Foto-Video: „NU NE FURAȚI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ! / НЕ КРАДIТЬ НАШУ РIДНУ РУМУНЬСКУ МОВУ!” Potestul românilor în fața Administrației de Stat Ucrainene din Cernăuți

În data de 17 octombrie 2017 românii din regiunea Cernăuți au organizat un protest în fața Administrației Regionale de Stat împotriva Legii Educației, care reduce prin art. 7 dreptul minorităților naționale de a studia în limba maternă – informează Agenția BucPress citat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit sursei citate, organizatorii protestului românesc de la Cernăuți au fost reprezentanții societăților pentru cultura română din regiunea Cernăuți, părinți ai elevilor, preoți și profesori, scriitori, reprezentanți ai intelectualității. Aceștia au adresat un memoriu de protest guvernatorului regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk, solicitându-i să ceară Președintelui țării și întregii conduceri ai statului abrogarea de urgență a Legii Educației, care prin art. 7 reduce dreptul constituțional al etnicilor românilor de a studia în limba maternă.

Imagini de la protestul românilor din Cernăuți / Colaj foto realizat de RBN Press din imagini postate pe facebok de redacția ziarului Zorile Bucovinei

„Școlile cu limba română de predare există în Bucovina de sute de ani și niciun regim politic, nicio formațiune statală, care a administrat acest ținut în trecut nu au îndrăznit să priveze comunitatea românească, care este una autohtonă, de a studia toate materiile în limba maternă” – se spune în memoriul de protest, citat de corespondentul Radio Cernăuți.

La protest au luat atitudine și au vorbit Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzaki”, Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească” din Ucraina, Iurie Levcic, președintele  Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Dumitru Caulea, dirijorul Corului „Dragoș Vodă”, Elena Nandriș, primarul comunei Mahala, Alexandrina Cernov, director general al Editurii „Alexandru cel Bun”, reprezentanți ai comitetelor părintești ș.a.

La protest au participat și un sobor de preoți români s-au rugat în limba română pentru pace și liniște în întreaga țară.

Participanții la protest au amintit de faptul că mitingul este unul pașnic și nu înțeleg de ce dreptul de a studia în limba maternă le este luat. Cu protestatarii s-a întâlnit șefa Direcției de Învățământ din cadrul Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Oksana Paliiciuk, care a încercat să liniștească românii nemulțumiți de ignorarea sistematică a opiniei lor referitoare la noua lege. Oksana Paliiciuk a argumentat, fără nici un succes, că legea este bună, menționând că este garantată predarea tuturor materiilor în limba română în școala primară, iar în clasele 5-9 – doar unele materii într-o limbă UE. Declarațiile doamnei Paliiciuk au trezit o și mai mare indignare a românilor adunați la protest.

Vorbitorii la miting au subliniat că art. 7 al Legii Educației va determina asimilarea lingvistică a comunității românești prin faptul că o întreagă generație de copii români „va rămâne analfabetă”. Românii din regiunea Cernăuți au condamnat cu fermitate această lege, care, după părerea lor, este un act de „etnocid”. A fost amintită rezoluția APCE, care a criticat Legea Educației din Ucraina.

O adevărată provocare a fost prezența la miting, chiar la intrarea în clădirea Administrației Regionale, a unor reprezentanți ai „Corpului național”, partid de extremă dreaptă, care au scandat „Moarte dușmanilor!”, „Statul nostru, legile noastre!”, „Români, sunteți cu Ucraina sau cu Putin?”. Aceștia au încercat să provoace un conflict, certând românii pentru inițiativa de a organiza acest protest.

Cum au nimerit ultranaționaliștii ucraineni la mitingul autorizat și pașnic al românilor, domnule Oleksandr Fișciuk?

Reprezentanții comunității românești au fost invitați după miting în audiență la guvernatorul regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk, căruia i-au înmânat memoriul de protest și pe care l-au întrebat în mod direct cum au nimerit ultranaționaliștii ucraineni la mitingul autorizat și pașnic al românilor? Spre mirarea comunității românești, aceștia au blocat accesul protestatarilor români la improvizata tribună din fața Casei cu Lei, cum mai este numită Administrația Regională de Stat Cernăuți. Mai mult decât atât, ei intrau și ieșeau liber din această clădire. Din păcate, guvernatorul regiunii nu a reacționat la această nedumerire…

Video:Protestul comunității române din regiunea Cernăuți / art. 7 al legei educației din Ucraina/ Filmare realizată de Școala Populară de Artă și Civilizație Românească „Ciprian Porumbescu”

Astăzi, 17 octombrie 2017 Comunitatea Românească din Regiunea Cernăuți au organizat o acţiune de protest în fața Administrației Regionale de Stat împotriva art. 7 al Legii Educației, care reduce dreptul minorităților naționale de a studia în limba maternă. La protest au ieşit şi discipolii Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” împreună cu părinţii, cu speranţa că vor fi auziţi…

Video: Euromedia / Nicolae Hăucă

Video: vorbește Academician Vasile Tărâțeanu:

Video: Dragi frați și surori români, dragi frați și surori ucraineni, dragi funcționari ai administrației de stat…

…și pe limba ucraineană:

Video: vorbește Academician Alexandrina Cernov

Video: vorbește Iurie Levcic, direcorul Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” 

Video: vorbește Primarul comunei Mahala – Elena Nandriș

Video: vorbește Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți

Video: un protestatar etnic român le reproșează naționaliștilor ucraineni care s-au interpus între protestatarii români și clădirea Administrației de stat „ Ce legătură are limba română sa o asocieze cu PUTIN?”

