, які вигідні асимілюючій щодо румунської та/або молдовської національної меншини політиці, у загальному контексті політики засудження тоталітарних режимів в Україні.
Тому ми наполягаємо на підтримці з боку трьох міністерств освіти України, Румунії та Республіки Молдова, у питанні відстоювання/збереження освіти румунською мовою в Україні у прикордонних суміжних областях трьох сусідніх і дружніх держав – у регіонах традиційного проживання більш за 400 тисяч українських громадян румунського етнічного походження. „Молдавська” мова є наслідком політики денаціоналізації/асиміляції румуномовного населення колишнім комуністичним радянським режимом – наслідком, який дуже плідно був використаний недругами української держави, або нашої історичної батьківщини, також і у роки незалежності України та Республіки Молдова.
У перспективі майбутнього тристороннього добросусідства українська держава має відокремитися від пропаганди радянського міфу «молдовенізма», у стосунках з Румунією та Республікою Молдова, та поважати офіційну мову цих двох країн – одну з офіційних мов Європейського Союзу – у тому числі через впровадження єдиної навчальної програми румунською мовою для румунської та/або молдовської національної меншини України.

З глибокою повагою,

Анатолій ПОПЕСКУ

Президент Одеської обласної національно-культурної румунської асоціації «Бессарабія»

20 Травня 2015 року, м. Ізмаїл

Publicat de România Breaking News – RBN Press / romaniabreakingnews.ro

,

romanii_din_Sudul_BasarabieiCea de-a doua zi a vizitei pe care ministrul Angel Tîlvăr o efectuează la comunitatea românească din Ucraina a continuat la Odessa, unde au avut loc întâlniri cu liderii comunității românești și reprezentanți ai mass-media de limba română. Având în vedere slaba reprezentare a presei în limba română care apare în format print în această regiune, ministrul Tîlvăr consideră că trebuie încurajată și sprijinită presa de limbă română în această regiune, însă în același timp nu trebuie neglijate nici avantajele pe care le oferă mediul on-line, care poate suplini absența printului. Din acest punct de vedere, orice publicație în limba română, oriunde apare ea, poate fi ușor accesată oricărei comunități de români din afara granițelor.

Tot în cursul vizitei, ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni s-a întâlnit și a discutat cu reprezentanții Administrației Regionale Odessa, președintele Consiliului Județean Odessa, Mihail Shmushcovici, președintele Adjunct al Administratiei Regionale de Stat, Vladimir Kulacov și deputatul Iurii Maslov, dar și cu șeful Reprezentanței Ministerului Afacerilor Externe Ucrainean în regiunea Odessa, Rjepisevskii Constantin. În acest context a fost exprimat interesul comunității românești din regiune pentru păstrarea identității și culturii, în condițiile în care în Ucraina se discută despre o posibilă reașezare administrativ-teritorială, care nu ar fi în avantajul comunității de români.

În urma vizitelor pe care le-a făcut în școlile în care se învață limba română, ministrului Angel Tîlvăr a constatat, lucru de altfel semnalat și de reprezentanții mediului asociativ românesc, nevoia de carte în limba română, precum și nevoia de manuale în limba română.

Ministrul a precizat pentru redactorii de la timpromanesc.ro prezenți în cadul vizitei, că în perioada imediat următoare, specialiști ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni vor reveni în regiunea Odessa pentru a evalua și dimensiona corect nevoile comunității românești urmând ca această problemă să fie rezolvată. În acest demers, ministrul Tîlvăr a precizat că se bazează pe specialiștii Departamentului, dar și pe celelalte instituții care fac parte din Consiliul Consultativ Interministerial, astfel încât fiecare să preia în responsabilitate și să rezolve problematica semnalată. Printre instituțiile menționate de ministru au fost Ministerul Educației, Ministerul Muncii, Institutul Cultural Român, Institutul Limbii Române, care, fiecare în parte, au experiență și pot acționa într-un mod integrat și profesionist.

Sursa: timpromanesc.ro prin romaniabreakingnews.ro

Foto: RBN Press -românii la Sfințirea Bisericii Românești din Hagi Curda (2011)

,

MEMORIU al Asociației Național-Culturale a Românilor din regiunea Odesa „BASARABIA”
privind unificarea celor două programe de învățământ existente, pentru instituțiile școlare cu predare în limba română și „moldovenească” din Ucraina, într-o singură programă de învățământ, prin trecerea tuturor acestor instituții școlare la învățământul conform programei pentru instituțiile școlare cu predare în limba română.

(TRADUCERE, originalul este redactat în limba ucraineană)

Domnului Președinte al Ucrainei, PETRO POROȘENKO
Domnului Prim-Ministru al Ucrainei, ARSENII YAȚENIUK
Domnului Ministru al Învățământului și Științei, SERGHII KVIT
Domnului GHENNADII DRUZENKO, Împuternicit al Guvernului Ucrainei privind problemele politicii etnonaționale
Domnului Președinte al Administrației Regionale de Stat Odesa, IGOR PALYȚEA
Doamnei Director a Departamentului Învățământ și Știință a Administrației Regionale de Stat Odesa TETIANA LAZAREVA

Stimate Domnule Președinte!
Doamnelor și Domnilor!

Ne adresăm cănducerii statului și patriei noastre cu rugămintea să atrageți atenția asupra situației care s-a creat, de-a lungul anilor de independență a Ucrainei, în ce privește învățământul în limba maternă pentru reprezentanții populației autohtone române și/sau moldovenești din Ucraina, prin separarea procesului de învățământ în cele mai „bune” tradiții ale puterii sovietice-bolșevice.

