ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romanii din Serbia"

romanii din Serbia

,

Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române – Filiala Cluj organizează, la Satu Mare, şcoala de vară sub genericul “Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului trei”, ediţia a XIII-a.

Proiectul care deja are o tradiție de 12 ediții realizate, este dedicat profesorilor români de istorie din Ucraina, Republica Moldova, Serbia şi Ungaria, cărora le va fi oferit un cadru actualizat cu ultimele achiziţii privind atât cercetarea ştiinţifică, cât şi metodica predării istoriei în România. Școala de vară va fi un prilej pentru aceşti profesori de a discuta despre probleme comune specifice predării istoriei românilor în ţările de provenienţă. Această manifestare este animată de intenția de a veni în sprijinul profesorilor români de istorie care activează în comunitățile românești din statele din jurul României, în sensul păstrării identității naționale.

Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române – Filiala Cluj  a organizat această Școală de vară în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cu Muzeul Județean Satu Mare, care susține substanțial și generos această manifestare. Sprijinul a venit din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, care a finanțat acțiunea.

În program sun cuprinse conferințe pe diferite teme din istoria României, susținute de specialiști reputați din Satu Mare, Cluj și Republica Moldova, excursii la obiective culturale din Județul Satu Mare și activități cu caracter didactico-aplicativ organizate cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Satu Mare. Evenimentul se va desfășura în perioada 10-15 iulie 2017.

Potrivit organizatorilor, deschiderea oficială a școlii de vară va avea loc în data de 11.07.2017, începând cu ora 9.30, în Sala Festivă a Muzeului Județean Satu Mare, în prezența reprezentanților autorităților locale, ai autorităţilor şi instituţiilor cultural-educative locale, și a organizatorilor. Vor adresa cuvinte de salut Acad. Prof. univ. Ioan-Aurel Pop – Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” și directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, Darius Filip – Prefectul judeţului Satu Mare, Florin Trandafir Vasiloni – Consulul General al României la Gyula, Pataki Csaba – Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Kereskényi Gábor – Primarul municipiului Satu Mare; prof. Călin Durla – Inspector şcolar general Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare. Moderatorul evenimentului va fi Felician Pop, manager al Muzeului Judeţean Satu Mare.

romaniabreakingnews.ro

,

S-a spus și s-a scris adesea că numele de România a fost „inventat” sau folosit pentru prima oară de către un autor grec, Dimitrie Philippide, pe la 1816, când el publica la Leipzig lucrările Istoria României și Geografia României, referindu-se în linii mari la spațiul vechii Dacii traiane.

Unii au crezut sincer și mai cred că toponimul de România a apărut realmente ex nihilo la începutul secolului al XIX-lea, din rațiuni politice artificiale și în spirit naționalist modern.

În legătură cu această convingere se află și o alta, curentă și acum în anumite zone ale spiritualității europene: valahii au fost o populație difuză, disparată și neprecizată în Evul Mediu, cu mai multe ramuri și componente; dintre anumiți valahi, s-ar fi format în epoca modernă, odată cu națiunile de tip modern, românii. Cu alte cuvinte, valahii și românii ar fi două popoare (etnii) predominant romanice, aflate în succesiune: întâi ar fi fost vlahii și apoi românii.

Impunerea unor asemenea idei tendențioase, cu substrat politic, legate de diferențele dintre vlahi/valahi și volohi sau dintre moldoveni și români, fără nicio bază științifică, s-a făcut, în mare măsură, datorită propagandei rusești și apoi sovietice, însușite și perpetuate până astăzi în anumite cercuri și de anumite state.