Video: vorbește Dumitru Căulea

Video: „Altercații verbale” între naționaliștii ucraineni postați pe scările Adminstrației de Stat din Cernăuți și protestatarii români, urmată de o reprezentană a parinților elevilor de etnie românească.

Video: Ne-au luat tot, ce ne-a mai rămas…   Și limba ne-o iau? (…) RUȘINE!!!…

Video: Rugăciune – un grup de preoți îmreună cu protestatarii etnici români rostesc Rugăciunea „Tatăl Nostru…” 

Video o româncuță din cernăuți recita o poezie în limba română:

Video: Să dea Bunul Dumnezeu, ca limba, școla, credința…

Redacția România Breaking News mulțumește domnilor Iurie Levcic și Nicolae Hăucă pentru materialele filmate la fața locului precum și celor de la Bucpress și Zorile Bucovinei.

romaniabreakingnews.ro




Primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache a promis în capitala istorică a Bucovinei, că va sprijini o grădiniță cu etnici români din Cernăuți și o linie aeriană directă cu Bucureștiul

Daniel Tudorache, primarul sectorului 1 din București s-a aflat într-o scurtă vizită de trei zile la Cernăuți, capitala istorică a Bucovinei. Vizita s-a desfășurat la invitația primarului Oleksii Kaspruk, prilej cu care edilul bucureștean a luat la cunoștiință despre situația învățământului pentru etnicii români din regiunea Cernăuți.  Acesta a declarat în cadrul unei conferințe de presă comune cu edilul din Cernăuți, care avut loc pe 7 octombrie, că va găsi forma legală, vom găsi sponsori pentru susținerea unei grădinițe cu etnici români”.

Vizita primarului sectorului 1 din București are loc împreuna cu oficiali ai Ambasadei României în Ucraina, ai Consulatului Roman la Cernauti și reprezentanții ministerului Romanilor de Pretutindeni, în contextul solicitării către Statul Român, de către primarul Oleksey Kasprukun, a ajutorului pentru cazurile medicale deosebite ale copiilor din Regiunea Cernăuți, respectiv aducerea la București a acestor copii unde există un spital specializat pentru aceștia.

Referitor la învățământul pentru copii de grădiniță, Cernăuțiul nu dispune în acest moment de nici o gădiniță  cu predare în limba română, existând doar o singură grupă în care învață 25 de copii români. La Centrul Cultural Roman Eudoxiu Hurmuzachi, cererea din partea părinților, pentru înființarea unei grădinițe române,  este foarte mare, existând peste o sută de solicitări. Românii din Ucraina reprezintă al treilea grup etnic din Ucraina, ca pondere, după ucraineni și ruși după cum stipulează datele ultimului recensământ care a avut loc în Ucraina în anul 2001.

Primarul Oleksey Kasprukun a admis că în general, în Cernăuți, locurile în grădinițe reprezintă o problemă și că există un număr mare de familii care nu au posibilitatea să își trimeată copii la gradiniță. Potrivit primarului Kasprukun, soluția este de a deschide unele complexuri educative, în care procesul de instruire să se desfășoare de la vârsta de doi ani și până la clasele mari, fiind vorba despre instituții care să cuprindă grădinița, școala primară, gimnazială și liceală.

Deschiderea unor astfel de complexuri educative urmează să fie   făcute atât în cadrul școlilor cu predare în limba ucraineană, cât și în cadrul instituțiilor  studiile se desfășoară în limba română. Este un proces care se intenționează să se iniția în comunitățile românești, în raioanele cu comunități compacte. În acest fel se permite mărirea numărului de grupe în care procesul instructiv se desfășoară în limba română”, a mai declarat edilul Cerăuților.

Referitor la ajutorul solicitat de primarul Cernăuților pentru ca aceștia să fie aduși la București, unde există un spital specializat pentru copii, edilul sectorului 1 din București, Daniel Tudorache a promis că va găsi forma legală pentru realizarea acestui lucru. „Într-adevăr, trebuie să găsim și forma legală, împreună cu Ministerul Sănătății și să prevedem noi în protocol acest lucru”, a spus Daniel Tudorache.

Tot în cadrul conferinței, primarul Daniel Tudorache a arătat că atât la București, cât și la Cernăuți s-a pus în discuție inaugurarea unei curse aeriene directe între cele doua orașe și că această opțiune va aparține unei companii private care va fi interesată de această oportunitate sprijinită de cele două primării. Prețul unei călătorii  București – Cernăuți și orarul de zbor vor fi stabilite de compania în cauză.

romaniabreakingnews.ro




Video: Românii din regiunea Cernăuți – „Veşnicia s-a născut în Horbova, Ţinutul Herţei, acolo, unde cresc feţi-frumoşi şi Elene Cosânzene de viţă românească”

Duminică, 26 februarie 2017, la Horbova, în raionul Herţa, comunitatea de români s-a adunat în centrul localităţii, la Casa de cultură, pentru a participa la un important spectacol artistic cu caracter popular românesc, informează romaniabreakingnews.ro citând o relatare de pe pagina de facebook a unui localnic român din părțile Herței – Ionel Marin Ivan.  