După cum bine cunoașteți, în urma evenimentelor istorice locurile tradiționale și permanente de trai ale românilor din Ucraina independentă sunt raioanele Teaciv și Rahău din regiunea Transcarpatică, regiunile Cernăuți și Odesa. În aceste trei regiuni de frontieră timp de veacuri întregi locuiesc reprezentanți ai unui singur popor al latinități orientale, care comunică în numeroase graiuri ale aceleeași limbi – limba română.

Cu părere de rău, istoria contemporană, cuprinzând componenta sa indispensabilă – regimul comunist al Uniunii Sovietice din întregul bloc socialist din Europa centrală și de Est, controlat în totalitate de Kremlin, a dat de înțeles întregii omeniri că regimurile totalitare sunt în stare să distrugă nu numai personalitatea și identitatea națională a persoanei umane, dar și identitatea națională a întregilor popoare, cu forța, prin intermediul unei proceduri implementate sistematic obligând popoare mai mici să renunțe la propria limbă, cultură, religie și învățământ în limba maternă în folosul limbii sau a culturii dominante – în cazul nostru comun – în folosul limbii ruse pe cuprinsul tuturor republicilor sovietice. Astfel, etapizat, prin Marea Înfometare (Golodomor) din prima jumătate a sec. XX și în următorii 40 de ani puterea sovietică din Moscova a extirpat considerabil limba ucraineană din instituțiile de învățământ și de cultură din RSS Ucraineană, popularizând un mit concret privind existența a unui grai ucrainean sau „malorus” („rusa mică”) al limbii ruse.

În acelaș mod, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost fabricată limba „moldovenească”, și trecută la grafia chirilică, precum și poporul „moldovenesc”, care ar fi diferit în mod consistent de istoria, cultura sau limba celei de-a doua jumătăți a acestuia – românii care locuiesc azi în provincia istorică Moldova din componența României contemporane. După cum observăm – la destrămarea URSS soarta popoarelor din RSS Ucraineană și RSS Moldovenească a fost hotărâtă anume de popoarele noastre, și nicidecum de Moscova, Kremlin, cu atât mai mult Stalin sau fondatorul îmbalzamat al colosului sovietic – Lenin.

Prin urmare, în Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 August 1991, în conformitate cu hotărârea Marii Adunări Naționale din Chișinău de la 31.08.1989 limbă de stat a Republicii Moldova este recunoscută limba română, pe baza grafiei latine. Conflictul armat din Transnistria din 1992, dar mai precis – componenta rusească a acestuia și agentura KGB-istă a Uniunii Sovietice – practic au impus politicul moldovenesc să adopte Constituția Republicii Moldova din 1994 cu acea componentă notorie, și anume – art. 13, prin care recunoaște drept limbă de stat, în contradicție cu Declarația de Independență (!) – limba moldovenească (însă de asemeni, pe baza grafiei latine).

Prin hotărârea Curții Constituționale din 2013, în Republica Moldova este recunoscută denumirea limbii de stat, în conformitate cu Declarația de Independență. Conform p.2 din Hotărârea nr.36 de la 05.12.2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a hotărât:

„În cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.”.

Cu siguranță, interpretarea juridică a Curții Constituționale a Republicii Moldova are la bază și expresia pur științifică a acestei probleme. Astfel, în anul 2010 Academia de Științe a Republicii Moldova, răspunzând la o interpelare a Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, a menționat:

”denumirea corectă, științifică a limbii vorbite de românii din Basarabia istorică (inclusiv nordul și sudul acesteia), din regiunea Cernăuți și cea Transcarpatică, este LIMBA ROMÂNĂ, fapt arhicunoscut de lingviștii contemporani și confirmat în cadrul mai multor întruniri științifice, susținut de altfel și de lingviștii ucraineni, fiind suficient să amintim aici numele regretatului profesor Stanislav Semcinschi. Mai mult, savanții Academiei de Științe a Moldovei și-au expus opinia în problema denumirii corecte a limbii române de nenumărate ori. Astfel, în „Răspunsul la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria și folosirea glotonimului „limbă moldovenească”, adoptat în ședința lărgită a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei din 9 septembrie 1994, se subliniază: „Convingerea noastră este aceea că articolul 13 din Constituție trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul științific, urmând a fi formulat în felul următor: „Limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română”. Ulterior, la 28 februarie 1996, Adunarea Generală Anuală a Academiei de Științe a Moldovei a adoptat o declarație prin care a fost confirmată opinia științifică a specialiștilor filologi din republică și de peste hotare, potrivit căreia limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română. Din 1996 și până în prezent, opinia savanților de la Academie în problema glotonimului „limbă română” a rămas aceeași, în pofida faptului că unii politicieni au ajuns să declare că sintagma „limbă română” e un termen științific, în timp ce sintagma „limbă moldovenească” ar fi un termen politic, acesta, în realitate, fiind un termen ideologic și geopolitic.”

Astfel, în prezent avem două state independente, limbă de stat a cărora este o singură limbă est-romanică – limba română: România și Republica Moldova.
Însă, tot în prezent există un singur stat, care folosește denumirea de limbă „moldovenească”, mai cu seamă în ce privește asigurarea procesului de învățământ a unei părți din populație – reprezentanți ai unei minorități naționale. Aceasta este patria noastră și a Dumneavoastră comună – Ucraina.