Text este extras din articolul „Serbia. Catastrofa lingvistică, numită „limba vlahă”, demontată de academician Alexandrina Cernov: Valea Timocului nu va avea o „limbă vlahă” funcțională” și reprezintă Discursul de recepție la Academia Română al istoricului Ioan Aurel Pop.

romaniabreakingnews.ro

,

Pe 5 februarie a.c. a avut loc în Serbia, sfințirea (resfințirea) Bisericii Ortodoxe Sf. M.M. Dimitrie din Sărcia din Voivodina (Serbia) constriuită în anul 1896. Sifințirea a avut loc după o lungă perioadă de renovare completă a exteriorului și interiorului bisericii și dotarea cu mobilier bisericesc, realizate prin contribuția a domnului dr. Marica Lăpădat, originară din Sărcia, a sătenilor și cu sprijinul Consiliului parohial informează romaniabreakingnews.ro citând comunicatul Comunității Românilor din Serbia

Biserica Ortodoxă Sf. M.M. Dimitrie pentru românii din Sărcia, în Voivodina (Serbia)

Sfințirea a fost făcută de către Episcopul Daniil de Vârșeț, alături de un sobor de preoți din alte localități românești.

Au participat, de asemenea, Mileta Radojevic, directorul Direcției pentru relațiile cu bisericile și comunitățile relșigioase din cadrul guvernului sârb, consulul României la Vârșeț, Dan Constantin, președintele și vicepreședinții Comunității Românielor din Serbia, Daniel Magdu, Stevan Mihailov și Ion Omoran, primarul localității Ion Păunescu, oaspeți din România, jurnaliști de de la RTV și Libertatea Cuvântului.

„Suntem mândri că noi, puținii români care mai suntem în sat (aproximativ 300) am reușit să facem ca biserica noastră să fie una îngrijită și să asistăm la această sfințire, care, așa cum s-a exprimat și episcopul nostru, nu se face la cinci, zece sau nu știu câți ani, ci la o perioadă mult mai îndelungată, așa că noi, care am fost prezenți, putem mulțumi lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să asistăm la un așa mare eveniment. Dă-i Doamne ca această Biserică a noastră să dăinuiască, să fie români care să o îngrijiească și să o pastreze”, a spus Iancu Murarescu, jurnalist și reprezentantul CRS – filiala Sărcia.

romaniabreakingnews.ro /  12.02.2017

,

Cea de-a treia întâlnire pentru formarea unei federații a românilor din Serbia a avut loc, sâmbătă, 12 noiembrie 2016, la Majdanpek. De această dată, numărul asociațiilor românești a fost sensibil mai mare și au avut alături și frații din Voivodina. Pe 1 decembrie 2016, la Kladovo, Uniunea Românilor din Serbia (URS) va avea Adunarea Constitutivă.

Pregătirile și negocierile pentru formarea unui bloc asociativ care să reunească asociațiile românești din Serbia se apropie de final. După ce mai multe asociații românești interesate de această unire istorică s-au întâlnit de două ori, la Bor și la Kladovo, a fost rândul orașului Majdanpek, o altă vatră a românismului din Valea Timocului, să reunească la aceeași masă pe toți cei care doresc să facă unirea tuturor românilor din Serbia. Săptămâna viitoare urmează o întâlnire care va avea loc în Voivodina, la Vârșeț.

Cu prilejul reuniunii mediului asociativ românesc din Serbia, în orașul Majdanpek (Valea Timocului), pe data de 12 noiembrie 2016, reprezentanții asociațiilor participante au ajuns la un acord comun cu privire la înființarea UNIUNII ROMÂNILOR DIN SERBIA (URS) – UNIJA RUMUNA SRBIJE (URS). „Cu această ocazie s-a dezbătut și s-a elaborat statutul viitoarei federații, document susținut de toate asociațiile participante”, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției de către Secretariatul Tehnic al URS.

Din ce în ce mai mulți participanți

Dacă la prima întâlnire, de la finele lunii octombrie, desfășurată la Bor, au participat doar trei asociații care au discutat despre o uniune a românilor din Serbia, la cea de-a treia întâlnire comună, de la Majdanpek, numărul asociațiilor a devenit sensibil mai mare, iar participanții au declarat că există o șansă unică, istorică, de a fi coagulat mediul asociativ românesc din Serbia și o șansă istorică de a fi constituit un nucleu puternic al românismului în această zonă.