„Aici a avut loc un spectacol artistic, cum nu mi-a fost dat să văd până acum. Încă de la intrarea în edificiul cultural, te fermeca o mare de oameni care aşteptau liniştiţi, în picioare, începerea manifestării. În sala nu mai erau demult locuri. Practic, numărul celor prezenţi la spectacol a fost dublu faţă de capacitatea sălii. Horbovenii ascultau muzică din sală, până şi din curtea Casei de cultură. L-am văzut pe scenă, în costum popular şi evoluând în echipa de dansatori, pe domnul Valentin Iacoban, preşedintele Consiliului Raional Herţa. Mai mulţi reprezentanţi ai „dinastiilor artistice horbovene”, cum bine spunea cineva, ne-au demonstrat că portul popular, cântecul şi dansul românesc, reprezintă cea mai de preţ comoară a neamului românesc. Ne mândrim cu voi, dragi horboveni! La manifestare au participat şi reprezentanţi ai conducerii Consiliului regional Cernăuţi, ai Administraţiei regionale de stat, Administraţiei raionale, primarul Horbovei, distinsul domn Iurie Levcic, preşedintele Şcolii populare de artă din Cernăuţi, reprezentanţi ai mass-media ucrainene şi române, mai mulţi invitaţi.” – Ionel Marin Ivan

Video Hora din străbuni – la Horbova

Foaie verde-a bobului,

Ardă vatra jocului,

A venit şi mic şi mare

La această sărbătoare –

Şi cei tineri şi bătrâni,

Jucau hora din străbuni,

Ca să vadă lumea roată,

Cum în Horbova se joacă.

Astfel s-a cântat şi s-a dansat duminică la Horbova. Lucian Blaga spunea: „Veşnicia s-a născut la sat”. Parafrazându-l pe scriitorul român,  putem afirma că veşnicia s-a născut în Horbova, Ţinutul Herţei, acolo, unde cresc feţi-frumoşi şi Elene Cosânzene de viţă românească, cu floarea iubirii de neam înflorită în inimi şi cu scântei în călcâi, învârtind horele din străbuni de arde vatra jocului, care îşi iubesc graiul, portul şi dansul, ştiu să doinească cu glas dulce  de priveghetori, a scris Diana TOMA în ziarul local al românilor din Ucraina zorilebucovinei.com citat de romaniabreakingnews.ro

I-am admirat pe viu, în timp ce în cununa românităţii din Bucovina istorică îşi anunţa sosirea Mărţişorul – simbolul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri Ștefane, participând la o frumoasă şi emoţionantă sărbătoare aniversară,  „La vatra jocului”, moderată cu eleganţă de Rodica Andrieş, – Ansamblul de dansuri populare „Alunelul”  şi-a sărbătorit 40 de ani de activitate artistică,  însoţindu-i pe distinşii diplomaţi români, ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice române la Cernăuţi, şi pe simpatica sa soţie Mioara.

Horbovenii îşi păstrează din moşi-strămoşi valorile cultural-spirituale, etalate şi de data aceasta, prin veritabile talente, prin portul autentic, prin mărgăritarele coregrafice ale dansului popular românesc,  prezentate de dansatori cu o deosebită măiestrie artistică.

romaniabreakingnews.ro




Video / Cum se menține flacăra românismului la Cernăuți? Un nou eveniment la Centrul Cultural al românilor „Eudoxiu Hurmuzachi” – Cenaclul literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” la Cernăuţi

Material video filmat de jurnalistul Nicolae Hăucă / EURO MEDIA la Centrul Cultural Român - „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți /25.02.2017

În incinta Cafenelei literare „Bucureşti” a Centrului Cultural  Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți s-a desfășurat cea de-a V-a ședință a cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți – Suceava) – informează corespondentul BucPress, citat de romaniabreakingnews.ro

Din partea gazdelor invitat de onoare a fost remarcabilul poet şi traducător Mircea Lutic, personalitate proeminentă a vieţii culturale din Bucovina, scriitor binecunoscut în întreg spaţiul românesc. Din partea Sucevei invitat de onoare a fost poetul şi eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor şef al revistei „Bucovina literară”.

Moderatorii ședinței cenaclului literar au fost – în mod tradițional – poetul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, și Gina Puică,  şefa Lectoratului român al Universităţii sucevene „Ştefan cel Mare” din cadrul Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi.

Conform organizatorilor, „Mașina cu poeți” reprezintă o suită de evenimente, inițiată și organizată de Lectoratul de limbă română al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava din cadrul Universității din Cernăuți, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți şi Clubul de Inițiativă Literară. Întâlnirile Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” sunt lunare, organizându-se la Cernăuți și la Suceava. Prima întrunire, de lansare, a avut loc la Cernăuți în 26 septembrie 2016 și i-a avut ca invitați speciali pe Constantin Severin (Suceava) și pe Marin Gherman (Cernăuți). Precedentele întruniri i-au mai avut ca invitați speciali pe Florin Haidamac, Doru Mihai Mateiciuc, Cezar Straton (de la Suceava), respectiv pe Vasile Tărâțeanu, Constantin Ungureanu, Vasile Bâcu (de la Cernăuți).