Desigur, „limba moldovenească, în grafie chirilică” figurează, demonstrativ, încă într-o regiune – formațiune separatistă – republica moldovenească nistreană nerecunoscută – de facto aceasta reprezentând un teritoriu al Republicii Moldova ocupat ilegal.
La încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale în Sudul Basarabiei se mai preda în limba română în 62 de școli, în localitățile cu populație majoritară românească – orașe și sate. După dispariția Uniunii Sovietice, Ucraina independentă și suverană a moștenit doar 18 din acele școli românești, aflate doar în sate, preponderent în cele trei raioane de la Dunăre – Reni, Ismail și Chilia, dar și în raioanele Sărata, Tatarbunar, Tarutino, Belgorod-Dnestrovski (Cetatea Albă). În așa mod URSS reușind să extirpe învățământul românesc din toate orașele și majoritatea satelor românești sud-basarabene, rusificând 44 (!!!) de școli românești. Astăzi, după 24 de ani de independență a statului ucrainean în raioanele din Sud-Vestul regiunii Odesa mai sunt doar cinci (5!!!) școli naționale în care procesul de învățământ se desfășoară integral în limba română, însă sub denumirea de „moldovenească”, conform ordinului politic de la Kiev. Restul – 13 școli – ori sunt ucrainizate, ori acest proces este în plină desfășurare. Toate acestea în circumstanțele în care se vorbea, în primii ani de independență a statului ucrainean, chiar de o posibilitate de a redeschide clase românești în școlile rusificate de comuniști, atât de democrată și europeană se întrezărea perspectiva!…

Cu tot respectul față de numeroasele realizări ale tânărului, independentului și suveranului stat ucrainean, trebuie să atragem atenția Dumneavoastră asupra faptului că în perioada sovietică acelaș popor – separat de Stalin în români și/sau moldoveni – din RSS Ucraineană dispunea de învățământ într-o singură limbă – „moldovenească” (grafie chirilică), la fel cu școlile din RSS Moldovenească! Cu părere de rău, unica „realizare” a statului ucrainean în acest context este că a mai separat odată acest popor, promovând politica „divide et impera!” în problemele lingvisticii, fapt de care nu s-a încumetat nici măcar puterea sovietică: anume statului ucrainean, prin intermediul nomenclaturii comuniste moștenite, i-a reușit să despartă învățământul în limba română care se dezvolta în Ucraina anilor 1989-1998, implementând limba „moldovenească” în procesul de învățământ din regiunea Odesa.

Domnule Președinte, Doamnelor și Domnilor,

Într-o viziune pozitivă a acestui subiect, statul ucrainean, ieșind din trecutul sovietic comun împreună cu Republica Moldova, încă de la începutul independenței Ucrainei, prin propriul sistem de învățământ a menținut în regiunile compact populate de populație românofonă – români și/sau moldoveni (regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa) – învățământul în limba română în instituțiile de învățământ de treptele I-III. Începând cu anul 1991 Ministerul învățământului din Ucraina aplica o singură programă de învățământ în limba română atât pentru instituțiile de învățământ naționale care activau în localitățile în care populația mojoritară o constituie etnicii români, cât și în școlile din localitățile populate de români oficial denumiți în acte încă de puterea sovietică ca având o naționalitate aparte – „moldoveni”.

Întâmplător sau nu (?!), dar imediat după semnarea Tratatului ucraineano-român de bună vecinătate din 1997, pe valurile unui „moldovenism” de sorginte neo-sovietică venit de nicăieri altundeva decât de la Tiraspol (în fond – cauza prezenței denumirii de limbă „moldovenească” din art. 13 al constituției R. Moldova), Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina începe, din anul 1998, procesul de învățământ în unitățile de învățământ din regiunea Odesa în limba „moldovenească” de predare, aprobând o programă școlară duplicitară, practic identică (față de programa românească) în această „limbă”; tipărește din contul statului manuale aparent pentru două școli distincte: unele pentru școlile cu predare în limba română, altele – pentru școlile cu predare în „moldovenească”. Drept apogeu al meseriei editoriale apare tiparul la una dintre editurile din orașul Lvov a două manuale identice 100%, separat pentru școli „românești” și „moldovenești”, schimbând pentru aceasta conținutul unei singure pagini!!!

Și iarăși întâmplător sau nu, însă anume în anul 1998, în timp record și vădit cu sprijinul structurilor de stat cu destinație specială se crează Asociația Moldovenilor din Ucraina, iar drept veritabil conducător inamovibil al acesteia este numit nimeni altul decât Anatolii S. Fetescu – soțul Larisei I. Fetescu, aceasta fiind până în prezent (!!!) metodistă/curator asupra școlilor „moldovenești” din regiunea Odesa. În fapt, statul ucrainean a angajat un cuplu, cu un scop concret: pentru a câta oară să despartă – prin intermediul programei de învățământ controlate de familia Fetescu și prin mass-media românofobă tipărită (bilunarul „Luceafărul”) editat de Asociația Moldovenilor din Ucraina, conform practicilor sovietice comuniste și totalitare – nu numai acelaș popor, ci mai ales comoara cea mai de preț a acestuia – limba – în două limbi aparent diferite, „moldovenească” și română, conferind în acest fel statut de limbă graiului moldovenesc al limbii române.

Această absurditate este foarte eficientă și în zilele noastre, când absolvenții școlilor „moldovenești” din Sudul Basarabiei, având în diploma de absolvire menționată drept limbă maternă „moldoveneasca” urmează studiile la specializarea „limbă română” la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, iar atunci când se reîntorc în școlile de la baștină Direcția Regională de Învățământ de la Odesa îi obligă pe aceștia din urmă – profesori de limbă română – să predea (într-)o limbă „moldovenească”! …

Pe parcursul anilor de independență a Ucrainei suntem martori la o situație absolut absurdă când, fără să părăsească localitatea, absolvenții aceleeaș școli au trecută drept româna drept limbă maternă în diplomele de studii medii necomplete din 1996, iar în diplomele de studii medii complete din 1998 apare drept limbă maternă „moldoveneasca”. Și toate acestea – la buna dispoziție a funcționarilor din Odesa, sau la ordinul politic de la Kiev.
Desigur, conform tradițiilor democratice europene consacrate – nimeni nu a abrogat dreptul la autoidentificare națională, iar în prezent este problema fiecărei persoane cum se identifică – român sau moldovean – în cazul celor 400 de mii de populație românofonă din Ucraina, în cele câteva decenii trecute divizați artificial de regimul comunist în români și moldoveni.