Asociațiile prezente la Majdanpek, care au susținut inițiativa, sunt: Asociația Cultural-Artistică din Osnici; Asociația Uniunea Românilor (președinte – Ljubomir Brândușan); Asociația Românii Independenți din Serbia (președinte dr. Dorinel Stan); Asociația pentru Tradiția și Cultura Românilor „Dunărea” (președinte – Tihan Matasarevici, vicepreședinte – dr. Alexander Najdanovici); Inițiativa Românilor din Serbia (președinte – Boian Bărbuță); Centrul Cultural Informativ al Românilor (președinte – Daniel Petkovski); Asociația Renașterea Românilor din Serbia (președinte – Vlada Savici, vicepreședinte – Aleksander Savici).

De asemenea, inițiativa de înființare a Uniunii este susținută și de asociații care nu au fost prezente la întâlnire, dar au transmis mesaje clare prin care au exprimat dorința de a face parte și nevoia unei federații: Uniunea Românilor din Serbia „Dunărea” – Zajećar și „Dacia Aureliana” – Zajećar.

La această întâlnire au fost prezenți senatorul independent Ioan Iovescu, membrul al Cmisiei românilor de pretutindeni și al Comisiei pentru drepturile omului, Culte și Minorități din Senatul României, precum și Codruț Anca – directorul Centrului Cultural „Carașul”, care au sprijinit aceasta inițiativă de unire.  …integral pe jurnalromanesc.ro

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Deputaul PNL Andrei Daniel Gheorghe, a depus în Parlamentul României o interpeleare către Ministerul Afacerilor Externe – Ministru Lăzăr Comănescu și Ministerul Justiției – Ministru Raluca Prună ( http://www.cdep.ro/interpel/2016/i10690A.pdf ), prin care se atrage atenția asupra activității celor două Ministere cu referire la situația românilor timoceni, care în loc să fie sprijiniți de Statul Român, se lovesc frecvent de piedicile și chiar mai mult, de abuzurile funcționarilor care ar trebui să acorde tot concursul și sprijinul acestora. Subiectul cadru al acestei interpelări îl constituie un caz deosebit de grav, petrecut recent la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, în sediul căreia un student român din Timoc, Aleksander Savici, a fost pur și simplu umilit de funcționarii ANC.  Cazul a fost expus de jurnalromanesc.ro și mediatizat de Romania Breaking News – RBN Press. ( A se vedea mai mult aici: ROMÂN DIN SERBIA, UMILIT LA SEDIUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CETĂȚENIE! )

Aleksander Savici este unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai studenților timoceni de la Craiova, vicepreședinte al Asociației Studenților Timoceni, vecepreședinte al Asociației „Renașterea Românilor din Serbia” și secretar general al Consiliului Românilor de Pretutindeni. Tânărul este cunoscut în mediul asociativ românesc din Serbia de Răsărit pentru consecvența cu care se luptă pentru respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului.

Interpelarea domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe ( PNL):

gheorghe_andrei_daniel

Andrei Daniel Gheorghe

Am urmărit de-a lungul anilor cum Ministerul de Externe și alte ministere ori structuri departamentale au tratat cu dezinteres chestiunea românilor care trăiesc în estul și sud estul Serbiei, în zona cunoscută drept Valea Timocului. Acești români, despre care surse neoficiale spun că numărul lor se ridică la peste 300.000 de persoane, fac parte dintr-o largă comunitate românească de Ia sud de Dunăre, întinsă în Serbia și în Bulgaria pe fix coordonatele identice pe care în antichitate se afla Tribalia, ținut al strămoșilor noștri de pe malul sudic al Dunării. În loc să dea curs ințiativelor legislative care vizează liberalizarea regimului de acordare a cetățeniei pentru românii din afara granițeior, ministerele dumneavoastră dar și guvernul nu au făcut decât să blocheze constant inițiativele parlamentare care vizau acest lucru și au acuzat în mod ciudat pe inițiatori că ar incălca nici mai mult nici mai puțin decât drepturile cetățenilor străini care ar dori să se stabilească la noi în țară, așa cum mi s-a intâmplat și mie în cazul plx nr.1 89/2016 al cărei inițiator sunt și pe care dumneavostră, guvernul, o propuneți spre respingere.