Video: cuvântul de deschidere al Academicianului Vasile Tărâțeanu – președintele  Centrul Cultural Român – „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți

Video: Invitați și participanți la Cenaclul literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” la Cernăuţi

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN press -27.02.2017

 




Autoritățile ucrainene din Cernăuți, refuză să aprobe numele „Alexandru cel Bun” unei școli cu predare în limba română

Consilierii locali Cernăuți au refuzat să aprobe numele „Alexandru cel Bun” Gimnaziului nr. 6 cu limba română de predare din orașul Cernăuți – informează BucPress citat de romaniabreakingnews.ro

Propunerea a venit din partea cadrelor didactice din instituția de învățământ, dar și a Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, fiind susținută de comitetul părintesc.

Contactat de BucPress, Vasile Bâcu, preșdintele Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi a comunicat că societatea culturală pe care o conduce a înaintat o scrisoare oficială primăriei orașului Cernăuți întru susținerea inițiativei conducerii Gimnaziului și a comitetului părintesc de а acorda numele „Alexandru cel Bun” gimnaziului românesc. Domnul Vasile Bâcu a menționat că speră să fie până la urmă adoptată deiciza respectivă, or, prima atestare documentară a Cernăuțiului a avut loc în hrisovul emis de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun.

Unul dintre motivele neaprobării numelui „Alexandru del  Bun” este declarația deputatului din fracțiunea „Ridne misto” (Orașul natal), Volodymyr Beșlei, care a comunicat că primăria Cernăuți în ultima vreme acordă prea multă atenție românilor, adăugând că nu a fost aprobată recent nici propunerea Casei Ucrainene de a marca aniversarea revoluției ucrainene din 1917-1921. Așadar, potrivit lui Beșlei problemele ucrainene trebuie să fie prioritare.

Potrivit surselor de încredere ale BucPress, în data de 21 februarie 2017 va avea loc o altă ședință a consiliului local Cernăuți, unde va fi din nou pusă la vot propunerea de aprobare a numelui „Alexandru cel Bun” gimnaziului  românesc nr. 6 din oraşul Cernăuţi. Liderii asociaţiilor naţional-culturale din regiunea Cernăuţi, reprezentanţi ai intelectualităţii româneşti din nordul Bucovinei, profesori şi jurnalişti, scriitori, studenţi, oameni de cultură din regiunea Cernăuţi după ce au urmărit cu mult interes sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi transmisă On-line de televiziunea locală, s-au arătat a fi nemulţumiţi de declaraţia deputatului Beşlei de a „îngrădi” drepturile şi priorităţile comunităţii româneşti din Cernăuţi, provocând astfel vrajbă în mijlocul bucovinenilor şi cernăuţenilor de diferite etnii.

Comunitatea românească din Cernăuţi va participa marţi, 21 februarie 2017 la sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi pentru a insista şi a cere cu fermitate deputaţilor locali să-i respecte pe românii cernăuţeni, care sunt cetăţeni loiali ai acestui stat şi cărora legislaţia ucraineană le acordă drepturi depline, aşa precum e şi firesc să se întâmple într-un stat civilizat şi democratic, într-un oraş multicultural, care se află la porţile Europei. Or, atitudinea deputatului Volodymyr Beşlei faţă de comunitatea românească nu este nici pe departe agreată de românii nordbucovineni, acesta demonstrând public prin declaraţia sa cât de mult îi stimează şi îi iubeşte pe românii cernăuţeni.

Totuşi, Gimnaziul  nr. 6 cu limba română de predare din centrul regional merită să poarte numele lui Alexandru cel Bun. Comunitatea românească va face tot posibilul să-i convingă pe cei câţiva deputaţi aldea Beşlei să nu ignore doleanţele alegătorilor săi români, care vor ca numele domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun, în hrisovul căruia găsim prima atestare documentară a oraşului Cernăuţi, să-l poarte Gimnaziul românesc nr. 6.

.Dorian Theodor CLENCIU / RBN Press / 17.02.2017




Foto/Video: VINOVAȚI FĂRĂ DE VINĂ! Măcinați o viața întreaga de întrebarea: oare cu ce am greșit? 76 de ani de la masacrul de la Lunca – Herța. Comemorare la Cernăuți

În luna februarie, se împlinesc 76 de ani de la masacrul de la Lunca – Herța, Ucraina de azi, pe atunci URSS. Masacrul din Lunca Prutului (Ținutul Herța) din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, este una din paginile negre ale istoriei neamului nostru românesc. O pagină tristă pentru pământurile și neamul înstrăinat de Patria Mamă. „Lunca Prutului” a fost în acea zi cumplită înecată în sîngele părinților, fraților și surorilor care au pornit să treacă Prutul pentru a se refugia în granițele a ceea ce mai rămăsese din Patria Mamă, ciuntită în fatidicul an 1940. Majoritatea au rămas pe vecie în acea adevărată „Vale a plângerii”, secerați de gloanțele călăilor sovietici. Aproximativ 600-700 de români și-au găsit sfărșitul. Aveau o singură dorință! Să se refugieze în România, dar gloanțele călăilor sovietici i-au secerat sub privirile neputincioase ale grănicerilor români, care urmăreau plin de groază cum frații lor, pe cealaltă parte a Prutului erau măcelăriți. Rudele celor care nu au sfârșit în gropile comune, nu au scăpat de răzbunarea bolșevicilor însetați de sânge și suferință românească, fiind deportate în Siberia!