Dar, oare dorește Ucraina de azi să continue „glorioasele” tradiții comuniste-totalitare de asuprire a popoarelor mici, sau – totuși – statul nostru cu adevărat optează pentru valorile democrate? Suntem convinși că în răspunsul Dumneavoastră la această întrebare veți alege ce-a de-a doua teză.

În realitate, din punct de vedere obiectiv, cultural-istoric, științific și nu în ultimul rând – diplomatic – Ucraina modernă și organele puterii de stat de toate nivelele trebuie să recunoscă că românii din Ucraina, inclusiv volohii, maramureșenii, bucovinenii, moldovenii și basarabenii sunt reprezentanții unui singur popor, ai aceleeași culturi, și aceștia au aceeaș limbă maternă – limba română, care de asemeni se împarte în o sumedenie de graiuri locale – maramureșan, bucovinean, moldovean, basarabean, ardelenesc, oltenesc, muntenesc, ș. a., precum și limba ucraineană se împarte în graiuri precum cel de Slobojanșcina, huțul, transcarpatic, de Polissya, al boicilor, de stepă, al Nistrului Superior, al Niprului Superior, ș.a..

Din motive necunoscute nouă, puterea de stat ucraineană din anii precedenți a făcut tot ce a fost posibil pentru a politiza problema învățământului în limba română din regiunea Odesa. O rezonanță deosebită a avut cazul anului 1999, când doamna Zinaida Pinteac – profesoare eminentă a învățământului public din Ucraina, directoare a școlii din Frumușica Veche/Staroselie, raionul Sărata – a fost demisă din funcție, pentru obiectivitatea demonstrată și pentru menținerea denumirii științifice a limbii române în școală. Simbolic este acel fapt că anume în acelaș an în orașul Odesa a fost furat bustul lui Mihai Eminescu, clasic al literaturii române… Chiar și în prezent sunt sub evidența specială a organelor puterii regionale și raionale și a Serviciului de Securitate al Ucrainei toate cadrele didactice care mențin legături de specialitate cu alți români – colegi din Cernăuți, Republica Moldova sau România, ori participă la stagii pedagogice în limba română de peste hotarele Ucrainei.

Regretabil este faptul că și în perioada actuală conducerea Departamentului Regional Odesa de Învățământ interzice drastic profesorilor să folosească denumirea „limbă română” în procesul de învățământ, desfășoară separat de regiunile Transcarpatică și Cernăuți cursuri de perfecționare a cadrelor didactice, olimpiade școlare la limba „moldovenească”, ș.a.. Una dintre dovezile recente ale dimensiunii politice a acestei probleme este organizarea de către Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina a „Primei olimpiade panucrainene la limba română” în Cernăuți, la finele lunii Martie 2015, cu participarea doar a elevilor din regiunile Transcarpatică și Cernăuți. Desigur, această acțiune de premieră este un mare plus al noilor organe ale executivului ucrainean, dacă nu ar apare o mică/mare întrebare: o olimpiadă la aceeaș limbă, dar cu denumirea de „moldovenească” s-a desfășurat și la Odesa, desigur că într-un format mai mic, însă cu siguranță cu finanțare de la stat considerabilă, cu scopul de a mai turmenta odată elevii sud-basarabeni că Eminescu nu este poet clasic al literaturii române, ci numai al celei „moldovenești”, și că limba lor se deosebește prin ceva consistent de limba românilor maramureșeni sau bucovineni…

Având în vedere cele relatate mai sus, care nici într-un caz nu sunt noutăți pentru organele puterii de stat din toți anii de independență a Ucrainei,ținând cont de numeroasele concluzii ale savanților de elită și ale ședințelor Academiilor de Științe din Ucraina, România și Republica Moldova privind unica denumire a formei literare a limbii române și existența unor speculații pur politice și falsuri pseudoștiințifice în ce privește existența unei limbi „moldovenești” aparte, bazată pe graiul moldovenesc al limbii române, ținând cont de aspirațiile declarate ale Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană, una dintre limbile oficiale ale căreia este limba română – limbă pe care pentru prima dată în toată istoria Ucrainei o posedă Președintele țării noastre Petro Poroșenko, fapt de care este mândră întreaga comunitate românofonă din Ucraina – peste 400.000 de cetățeni, o parte considerabilă (peste 100.000) din care locuiesc tradițional la baștina Președintelui Ucrainei – în Sudul Basarabiei, având drept fundament denumirea oficială a limbii de stat în cele două state vecine și prietene ale Ucrainei – limba română în România și Republica Moldova.

CEREM:
unificarea celor două programe de învățământ existente, pentru instituțiile școlare cu predare în limba română și „moldovenească” din Ucraina, într-o singură programă de învățământ, prin trecerea tuturor acestor instituții școlare la învățământul conform programei pentru instituțiile școlare cu predare în limba română

Cu respect,

Anatol POPESCU
Președinte al Asociației Național-Culturale a Românilor din regiunea Odesa „BASARABIA”

31 Martie 2015, Ismail

Publicat de România Breaking News – romaniabreakingnews.ro

,

Pe fundalul inacțiunii autorităților locale din Utkonosovka în scandalul cu arborarea steagului Federației Ruse de-asupra localității din 9.12.2014, și a percheziționării nemotivate de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a locuinței președintelui Asociației Național-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa Anatol Popescu din 11.12.2014, președintele Consiliului Raional Ismail acuză de creșterea „predispozițiilor pro-române” (a se citi „separatiste”) din satele populate de moldovenii din zonă.