Mai departe vă transmit preluarea integrală de pe pagina  jurnalromânesc.ro, conform informațiilor RBN press, a istorisirii peripețiilor tânărului student român din Timoc, Aleksander Savici, trăite în relația cu ANC-ul.( ROMÂN DIN SERBIA, UMILIT LA SEDIUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CETĂȚENIE )

15003421_1651036331860826_1120645686416917548_o

HARTA ANTICĂ A TRIBALIEI

HARTA ANTICĂ A TRIBALIEI

Dorian Theodor CLENCIU –  romaniabreakingnews.ro

,

romanii din Serbia

romanii din Serbia

Vicepreședintele Asociației Studenților Timoceni și al Asociației Renașterea Românilor din Serbia, din Valea Timocului, Aleksander Savici, se plânge că a fost dat afară din sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, unde venise pentru a se informa despre procedurile de depunere a cererilor pentru cetățenia română în baza noilor prevederi ale Legii Cetățeniei și despre modul în care românii din Serbia, care au depus dosare la consulate, le pot urmări.

Aleksander Savici este unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai studenților timoceni de la Craiova, vicepreședinte al Asociației Studenților Timoceni, vecepreședinte al Asociației „Renașterea Românilor din Serbia” și secretar general al Consiliului Românilor de Pretutindeni. Tânărul este cunoscut în mediul asociativ românesc din Serbia de Răsărit pentru consecvența cu care se luptă pentru respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului. El venise, joi, 20 octombrie 2016, la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) pentru a solicita informații despre metodologia de depunere a dosarelor de cetățenie de către românii din Serbia, în baza prevederilor introduse anul trecut prin modificarea Legii Cetățeniei Române nr. 21/1991, prevederile stipulate de articolul 8 indice 1. Potrivit acestui nou articol, introdus în luna septembrie 2015, „Persoana fără cetățenie sau cetățeanul străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, poate solicita acordarea cetățeniei române dacă îndeplinește concomitent și condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) din Legea cetățeniei române, și având posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau menținerea acestuia în străinătate”. Savici spune că personalul de la ANC s-a purtat nepoliticos și chiar agresiv cu el și nu i-au răspuns la întrebările pe care le mai transmisese înainte și într-o solicitare de a fi primit în audiență.

Ambiguitate pentru dosarele depuse la consulate

Una dintre problemele majore cu care Aleksander Savici spune că se confruntă solicitanții de cetățenie română, în baza articolului 8 indice 1 din Legea 21/1991, este proasta comunicare cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Mai exact, cei care au depus dosarele la consulatele României din Republica Serbia, aflate la Zajecear, Vârșeț și Belgrad, spun că nu au primit numere de înregistrare și nu își pot urmări dosarele pentru a vedea în ce stadiu se află acestea. În mod normal, cei care vin la București pentru a depune dosarele primesc un număr de dosar cu care, ulterior, își pot urmări, pe site-ul oficial al ANC, stadiul în care se află fiecare dosar depus. Cei care au depus, însă, dosarele la consulate nu au primit numărul de dosar cu care să poată urmări stadiul acestuia.

Acesta este și motivul pentru care, în timp ce la consulatele din Serbia s-au depus câteva zeci de dosare pentru dobândirea cetățeniei române, la sediul din București sunt deja depuse aproape 600 de dosare.