Ca în fiecare an, românii din regiunea Cernăuți, dar și cei din România și Republica Moldova au ținut să-și amintescă și să îi pomenească pe martirii români omorâți la Lunca în iarna lui 1941. Comemorarea a fost organizată duminică, 12 februarie a.c. de către consătenii și consilierii din cadrul Primăriei Mahala împreună cu doamna primar Elelena Nadriș. La procesiune au participat Consulatul României la Cernăuți, reprezentat de doamna Consul General, Eleonora Moldovan, academicianul Vasile Tărâțeanu, din partea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, delegația Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina condusă de domnul Constantin Rusanovschi, președintele Filialei „Pan Halippa” Onești și numeroși români din satele aflate în proximitatea orașului Cernăuți, Mahala, Ostrița și Boian.

Conform cu cele declarate în exclusivitate pentru Redacția RBN Press, de către doamna primar Elelena Nadriș, începând cu luna ianuarie, au loc o serie de comemorări legate de masacrele din Regiunea Cernăuți. Practic au avut loc două masacre în urmă cărora au rămas patru gropi comune. În 28 ianuarie, iar mai apoi în perioada 6-7 februarie Masacrul de la Lunca Prutului. În ambele masacre, numărul covârșitor de victime a provenit din randul Mahalenilor. Prima comemorare a avul loc pe 5 februarie în Cimitirul din satul Mahala.

La Crucea înălțată pe locul unde a avut teribilul masacru, s-au depus de către participanți, coroane de flori și s-a oficiat o slujbă religioasă respectând tradiția ortodoxă a pomenirii celor dispăruți.

Comemorare_Masacrul_de_la_Luca_Prutului_2017

Academicianul Vasile Tărâțeanu, Consul General al României la Cernăuți, doamna Eleonora Moldovan și Constantin Rusanovschi, președintele Filialei „PanHalippa” Onești ACPBB

Primarul Comunei Mahala – Elena Nadris_la_Comeorarea_din_Lunca_Prutului (Foto Sergin Barbuță)

Istoria acelei zile negre din Lunca Prutului

„În acea noapte (6/7 Februarie 1941) aproape 400 de țărani, în majoritate tineri, din satele: Coteni, Buda, Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala (toate situate în raioanele Herța și Noua Suliță) au încercat să treacă Prutul înghețat, prin nămeți și pe un viscol năprasnic. Fiind vânduți de cozile de topor ale satelor, au fost așteptați de grănicerii ruși care i-au măcelărit. Numai 57 au reușit să ajungă în România. Sutele de morți au fost aruncați în trei gropi comune din albia Prutului. Ceva scăpați și câțiva răniți au fost arestați și duși la Cernăuți unde au fost împușcați pe 13 Iunie 1941 și zac în cimitirul militar al orașului. În Iulie 1941 a fost descoperită numai una dintre cele trei gropi comune cu 107 cadavre, celelalte două fiind luate de viiturile Prutului. Printre martirii de la Lunca se regăsesc numele : Apetre Dumitru, Conovaru V. Mihai, Mironescu Toader…

În singura groapă comună descoperită au fost aruncate și acoperite cu pământ majoritatea victimelor, martiri din comuna Mahala, raionul Noua-Suliță. După decenii, resturile lumești ale românilor au fost dezgropate, aduse acasă de către rude și îngropate după datina creștină în cimitirul din sat. De atunci, la fiecare început de primăvară, rudele, prietenii și intelectualitatea bucovineană se adună pentru a-i pomeni pe cei omorâți fără vină în localitatea Lunca și a nu se uita despre rana adâncă ce continuă să sângereze în inimile românilor din nordul Bucovinei, o rană care nu va putea fi vindecată niciodată…” – Felicia Nichita Toma

Redăm două poezii scrise și recitate de Elisabeta Selețkaia la comemorarea din 12 februarie 2016 (anul trecut). Poeziile sunt inspirate de amintirile bunicii sale, care a fost deportată în Siberia după masacrul de la Lunca, împreună cu încă șase membrii ai familiei ei, dintre care au rămas în viață și s-au întors în Bucovina doar ea și încă o persoană.

Lunca, 7 februarie 1941

Eram un mahalean, ca tine,
Și eram eu de vârstă ta.
Eram român din Bucovina
Și niciodată n-oi uita.

Te rog, și tu, ca să ții minte,
Și la copii să povestești,
Să vii, să treci, printre morminte –
Acolo-n deal ai să găsești.

Era o iarnă-n pa’zăci și-unu
Cu mari zăpezi, cu frig și vânt.
Am vrut să trec pe gheață Prutul,
S-ajung pe-al noastre țări pământ.

Eram mai mulți, am mers spre Lunca
Și noaptea am ajuns pe loc.
Dar ne-au trădat. Trăgeau din pușcă –
S-au mestecat omăt și foc.

Fugeam de cizma comunistă,
Ce-ajunse și în sat la noi.
Sub steaua roșe, stalinistă
Striga în urma mea „postoi!”.

Eram de graniță aproape,
Dar m-a ajuns un glonte-n spate.
Și când cădeam eu jos, în apă
Am auzit „Dă mâna, frate!”.

A Prutului roșise apa,
Cădeam ca niște brazi în el.
Apoi ne aruncase-n groape,
De parcă nici n-am fost defel.

Azi crucea mea e înclinată
Sub a timpului povară.
Să știi, că am iubit și eu odată
Acele flori de primăvară.

Tu să-mi aduci un mărțișor,
Că nu mi-au dat să-l pun la piept
Și vreau să-ți spun încetișor,
Că ziua ceea eu aștept.

Când toți românii împreună,
Și toată Mahalaua noastră,
Ca frații, buni, să se adune –
Eu mi-am dat viața pentru-aceasta.