Despre aceasta relatează portalul de știri http://trassae95.com/…/vlasti-yuga-odesskoj-oblasti-obespok… preluat de http://izmailvechernii.com.ua/index.php?newsid=5960


Redăm traducerea articolului în limba română:

Președintele Consiliului Raional Ismail (regiunea Odesa) Vasilii Antoniuk se declară îngrijorat de creșterea dispozițiilor pro-române într-un șir de sate moldovenești. Această problemă a fost discutată în cadrul întâlnirii cu primul adjunct al președintelui Consiliului Regional Odesa Mihail Șmușkovici.
Din relatările lui V. Antoniuk, aceste sunt consecințele absenței atenției cuvenite din partea statului (ucrainean – n.n.).
„În particular, în satul Kamâșovka (fost Hagi-Curda, unde funcționează unica parohie a Bisericii Ortodoxe Române de pe teritoriul Ucrainei – n.n.) unele construcții neterminate se datorează lipsei de finanțare bugetară. Și toate astea se întâmplă pe fundalul creșterii ofertelor din partea unor investitori români de a finanța în această localitate construcția școlii, a bisericii și altor clădiri, cu condiția de folosire obligatorie în acestea a limbii române”, a relatat acesta.
M. Șmușkovici ș-a exprimat acordul privind îngrijorările președintelui Consiliului Raional, și a promis să sprijine multilateral ameliorarea acestei situații.

Sursa: Anatol Popescu prin R.B.N. Press

,

Comunicat de presă al Forumului Comunității Românești din Sudul Basarabiei, reunit, la Ismail, pe 15 iunie 2014,

Către:

Uniunea Interregională “COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN UCRAINA”
și toate organizațiile – membri colectivi ai acesteia

Asociația Național-Culturală a Moldovenilor din Ucraina
și toate organizațiile – membri colectivi ai acesteia

Organizațiile național-culturale ale românilor/moldovenilor din Ucraina

Consiliile locale și raionale din unitățile administrativ-teritoriale cu populație majoritară românească/moldovenească (românofonă)
din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa

Românii/Moldovenii din Ucraina

La solicitarea reprezentanților comunității românești din Basarabia Istorică, întruniți la Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei azi, 15 Iunie 2014, la Ismail, în ziua comemorării a 125 de ani de la trecerea în eternitate a poetului nostru național Mihai Eminescu, liderii asociațiilor românești din regiune adresează tuturor românilor/moldovenilor din Ucraina prezentul

A P E L

Iubiți Frați și Surori, Stimați Conaționali,
Trăind în aceste clipe vremuri istorice, în urma cărora urmează ca statul nostru de cetățenie, Ucraina, să-și stabilizeze cursul de dezvoltare democratic și european și să îmbrățișeze deschis valorile statului de drept modern, comunitățile istorice românofone din Ucraina, aflându-se în mod statornic, de mii de ani, la intersecția celor mai importante căi de acces în spațiul european și balcanic și acumulând, adesea instinctiv, experiența de pașnică conviețuire cu toate etniile care înconjoară arealul românesc,
fiind o veritabilă punte de legătură și de prietenie în cadrul trilateralei interstatale Ucraina-România-Republica Moldova și având aceleași aspirații cu populația celor trei state, românitatea din Ucraina, divizată artificial, cu scopuri meschine, de autoritățile bolșevice sovietice în români și moldoveni, nu poate rămâne indiferentă față parcusul istoric al statului nostru.

Parte a poporului Ucrainei, oficial în număr total de peste 400.000 de cătățeni de naționalitate română și moldovenească, locuitorii băștinași vorbitori ai sumedeniilor de graiuri ale limbii române din Maramureșul Istoric, Nordul Bucovinei, ținutul Herța, Nordul și Sudul Basarabiei, Nordul regiunii Odesa, au în toate aceste teritorii sentimentul apartenenței la acelaș neam, dând dovadă de unitate în port, tradiții și obiceiuri, credință strămoșească și valori spirituale și naționale comune.

În urma evenimentelor din iarna-primăvara anului curent cu aceleași sentimente am urmărit soarta și grijile românilor din Cernăuți, precum și confrații bucovineni au fost îngrijorați de soarta moldovenilor din Odesa. Ne-am susținut reciproc și în aceeași limbă ne-am rugat și încă ne mai rugăm pentru pace în țară și în familiile noastre.

Pentru implementarea reformelor statale și a sporirii procesului pașnic de democratizare a statului ucrainean avem nevoie de solidaritate în sânul societății. Pentru a fi cu adevărat parte a societății și a poporului Ucrainei avem, însă, nevoie de solidaritate între cei care sunt parte a aceluiaș neam, statornici de sute de ani pe aceste pământuri.