„ANC, o instituție care nu respectă oamenii ce plătesc taxe”

„Am fost dat afară sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Săptămâna trecută am făcut o solicitare oficială pentru audiență. Nu am primit răspuns, iar confirmare, cu atât mai puțin. Am venit ca reprezentant al Asociației Renașterea Românilor din Serbia, Asociației Studenților Timoceni și Consiliului Românilor de Pretutindeni. Nu am venit pentru problemele personale, ci pentru problemele comunității române din regiunile istorice, în principal pentru românii din Serbia. Pregătisem o listă cu întrebări concrete, care sunt legate de procedura depunerii dosarului și cererii. Am vorbit cu doamna de la relații cu publicul. La întrebarea cum pot afla numărul de înregistrare a dosarului, persoanele care au depus cererea la consulatele din Zajecar sau Vârșeț, nu am primit un răspuns concret. Doamna mi-a recomandat ca fiecare persoană să platească un avocat cu procură care poate să primească informări în legatură cu dosarul respectiv. Persoanele care au depus dosarul, au plătit toate taxele au tot dreptul să fie informați si să fie respectați. Mulți oameni nu știu numărul de înregistrare al dosarului și nu pot afla asta”,povestește Aleksander Savici.

În opinia tânărului lider al comunității românești din Serbia de Răsărit, este vina instituției, care „este neserioasă și nu își respectă solicitanții, oamenii plătitorii de taxe”. Despre funcționara publică cu care a discutat la ANC, Savici spune cu deamăgire: „Evident a fost deranjată de întrebările mele. În birou a fost un domn avocat care a avut permisiunea sa stea mai mult de o oră la consultație. Îmi pot doar imagina ce relații au. În urma discuției, în care am fost foarte calm și prietenos, doamna s-a simțit deranjată”.

În cele din urmă, Aleksander Savici spune că pur și simplu a fost dat afară: „Mi-a zis să părăsesc instituția publică, iar în caz că nu o părăsesc, va chema paza. Am răspuns la fel de calm că face asta pe nedrept. I-am mulțumit și i-am zis că ma voi adresa Ministerului Justiției”.

Publicat de Romania Breaking News RBN Press – Sursa/Autor:jurnalromanesc.ro/

,

Una dintre cele mai mari comunități românești din afara granițelor României se confruntă cu o politică de asimilare forțată, care poate avea ca efect distrugerea identității naționale a acestor oameni. Este vorba de comunitatea românilor din Serbia de Est, care însumează, potrivit liderilor locali ai acestor români, 200.000 de persoane, deși ultimul recensământ efectuat de autoritățile de la Belgrad în această regiune a arătat că doar 35.000 de oameni s-au declarat români.

Trei comunități înregistrate

Serbia are una dintre cele mai curioase politici față de minoritățile naționale. Autoritățile de la Belgrad au înregistrat trei comunități românești. În situația cea mai bună se află românii din Voivodina. Este vorba de aproximativ 25.000 de persoane care locuiesc în 42 de localități și care au o situație bună. Românii din Voivodina au școli în care învață în limba maternă, presă, precum și dreptul a utiliza în mod oficial limba română cu grafia latină. Ei au moștenit aceste drepturi ca urmare a aranjamentelor diplomatice încheiate între România și Serbia la finalul Primului Război Mondial, care au dus la împărțirea Banatului între Regatul României și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

romanii din Serbia

romanii din Serbia

O altă comunitate românească este cea a aromânilor din Serbia. Cel mai adesea, liderii de opinie refuză să recunoască faptul că această comunitate este una a românilor și folosesc etnonimul de cincari (citit “țințari”). Aromânii sunt stabiliți, din secolul al XVIII-lea, mai ales în marile orașe ale Serbiei, inclusiv în Belgrad și în Niș. Până în secolul al XIX-lea, se numărau printre cei mai întreprinzători comercianți și meșteșugari.