Fără trecut nu este viitor

Stau pe pământu-acesta, care
Înnădușit a fost cu sânge de român.
În iarna ceea a fost o jale mare,
A răsunat până la cer acel suspin.

Un geamăt greu printre copaci șoptește,
Că sângele-a ajuns la rădăcina lor.
Murind, strigau flăcăii românește:
„Eu liber, liber vreau să mor!”

Vai, câte mame și-au pierdut feciorii,
Basmale negre câte au purtat,
În câte nopți, plângând, le prinse zorii,
N-odată pe păgânul de moscal l-au blestemat.

Stau pe pământul de pe care
Se vede-al noastre mame-țări pământ,
Pe care pân-la ultima suflare
Avut-au mahalenii noștri-n gând.

Îi poate omorî numai uitarea.
Să nu uităm nicicând de jertfa lor!
Deci, oameni buni, s-aprindem lumânarea.
Fără trecut nu este viitor…

Video: Manifestare de doliu în memoria martirilor uciși la Lunca (12 februarie 2017)

Sursa fotografiilor: Facebook Lungu Daniela

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN Press – 13.02.2017




Foto-Video / Oficialități, românii din România și Republica Moldova, oaspeți de seamă la deschiderea unei noi gradinițe românești în satul Mahala, regiunea Cernăuți/Ucraina

inaugurare_gradinita_romaneasca_ucraina_comuna_mahala

Actualizare 09.28 AM

(…) în cătunul Prut al satului Mahala a fost deschisă o nouă grădiniță de copii – „Castelul Fermecat”. E a treia grădiniță de copii construită în această localitate nouăsulițeană de când primăreasă este doamna Elena Nandriș. Este în plan și construcția celei de-a patra grădinițe, ceea ce demonstrează două lucruri importante: aici sunt multe familii tinere, deci, satul are viitor, și că acest sat dispune de mijloacele financiare necesare, adică este prosper, scrie Vasile Carlașciuc în Libertatea Cuvântului, ziar regional de limab română din Ucraina.

Să împarte bucuria locuitorilor cătunului Prut și, în genere, a tuturor măhălenilor au venit înalți oaspeți din raion și regiune – Ion  Muntean, președintele Consiliului Regional Cernăuți, și Evghenia Boiko, șefa Administrației Raionale de Stat Noua Suliță, reprezentanții Consulatului General al României la Cernăuți, în frunte cu Consulul General, Eleonora Moldovan, deputați ai Consiliului Regional Cernăuți și consilieri ai Consiliului Județean Suceava, delegați din județul Suceava și din Moldova, oameni de afaceri și reprezentanți ai mediilor.

După cum e legea creștină, noul locaș a fost sfințit de preoții locali ca cei circa 70 de micuți din sat să se simtă aici sub ocrotirea cerească a Sfântului Ierarh Nicolae, cel care iubește copii și le aduce cadouri, ca aura grijii părintești și divine să pogoare peste acest „Castel Fermecat”. (Sursa: Libertateta Cuvantului)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (1)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (2)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (4)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (3)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (5)

-Foto: Libertateta Cuvantului

Știrie inițială:

Duminică, 27 noiembrie a.c., în Satul Mahala, din regiunea Cernăuți / Ucraina, a fost deschisă o nouă unitate de învățământ preșcolar pentru copiii români, informează romaniabreakingnews.ro  La acest eveniment au participat oficialități române și ucrainene, precum și numeroși români din România și Republica Moldova, veniți special pentru a asista la acest moment festiv deosebit de important pentru comunitatea românească locală, alături de mândra suflare românească din comuna Mahala.

Video Nicolae Hăucă – Euromedia Bucovina

*

romaniabreakingnews.ro




Cernăuți. „Bucovina. Identitate, tradiții, valori”, eveniment dedicat aniversării a 150 de ani de la înființarea Academiei Române și a 100 de ani de la nașterea academicianului Vladimir Trebici

În prima jumătate a zilei de 22 octombrie 2016 în sala „București” a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți a avut loc un colocviu științific internațional desfășurat sub genericul „Bucovina. Identitate, tradiții, valori”, dedicat aniversării a 150 de ani de la înființarea Academiei Române și a 100 de ani de la nașterea academicianului Vladimir Trebici.

Foto: Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” și Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” din Rădăuți al Academiei Române împreună cu profesori de limba și literatura română, ziariști, oameni pasionați de istorie,Vasile I. Schipor, Rodica Iațencu, Mihaela-Ștefănița Ungureanu, Elena Pascaniuc și Ovidiu Bâtă. Foto: Nicolae Hauca Mykola Havka

Foto: Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” și Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” din Rădăuți al Academiei Române împreună cu profesori de limba și literatura română, ziariști, oameni pasionați de istorie,Vasile I. Schipor, Rodica Iațencu, Mihaela-Ștefănița Ungureanu, Elena Pascaniuc și Ovidiu Bâtă. Foto: Nicolae Hauca Mykola Havka

În plan mai larg, în cadrul lui s-a vorbit despre perspectivele istoriografice românești, despre contribuția Institutului ,,Bucovina” al Academiei Române la studierea istoriei Bucovinei, despre cele mai importane evenimente din toamna anului 1918 din orașul Cernăuți, care au influiențat asupra soartei bucovinenilor.