În urma celor menționate solicităm tuturor celor a căror patrie spirituală este limba marilor înaintași Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare să dea dovadă de cuget liber, de solidaritate și unitate națională, în beneficiul comunităților noastre istorice. Facem apel către comunitatea românilor/moldovenilor din regiunea Cernăuți, indiferent de cum se identifică aceștia, în vederea organizării la Cernăuți – capitala culturală a tuturor românilor din Ucraina, a unei reuniuni a comunităților românești/românofone din Ucraina. Indiferent de formatul întrunirii – forum/congres/conferință, manifestarea apare ca fiind una imperios de necesară mai ales în condițiile actuale de restructurare a raporturilor de coabitare dintre organele statului și societatea civilă și mai ales – reprezentanții minorităților naționale și a popoarelor băștinașe din Ucraina. Desfășurată pe parcursul verii anului 2014, manifestarea are nevoie de implicarea nemijlocită a mai multor factori organizatorici, în vederea distanțării de implicarea factorilor politici, în beneficiul tuturor destinatarilor. În acest sens, din punctul de vedere al organizării a unei delegații reprezentative din regiunea Odesa, subsemnații, reprezentanți ai asociațiilor românești din regiune, vă stau la dispoziție.
Asemeni manifestărilor de solidaritate și reînoire a ideei naționale de acum 25 de ani, odată cu revenirea la alfabetul latin al limbii române, la Cernăuți trebuie să se nască o nouă abordare a valorilor noastre naționale comune, un nou dialog dintre marile comunități istorice românofone și statul ucrainean, precum și cu statele înrudite – România și Republica Moldova.

Semnatari ai apelului:

Petru ȘCHIOPU
Președinte al Filialei regionale Odesa a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina

Zinaida PINTEAC
Vicepreședinte a Filialei regionale Odesa a ACDRU

Nicolae MOȘU
Președinte al Asociației Național-Culturale „VALUL LUI TRAIAN” a Românilor din raionul Tatarbunar

Anatol POPESCU
Președinte al Asociației Național-Culturale “BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa

,

Reprezentanții comunității românești din regiunea Odesa se pronunță pentru reînființarea regiunii Ismail în cadrul unui stat ucrainean unitar. Astfel de declarații au făcut participanții unui forum românesc, organizat în orașul Ismail. Inițiatorul evenimentului a fost asociația „Basarabia”.

Românii din Sudul Basarabiei, reprezentați de primari de localități, directori de școală, educatori, învățători și profesori din școlile în care se predă în limba română, precum și studenții Universității Umaniste de Stat din Ismail au abordat subiecte privind intensificarea cooperării în cadrul Trilateralei Ucraina – România – Republica Moldova, abolirea cultului personalității lui Lenin și demantelarea moștenirii regimului totalitar comunist, statutul și funcționarea limbilor regionale (în speță – a limbii române în Sudul Basarabiei), identitatea și unitatea etno-lingvistică moldo-română, denunțarea planurilor moscovite de creare a așa-zisei „republici Bugeac” și a posibilității/necesității de reînființare regiunii Ismail în componența statului unitar Ucraina, starea și perspectivele învățământului în limba română.

În prezența liderilor și a reprezentanților activi ai asociațiilor românești din regiunea Odesa a fost abordată, de asemenea, problematica reprezentării românilor în administrațiile și consiliile locale, raionale și cel regional, precum și necesitatea relansării proiectului, aflat în stadiul de stagnare, privind trecerea cu bacul peste fluviul Dunărea între localitățile Orlovka (raionul Reni) și Isaccea (județul Tulcea), ca fiind unul de importanță majoră pentru românii din Sudul Basarabiei, de acces direct pe teritoriul României, în absența unei treceri alternative în zonă.
Organizatorii și participanții la manifestare s-au bucurat de prezența și participarea activă la lucrările
Regiunea Ismail a existat în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene în perioada dintre 1940-1954. Din componența acesteia făceau parte raioanele : Arțiz, Bolgrad, Borodino, Chilia, Liman, Nova Ivanivka, Reni, Sarata, Starokazațki, Suvorov, Tarutin, Tatarbunar, Tuzlî.

Regiunea a fost desființată prin decretul prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 15 februarie 1954, teritoriul acestea fiind trecut în componența regiunii Odesa. De pe Mesager

Sursa: Frontpress.ro

,

Români în fața bisericii românești din Hagi Curda - Sudul Istoric al Basarabiei sursa foto : www.hagi-curda.blogspot.com

Români în fața bisericii românești din Hagi Curda – Sudul Istoric al Basarabiei
sursa foto : www.hagi-curda.blogspot.com

Românii din Sudul Basarabiei, aflat în prezent în componența Ucrainei, au trimis o scrisoare deschisă către autoritățile de la București, în care solicită convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni, inițiativă menită să relanseze dialogul statului român cu românii din jurul actualelor hotare ale Țării și cu românii din diasporă.

Conținutul scrisorii:

,,Către: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENAT, Domnului CRIN ANTONESCU, Președinte
CAMERA DEPUTAȚILOR, Domnului VALERIU ZGONEA, Președinte
Către: MINISTERUL DE EXTERNE AL ROMÂNIEI
Domnului Ministru TITUS CORLĂȚEAN
Domnului Ministru delegat pentru românii de pretutindeni CRISTIAN DAVID
Domnului Secretar de Stat STEJĂREL OLARU,
Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni

SCRISOARE DESCHISĂ

Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, constatând voința declarată pe parcursul anului 2013 a conducerii Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni de a organiza în anul 2014 prima ediția a Congresului Românilor de Pretutindeni,

activând în beneficiul comunității românești din Sudul Basarabiei (Sudul regiunii Odesa, Ucraina) pentru păstrarea, afirmarea și promovarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din această regiune, în conformitate cu standardele și practicile europene și internaționale în materie,

luând act de prevederile art. 8 din Legea nr.299/2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, constatând că această procedură ar fi trebuit demarată înca din anul 2007, de când ar fi trebuit să aiba un sediu și să fie aleasă componența organelor de conducere și alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni ca organism cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile art. 1 alin.(3), (6), art.6 si 7 din Constituția României și cu scopul legii nr. 299/2007, și în lipsa respectării pâna in prezent a art.8 si 9 din legea sus-menționată,

implicându-ne semnificativ în dezvoltarea legăturilor cu România a comunității autohtone românești din Sudul Basarabiei, prin asigurarea unui cadru adecvat de afirmare identitară și a spiritualității românești specifice a acestora, în conformitate cu legislațiile română și ucraineană, precum și cu normele europene și internaționale relevante,

solicităm Camerei Deputaților și Senatului, prin birourile permanente reunite, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni, în baza art. 8 din Legea nr. 299/2007.