O denumire restrânsă

În fine, cea de-a treia comunitate românească din Serbia este cea a românilor din Serbia de Răsărit. Cel mai adesea, în opinia publică românească, ei sunt cunoscuți drept românii de pe Valea Timocului, însă această denumire este inexactă, deoarece ei locuiesc până pe Valea Moravei, pe un teritoriu mai mare decât cel al Timocului. Românii din Serbia de Est locuiesc între Dunăre, Munții Omolia, Valea Timocului și Valea Moravei. Și dincolo de granița sârbo-bulgară, în regiunea Vidin din Bulgaria, locuiesc câteva mii de români. Numărul acestor români este motiv de controverse. Potrivit ultimului recensământ oficial făcut în Serbia în anul 2011, doar aproximativ 35.000 de oameni s-au declarat români sau vlasi. Liderii românilor din Serbia de Est susțin, însă, că numărul lor real este de 200.000 de oameni. “Mulți dintre ei au fost intimidați și nu s-au declarat români. Sunt oameni care au fost batjocoriți și ironizați atunci când au spus că sunt altceva decât sârbi”, a declarat unul dintre liderii românilor din Serbia de Est, Dragan Stoianelovici. “Mulți dintre românii din Serbia de Est sunt descurajați să vorbească în limba lor”, a adăugat un alt lider al românilor, Ivița Glisici.

Și asta deși Academia de Științe de la Belgrad recunoaște că vlasii sunt totuna cu românii, după cum spune Ivița Glisici. ”În Serbia de Est avem 150 de sate curat românești, iar 50 dintre ele sunt cu populație amestecată”, adaugă Dragan Stoianelovici. Însă românii din Serbia nu au parte de elite. Nu au școli în limba maternă, deci lipsesc profesorii. Nu au dreptul să aibă slujbe bisericești în limba lor maternă, deci nu au preoți. ”În Serbia, biserica națională a devenit un instrument al statului național”, adaugă Dragan Stoianelovici. De asemenea, românii din Serbia de Est nu au mass-media în limba română, deci nu au lideri de opinie în adevăratul sens al cuvântului, iar liderii lor politi reușesc rareori să depășească o anvergură parohială.

Cine trăiește în Valea Timocului

În legătură cu originea românilor din Serbia de Est există mai multe teorii. Unele dintre ele îi văd pe aceștia drept urmașii dacilor strămutați de romani în sudul Dunării. Alții îi consideră drept descendenții coloniștilor retrași din Dacia de către împăratul Aurelian, în intervalul 271 – 274, cel care a creat în sudul fluviului două noi provincii dacice, Dacia Mediterranea și Dacia Ripensis. O altă teorie îi consideră urmașii românilor care au creat Imperiul Româno-Bulgar al lui Ioan și Petru Asan și Ioniță Caloian, cel care îl înfrângea, în anul 1205, pe primul împărat al Imperiului Latin de Constantinopole, Balduin de Flandra. Însă, chiar dacă resturi ale tuturor acestor populații au reușit să supraviețuiască, este cert că mărimea lor a fost una relativ nesemnificativă. Cei mai mulți dintre românii din Serbia de Est sunt urmașii românilor care au trecut la sud de Dunăre în Evul Mediu, însă migrația cea mai însemnată a fost cea organizată de autoritățile austrice. În anul 1718, Imperiul Otoman, înfrânt de marele general al Imperiului Habsburgic, prințul Eugeniu de Savoia, a cedat Austriei, prin Tratatul de la Passarowitz, Banatul, Oltenia și Serbia de Nord. Aceste teritorii fuseseră devastate de război, iar o mare parte a populației musulmane s-a retras în Imperiul Otoman. Austriecii au decis să ofere privilegii celor care se încumetau să colonizeze noile teritorii. Pentru unii dintre acești temerari, aventura colonizării poate fi asemănată cu cea a colonizării Vestului Sălbatic din America de Nord. Ca urmare a deciziei Curții de la Viena, mulți români au trecut în sudul Dunării, unde primeau pământ mănos și scutiri de taxe și impozite. Pentru multe familii sărace din Banatul Montan, oferta austriecilor a părut irezistibilă. „Strămoșii mei au venit din Banatul de est, din zona Almăjului”, spune Dragan Stoianelovici.