Colocviul a fost deschis și moderat de domnii Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” și de Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” din Rădăuți al Academiei Române.
În continuare în fața celor prezenți, profesori de limba și literatura română, ziariști, oameni pasionați de istorie, literați, au susținut comunicări interesante cercetătorii științifici de la Rădăuți, și anume Vasile I. Schipor, Rodica Iațencu, Mihaela-Ștefănița Ungureanu, Elena Pascaniuc și Ovidiu Bâtă.

Video:

Din nordul Bucovinei au prezentat comunicări interesante doamna academician Alexandrina Cernov, care a dat cetire și comunicării istoricului Ilie Luceac privind aportul lui Eudoxiu (Doxuță) Hurmuzaki la studierea istoriei românilor, precum și domnii Dragoș Olaru (Isidor Bodea și Sextil Pușcariu – promotorii Unirii Bucovinei cu Patria Mamă), Arcadie Moisei (Sfatul Țării și soarta județului Hotin), Dumitru Covalciuc (Constituanta și rolul Consiliului Național).

La sfârșitul comunicărilor s-a înfiripat un dialog viu între conferențiari și participanții la colocviu, în final oaspeții rădăuțeni prezentând mai multe cărți apărute sub egida Institutului Bucovina.

Pe marginea comunicărilor au luat cuvântul domnii Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminecu”, consilierul Vladimir Foloșnea, politologul Serghei Hacman, ziaristul Nicolae Toma, redactor șef al ziarului regional „Zorile Bucovinei”.

La lucrările colocviului a participat și excelența Sa, doamna Eleonora Moldovan, consul General al României la Cernăuți. Domnia sa a subliniat importanța unor asemenea întruniri științifice la care ar fi bine să fie invitați și istoricii ucraineni de la Universitatea Națională „Iurii Fedkovyci” din Cernăuți, ce se ocupă de problemele istoriei Bucovinei.

Credit Text, Video&Foto – N. HAUCA / Euromedia Ucraina

romaniabreakingnews.ro




La mulți ani, „Zorile Bucovinei”! Cea mai veche publicație românească din Ucraina, a împlinit 75 de ani! ZORILE BUCOVINEI” STĂ DE VEGHE LA HOTARELE LIMBII ROMÂNE

Zorile_Bucovinei_-_foto_de_BucPress.eu

„Zorile Bucovinei”, una din cele mai vechi publicații românești din regiunea Cernăuți, și-a marcat în cea de-a cincea zi a mărțișorului frumosul și remarcabilul jubileu de 75 de ani.  Evenimentul în cauză a fost sărbătorit în incinta Palatului „Tineretul Bucovinei” din centrul regional în prezența unui public minunat, a zoriștilor  de ieri și de azi, a numeroșilor prieteni și cititori ai publicației, precum și alături de unii invitați ai redacției, informează BucPress.eu din Cernăuți citata de romaniabreakingnews.ro

Redactorul-șef al publicației jubiliare, domnul Nicolae Toma, a mulțumit celor care continuă să susțină apariția ziarului, veteranilor zoriști care și-au dedicat ani frumoși pe tărâmul ziaristicii, promovând limba română, cultura neamului și istoria vetrelor noastre strămoșești în paginile ziarului „Zorile Bucovinei”, care e prezent în casele românilor cernăuțeni de 75 de ani. Prezentatorii spectacolului, Diana Toma și Daniel Zegrea au avut grijă ca invitații sărbătorii să fie prezenți în scenă, pentru a transmite gânduri frumoase celor care continuă să contribuie la apariția publicației îndrăgite de românii din nordul Bucovinei,  iar interpreții dragi veniți din toată regiunea ca să împarte bucuria acestui eveniment jubiliar – să evolueze în fața spectatorilor, potrivit radio Cernăuți.

De remarcat faptul că la eveniment a participat întregul corp diplomatic al României acreditat la Cernăuți în frunte cu doamna Eleonora Moldovan, Consul general, care a transmis un mesaj de felicitare și un cadou colegilor zoriști. Din partea primăriei orașului Cernăuți a fost prezent dl Leon, iar din partea Consiliului regional Cernăuți, domnul peședinte – Ion Muntean, care au transmis, la rândul lor, urări de sănătate și succese colectivului de creație al ziarului „Zorile Bucovinei”.

 

Lideri ai asociațiilor culturale românești, scriitori, oameni de cultură, preoți, cititori fideli și corespondenți netitulari, rând pe rând și-au făcut apariția în fața publicului, adresând cuvinte alese colectivului redacțional al celei mai vechi publicații românești din Ucraina, iar artiștii amatori și colectivele corale și folclorice cu renume din întreaga regiune au reușit să reaprindă în sufletele spectatorilor  o rază de lumină și speranță  prin acele minunate cânece și dansuri strămoșești, care au răsunat pe parcursul celor aproape cinci ore de sărbătoare, mai informează sursa citată.