Considerăm viitoarea instituție a Congresului Românilor de Pretutindeni ca una ce se va dori a fi temelia de relansare a dialogului statului român cu românii din jurul actualelor hotare ale Țării și cu românii din diaspora, menită să atingă scopurile Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Apelăm la organizațiile reprezentative ale românilor de pretutindeni să susțină demersul Asociației “Basarabia” de implementare necondiționată a legislației românești în vigoare într-un domeniul care ne privește direct.

Anatol POPESCU
Președinte al Asociației „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa
Ismail, 31.01.2014”.

UA-RO

Sursa:chernivtsinews.com

,

Vadim Bacinschi, omul de cultura, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai minoritatii romane din regiunea Odesa

Agentia de presa Karadeniz-Press a realizat recent un interviu cu ziaristul și scriitorul din regiunea Odessa, Vadim Bacinschi. După ce sudul Basarabiei a rămas timp de câțiva ani fără nicio publicație în limba română, Vadim Bacinschi a decis să înființeze ziarul „Sud-Vest” pe care îl editează în România și îl duce în casele românilor din satele românești din raioanele Ismail, Chilia, Reni, Sarata și Tatarbunar.

K.P.:-Domnule Bacinschi, ce reprezintă publicația „Sud-Vest” pe care o editați pentru românii din regiunea Odesa?
V.B.:-Ziarul „Sud-Vest” este o publicație lunară culturală, social-politică și economică pentru cititorii din sudul Basarabiei. Este o continuare a periodicului „Sud-Vest”, supliment al ziarului național „Concordia” editat la Cernăuți, care nu mai apare din 2009. Noul ziar este editat la Alba Iulia cu ajutorul doamnei Areta Moșu, vicepreședinte ASTRA și președinte al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași. După ce apare în România îl aducem și îl distribuim în casele românilor din satele noastre din Bugeac. „Sud-Vest” mai poate fi considerat un almanah de istorie și cultură. Și astăzi, ca și mai înainte, cred că omul are șansa să evolueze citind despre istorie și cultură. Numai așa omul poate ieși din mentalitatea sovietică și să înțeleagă lucrurile care se întâmplă în jur. În paginile acestui ziar publicăm materiale de actualitate, cum ar fi despre fi apariția unei cărți, organizarea unui eveniment cultural și altele, dar și materiale ce țin de aniversări istorice. Am început să public un ciclu de articole întitulat „O istorie actualizată a satelor românești din Sudul Basarabiei”, în care vorbesc despre toate localitățile în care locuiesc români/moldoveni de la A la Z. În aceste prezentări nu vorbesc doar despre istoria localității, dar subliniez și unele aspecte de actualitate. Nu este suficient să scrii la aniversarea mareșalului Alexandru Averescu că a fost doar un mare comandant de oști și om politic, pentru că nu poți trece cu vederea că în localitatea de baștină a personalității, la Babele, nu a fost permisă organizarea conferinței în cinstea lui Averescu. Încercăm să publicăm și versuri scrise de tineri și maturi, așa cum le scriu ei. Astfel îi atragem pe tinerii cititori.

K.P.:-Cum vă explicați diferența de atitudine și dinamism dintre comunitățile de români din Bucovina de Nord și cei din sudul Basarabiei?
V.B.:-În primul rând, cei din regiunea Cernăuți sunt mai mulți, dar cel mai important lucru este că ei se declară români. Toți știu că în regiunea Cernăuți locuiesc 150 mii de români, iar ucrainenii acceptă această realitate. În Bucovina există facultate în limba română, sunt doctori în științe, sunt etnici români care dețin funcții de aleși în consiliul regional, raional, sunt mulți primari români. Dacă ceva nu le convine sau dacă le sunt încălcate drepturile, ei au curaj să spună acest lucru prin intermediul numeroaselor societăți culturale și a presei în limba română.
Nu putem spune același lucru despre românii din regiunea Odesa, care sunt mult mai puțini. Îi poți număra pe degete pe oamenii care vor și pot face ceva pentru comunitate. Asta este problema.

K.P:-După ce a fost contramandat doi ani la rând, se pare că recensământul populației din Ucraina ar putea fi organizat la sfârșitul anului 2013. Cum estimați că vor arăta datele statistice despre situația românilor/moldovenilor în Bugeac?
V.B.:-Este important să vedem cum vor fi formulate întrebările la acest capitol. Mai este și alt aspect care nu trebuie neglijat: cum vor dicta autoritățile locale, așa vom fi trecuți la rubrica „etnie” sau „limbă”. Sunt cunoscute cazuri de la recensămintele anterioare, când cei care se declarau români erau trecuți în anchete cu creionul simplu. Ultimul recensământ sovietic din anul 1989, efectuat pe teritoriul Ucrainei, a arătat că la acea dată în regiunea Odesa locuiau 145 mii de moldoveni și peste 600 de români. Recensământul populației din anul 2001 a arătat că în sudul Basarabiei sunt 124 mii de moldoveni și 724 de români. Se observă o descreștere constantă a moldovenilor. Sper că români vom avea mai mulți de această dată.