ISTORIE. Cum a început asimilarea

În Evul Mediu, actualul teritoriu al Serbiei de Est a aparținut Imperiului Bizantin, Țaratului Bulgar, Imperiului Româno-Bulgar, Țaratului de la Vidin, Regatului Ungariei și Imperiului Otoman. În Regatul Serbiei a fost inclus, vreme de câteva decenii, abia în secolul al XIV-lea. Teritoriul locuit de românii sud-dunăreni a reintrat în componența Serbiei în anul 1833. De atunci a început și politica lor de asimilare. Liderii românilor afirmă că, în anii 1960, când în zona Bor au fost deschise minele de cupru și de aur, în zonă au fost construite blocuri cu apartamente pentru viitorii mineri. În acea perioadă, exista o directivă de la Belgrad ca românii să nu primească repartiție pentru o locuință pe o rază de 80 de kilometri în jurul orașului Bor…

„În Serbia de Est, oamenii au fost încurajați să se declare vlasi sau vlahi, nu români.“ …citeste integral.

romaniabreakingnews.ro

,

Caravana Limbii Romane în Timoc

O amplă campania de informare a populației românești/vlahe pe tema necesității păstrării și promovării limbii și identității culturale românești, dar și a drepturilor pe care le au minoritățile naționale într-un stat european a cuprins 34 de localități cu populație majoritar românească din Timoc, Serbia informează Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. De această campanie benefiaciază conform comunicatului IEH, peste 1000 de părinți și elevi etnici români/vlahi din vestul Serbiei, județele/comunele Bolievac, Bor, Zajecar, Cupria, Svilajnac, Svilajnac,  Golubac, Zagubica, Majdanpek, Negotin, Veliko Gradiste si  Kladovo. Acțiunile organizate de către Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Asociația pentru Cultura românilor/vlahilor “Ariadnae Filum” au constat în dezbateri și mesele rotunde.

Acțiunile fac parte din proiectul “Caravana Limbii Române în Timoc” derulat de către Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în perioada 7 martie-24 aprilie 2016.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă conștientizarea importanței cunoașterii limbii materne de către tânăra generație de români/vlahi din Serbia de Răsărit, precum și însușirea  valorilor patrimoniului istoric și cultural, pentru asigurarea continuității tradițiilor moștenite și pentru  menținerea identității naționale.

Proiectul dezvoltat de IEH se înscrie în contextul actual european, care pune accent pe asigurarea continuității informațiilor și cunoștințelor dobândite și perpetuarea acestora, contribuind astfel la creșterea capacității de informare, de a trăi și de a munci într-un spațiu multicultural.

romaniabreakingnews.ro

,

Anotimpul renașterii și al purificării, a început, la Satu-Nou, cu un spectacol de muzică și dansuri populare, devenit tradițional. Evenimentul, organizat de Societatea Cultural-Artistică ,,Dr. Radu Flora” din loc și filiala din Satu-Nou a Comunității Românilor din Serbia, s-a petrecut sâmbătă, 26 martie, reunind ansambluri folclorice și soliști vocali îndrăgiți.
Satul_nou_Voievodina_SerbiaSatu Nou
, (Banatul de Sud) (sârbă Banatsko Novo Selo, maghiară Révújfalu, germană Banater Neudorf, română Satu Nou) este o localitate în Districtul Banatul de Sud, Voivodina, Serbia.

Concertul a adus în fața publicului, iubitor de folclor, muzică tradițională românească și coregrafii, prezentate de invitații din Giroc – ansamblul ,,Ghiocelul”, SCA ,,Dr. Radu Flora” și dansatorii de la Căminul Cultural ,,3 Octombrie din Satu-Nou. Spectacolul comun al SCA ,,Radu Flora” și invitaților din România este un rod al colaborării dintre coregraful ansambului ,,Ghiocelul”, Victor Jicherean, cu societatea culturală din Satu-Nou, unde a montat câteva coregrafii românești. Așadar, nu miră faptul că girocenii sunt, tradițional, în martie, oaspeții ,,bobocilor“.