 

Colectivul de redacție al portalului de știri BucPress.eu din Cernăuți se alătură la mesajele adresate din partea prietenilor ziarului „Zorile Bucovinei” și le transmit colegilor de condei urări de sănătate, succese și realizări frumoase, iar publicației – ani lungi de viață și să fie așteptată și citită în fiecare casă de români. Autor-sursă:  Vitalie Zâgrea BucPress.eu / Fotografii de BucPress.eu

ZORILEBUCOVINEI

„ZORILE BUCOVINEI” STĂ DE VEGHE LA HOTARELE LIMBII ROMÂNE

„Omul trebuie să aibă și prieteni, și dușmani. Prietenii îl învață ce trebuie să facă, iar dușmanii îl obligă să facă ce trebuie”, afirma Nicolae Iorga. Dincolo de orice, „Zorile Bucovinei” e prietenul fidel al românilor înstrăinați de Țară ce ne însoțește pașii vieții efemere pe acest pământ, îndrumându-ne și învățându-ne cum să ne  iubim Neamul, să ne păstrăm Limba maternă, datinile, să nu ne înstrăinăm copiii de Rădăcini. De altfel,  după Dan Puric prietenia nu este altceva  „decât acel minunat privilegiu al sufletului în care adevărul se poate odihni?” Or, „Zorile Bucovinei” e oaza unde înfloresc speranțele românilor, unde odihnește adevărul.

De această importantă și îndrăgită publicație mă leagă o prietenie durabilă de  cel puțin jumătate de veac –  încă de când se numea „Bucovina sovietică” nu lipsea din casa noastră. Cu un asemenea prieten sincer și devotat nu-ți este frică să purcezi la drum sau, mai bine zis, să-ți continui calea, fie ea și spinoasă.

 Adevărul e că fie el cât de anevoios, drumul nu e o povară, dacă la capătul lui te așteaptă un vis. Visul nostru, împărtășit de „Zorile Bucovinei”, publicație ce stă de veghe la hotarele Limbii Române întru păstrarea ființei naționale, e să ne menținem cu demnitate perenitatea pe aceste plaiuri străbune.

La ceas jubiliar, când orologiul Cetății Românismului din nordul Bucovinei – „Zorile Bucovinei” bate cea de-a 75-a aniversare,  urez celor câțiva colaboratori ai ziarului,  care, activând în condiții economice dificile, prin dăruire profesională și patriotică cu suflet, menține speranța  „Zorilor” noastre de a ne păstra identitatea, de a dăinui prin Limba strămoșească, prin datini și credință, multă sănătate, aspirațiile să le urce dealul, să-și vadă visele înaripate și doleanțele realizate.

Să trăiți, dragi prieteni, să-nfloriți, ca merii, ca perii, în mijlocul primăverii, la anul și la mulți, mulți ani!

Nicolae MINTENCU, corespondent netitular, Învățător Emerit al Ucrainei  / zorilebucovinei.com

Publicat de romanibreakingnews.ro  /




O altă școală românească a fost închisă în regiunea Cernăuți! Cine poartă vina?

Locuitorii satului Ciudei, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți au tras deja un semnal de alarmă în legătură cu ucrainizarea școlii românești nr. 3 din această localitate românească de la poalele munților Carpați, scrie pe blogul satului Ciudei, unul din feciorii comunei, domnul Gheorghe Cuciureanu, informează bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Sursa citată, corespondent și pentru radio Cernăuți, a stat de vorbă cu doamna Nicoleta Cepega, directoarea școlii, pentru a afla care este situația actuală la această instituție de învățământ și de ce anume conducerea școlii a decis să ia acestă hotărâre de a deschide clase ucrainene într-o școală pur românească, 

„Acum câțiva ani  autoritățile ucrainene au închis școala primară  cu limba ucraineană de predare din satul Crăsnișoara Nouă, raionul Storojineț, localitate situată nu departe de școala noastră. Atunci părinții au fost nevoiți să se adreseze conducerii școlii noastre și direcției raionale de învățământ Storojineț, solicitând deschiderea claselor ucrainene în cadrul școlii medii incomplete nr. 3 din satul Ciudei. Nu am avut nici un drept juridic să le refuz părinților”, a mai declarat doamna Nicoleta Cepega, menționând faptul că locutorii din acel sat nu cunosc limba română.

Din cei 117 copii care învață în această școală, 24 dintre ei sunt înscriși în clase ucrainene, în clasele I-B și a III-B.

De ce autoritățile locale au recurs la o asemenea soluționare a problemei, n-am reușit să aflăm, în schimb, am înțeles că o dată cu deschiderea claselor mixte în această școală cu limba română de predare, comunitatea românească din Ucraina a mai pierdut o școală românească, școala nr. 3 din satul Ciudei.

Pentru a limpezi lucrurile și a înțelege de ce anume s-a ales această cale de rezolvare a problemei, trebuie să spunem că la numai trei kilometri de școala nr. 3 din Ciudei (Cornișor) în centrul acestei localități românești funcționează deja o școală ucraineană, iar pe teritoriul satului instituțiile de învățământ  au la dispoziție un autobus școlar.

Oare nu era mai simplu ca cei 24 de copii, pentru care s-au deschis două clase ucrainene într-o școală românească să fie duși cu autobusul școlar trei kilometri mai departe și să învețe în școala ucraineană, decât să șteargă din inima satului românesc Ciudei și de pe harta Ucrainei această școală românească, așa cum ușor, ușor au dispărut zeci de școli naționale?

Cine poartă vina, până la urmă? Probabil noi, românii, care ne lăsăm atât de ușor călcați în picioare și ne mulțumim cu ceea ce ni se smulge din inimile noastre, puțin câte puțin, în fiecare zi. Dacă lucrurile vor merge așa și mai departe, nu cred că ni se vor deschide cândva acele porți mult dorite și așteptate de întreaga țară, porțile Uniunii Europene…

*Foto: copii români la Școala de Cultură și Artă Populară Românească din regiunea Cernăuți.

Publicat de romaniabreakingnews.ro