K.P.:-Ce mai scrie presa din Odesa despre românii din acest ținut?
V.B.:-În ultima perioadă, problema zonei de la Dunăre este mediatizată foarte intens. Televiziunea academiei de drept din Odesa „Akademia TV”, condusă de deputatul Serghei Kivalov,  membru permanent al delegației parlamentare a Ucrainei la APCE, difuzează o emisiune săptămânală la care apar tot felul de invitați și care discută despre istorie și actualitate. Pe 10 aprilie, de ziua eliberării Odesei în al doilea război mondial „de ocupanții români”, în cadrul acelei emisiuni a fost difuzat un subiect despre România. În platou a fost invitat un analist pe nume Dergaciov, care era revoltat că Ucraina a demilitarizat complet sudul Basarabiei, neexistând nicio unitate militară care să se opună invaziei de peste Dunăre. Invitatul declara înflăcărat că tancurile românești ar putea ajunge în două ore de la Dunăre până la Nistru.
Eu am subliniat în articolele mele de câteva ori că Ucraina, de când există ca stat independent, nu a făcut nicio investiție în zona de la Dunăre, unde sunt amplasate localitățile Reni, Chilia, Ismail. Ucraina nu bagă bani în această regiune, unde oamenii sunt săraci pentru că nimic nu se mai produce. Sunt făcute doar declarații, dar pentru fapte reale nu au bani. În același timp,  presa scrie tot mai des că la Ismail este pe cale să  se formeze o flotilă militară. Postul național de televiziune „Inter” a difuzat un reportaj în care se spunea la modul serios că Ucraina va găsi resursele necesare pentru crearea acestei flotile pentru a dialoga mai bine cu România pe problemele ce țin de insulele dunărene disputate, problemele cu canalul Bystroe și altele.
La Bolgrad pe vremuri a fost o unitate aeropurtată denumită „desantnaia brigada”, renumită în tot bazinul Mării Negre. Acolo era o pistă de decolare, care a fost distrusă, iar acum de vreo doi ani este reconstruită la loc. Tot presa a scris că în acea unitate sunt renovate cazarmele pentru a aduce trupe de militari „având în vedere situația complicată din apropierea frontierei cu România”. Este o situație absolut aiuritoare. Autoritățile nu găsesc bani pentru îmbunătățirea vieții oamenilor care nu mai sunt siguri în ziua de mâine, dar vor să se impună din punct de vedere militar.

K.P.:-Cum precepeți interesul și atitudinea instituțiilor românești față de comunitatea românească din sudul Basarabiei?
V.B.:-România face ceea ce consideră de cuviință. Copiii români mai merg la studii în România, iar vara în tabere de odihnă. A mai fost pe aici teatrul de păpuși din RâmnicuVâlcea, la Odesa a fost teatrul „Nottara”, dar sălile de spectacol au fost goale. A mai fost organizat un concert al interpretului Ducu Bertzi în localitatea Erdec-Burnu din raionul Ismail. Este bine că se fac aceste manifestări, dar îmi este greu să le dau o apreciere.
Situația românilor din sudul Basarabiei este strigătoare la cer. Au mai rămas doar câteva școli cu predare în limba română. Peste zece școli românești au fost închise în 20 de ani, nu în secole. Îmi aduc bine aminte că la începutul anilor 90, când editam ziarul „Luceafărul” la Odesa,  (periodic în limba română, nu cel editat în prezent de Asociația Moldovenilor din Ucraina – n. red.) în școlile noastre era predată limba română. După ce agrarienii de la Chișinău au introdus în Constituția Republicii Moldova limba „moldovenească”, au început schimbările și la noi. Mai târziu, în anul 1997 a fost semnat Tratatul de bază dintre România și Ucraina, iar în anul 1998 Anatol Fetescu a înființat Asociația Moldovenilor din Ucraina. Pentru ce? Această asociație a fost creată special pentru a spune că aici locuiesc moldoveni, nu români, și pentru a încurca României să monitorizeze respectarea drepturilor minorității românești în regiune, conform articolului 13 din Tratat. De atunci se tot fac declarații antiromânești și așa am ajuns unde suntem.
Eu îmi dau seama că România nu vrea să își facă probleme cu această țară, dar ar trebui elaborat și acceptat un program special pentru românii care mai sunt aici. România trebuie să ia atitudine.

K.P.:-Ce face Republica Moldova pentru acești români?
V.B.:-Nu știu. Când erau comuniștii la putere organizau la Reni zilele culturii moldovenești, la care Vladimir Voronin îi decora pe apărătorii moldovenismului cu ordinul „Slava Muncii”.

K.P.:-Recent, Parlamentul României a adoptat o lege prin care vlahii, moldovenii, aromânii etc. au fost declarați ca parte a națiunii române. Ce părere aveți despre acest pas făcut la București?
V.B.:-La noi, la nivel local, lucrurile vor rămâne așa cum sunt. Cei care se consideră moldoveni așa și își vor zice, pentru că ei spun că „mama este moldoveancă și tata este moldovean”. Acesta este argumentul lor. Fetescu spune peste tot că românii vin să ne românizeze, că ne bagă cu forța limba română. Mentalitatea oamenilor de aici este greu de schimbat, deoarece ei tot timpul se leagă de ceea ce a fost. Situația poate fi schimbată doar sistematic, dar mai cu seamă prin intermediul școlilor. Profesorii trebuie să le explice de mici elevilor că ei sunt români. La radio, la posturile de televiziune sunt prezentate doar aspect negative despre România.
Ne putem plânge la infinit, dar dacă părinții și dascălii nu își vor spune cuvântul și vor trece cu vederea încălcarea drepturilor, nu putem fi optimiști.
K.P.:Vă mulțumim!

Interviu de Natalia Ciobanu

14 iulie 2013

Sursa : karadeniz-press.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press