Nu întâmplător concertul are loc la început de primăvară. Este perioada, când, așa cum se întâmplă în natură, și în sufletele noastre se trezesc optimismul și vibrațiile pozitive. Nu suspectăm că aceste senzații le-au avut spectactorii care au urmărit concertul de săptămâna trecută, pe care l-a deschis formația de dansuri a copiilor de la Casa de Cultură din Satu-Nou, care a prezentat o coregrafie sârbească. Solista vocală Loredana Sur din Giroc a continuat să răspândească buna dispoziție, după care s-au prezentat, în câteva rânduri până la sfârșitul spectacolului, dansatorii de la ansamblul ,,Ghiocelul”. I-am ascultat și pe soliștii vocali Bogdan Firu, Cristina Mic și Magdalena Roșu. S-au prezentat în fața spectatorilor, cu dansuri românești, și grupa mică de dansatori a Societății Cultural-Artistice ,,Dr. Radu Flora”, instruiți de Valentina Veselinov, cât și grupa mare, instruită de Marinel Blaj.

Dansatorii iscusiți, cei din Satu-Nou și Giroc deopotrivă, au oferit publicului, timp de peste două ore, momente memorabile prin măiestria prezentării dansurilor, iar la emoțiile sincere pe care le-au transmis soliștii vocali nimeni nu rămas reticent. La toți s-a simțit bucuria de a dansa, cânta și de a îmbrăca portul tradițional.

La spectacol au fost prezenți reprezentați din partea misiunii diplomatice a României în Serbia și Comunității Românilor din Serbia. Evenimentul a fost susținut de Ambasada României la Belgrad, Consulatul General al României la Vârșeț, Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia, Comunitatea Românilor din Serbia, ansamblul ,,Ghiocelul”, Căminul Cultural ,,3 Octombrie” din Satu-Nou și alți sponsori, pentru toți fiind asigurate mențiuni.

(din ziarul ,,Libertatea”, 2 aprilie 2016)

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Comunitatea Românilor din Serbia: Spectacol folcloric la Satu Nou

,

În perioada 11-16 aprilie 2016, în comunitățile românești din Serbia (regiunea Timocului și Voivodina) se va desfășura o caravană a teatrului pentru copii. Turneul, organizat de Institutul Cultural Român prin Direcția Românii din Afara Granițelor, cuprinde reprezentații cu spectacolul Pe urmele iepurașului de Paște în localitățile Uzdin, Nicolinț și Alibunar (Voivodina) și Ranovac, Podgorac și Bolievaț (Timoc) informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat al Comunității Românilor din Serbia.

Spectacolul „Pe urmele iepurașului de Paște”, pe un scenariul semnat de Brândușa Ionașcu, în regia lui Tony Dumitrescu, este proiect independent realizat de actori profesioniști din București.

Evenimentele sunt organizate în parteneriat cu cele mai reprezentative asociații ale românilor din Serbia: Comunitatea Românilor din Serbia și Asociația pentru Cultura Românilor/Vlahilor „Ariadnae Filum”.

Forma de expresie artistică aleasă – teatrul – este una atractivă pentru copii, facilitându-le dezvoltarea abilităților de comunicare în limba maternă și apropierea de limba română. Farmecul costumelor, muzicalitatea spectacolului, personajele colorate le cuceresc repede atenția, sporindu-le motivația de a se implica activ și de a face exerciții de limbă română, în condițiile lipsei unor instrumente permanente de studiu a limbii materne în școli.

Publicat de romaniabreakingnews.ro/Comunitatea Românilor din Serbia: Caravana teatrului românesc pentru copiii

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press