ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "românii din Odesa"

românii din Odesa

,

Gânduri de la o studentă de etnie română din Ismail, regiunea Odesa, o zonă în care cam 90% dintre oficialii statului român se feresc să meargă. Ce-i drept, cei mai mulți dintre aceștia, parlamentari, miniștri, secretari de stat, habar n-au unde se află Ismailul sau Cartalul (Orlivka), localitatea natală a acestei tinere. Nu-i nimic. Reușim noi să ajungem și acolo, convingând și câțiva oficiali, dacă ni se pare că este necesar, se arată într-un comunicat al ACE –  Asociația Convergențe Europene.

Acest material a obținut premiul I la cea de-a III-a ediție a concursului de eseuri pentru tinerii români din Ucraina “Identitate românească în spațiul european”, organizat de Asociația Convergențe Europene și asociația Eurocentrica. Proiectul a fost susținut de Ambasada României la Kiev și de consulatele românești din Odesa, Cernăuți și Slatina (Solotvino, Transcarpatia)

Marina Ivanov

Sunt cetățeancă a Ucrainei, îi studiez limba, istoria și cultura, îi respect legile, însă, socot că, în primul rând, fiecare trebuie să cunoască limba, istoria și tradițiile neamului său, ca să știe de unde vine și încotro merge.

Ucraina este o țară care se îndreaptă cu pași repezi spre Uniunea Europeană, unde drepturile omului sunt puse pe primul plan. Doresc ca în această situație și noi, minoritățile naționale, să fim tratate cu respect și demnitate, pentru că ”…nu suntem o pleavă mânată de vânt, o buruiană rătăcită pe o margine de drum, o viță ajunsă fără strugure și fără rădăcină. Suntem un popor!” (Ion Druță). Avem rădăcini vânjoase, rădăcini ce se cheamă Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Grigore Vieru ș.a. și suntem convinși că ne surâde un viitor luminos. Vorba cântecului: ”Să trăiască neamul meu, să mi-l țină Dumnezeu!”.

Nu mi-am dorit nicicând să fac parte din alt neam, oricât de falnic și puternic ar fi. Sunt româncă din talpă. Locuiesc într-un sat pitoresc pe malul stâng al Dunării, satul Cartal. Stă mândru pe culmea dealului cu aripile desfăcute. Se pare că-și ia zborul, însă, îl țin aici oamenii cu dragostea și grija lor pentru limbă, neam, tradiții, obiceiuri. De la Cartal până la Isaccea, este numai o azvârlitură de băț, însă majoritatea consătenilor mei privesc spre Patria-mamă numai prin binoclu. Eu pot să spun că sunt o norocoasă, fiindcă am avut ocazia să vizitez anul trecut România. La Galați, m-am simțit ca acasă. Am găsit inimi deschise și oameni plăcuți – români de-ai mei. M-aș întoarce în România ori de câte ori voi avea posibilitatea. ”România hrănește sufletul și inima” (Prințul Charles).

Cântecul și dansul popular sunt hrana de suflet a românului. În familia mea, dintotdeauna s-a cântat numai românește. ”Când aud, mamă, vioara / Cum saltă pe strună, / Inima din piept îmi saltă / Parcă-ar fi nebună”. De aceea, dansez de opt ani în ansamblul de dansuri populare ”Opincuța”. Port cu mândrie și onoare costumul tradițional românesc. Se zice că iubindu-ți portul popular te iubești pe tine, îți iubești rădăcinile și de acolo îți vine toată puterea și rezistența în viață.

Fiind elevă, am făcut câteva lucrări de cercetare, nu prea mari. M-a interesat originea familiei mele (am descoperit că strămoșii mei au venit din orășelul Luncavița în anul 1812), jocurile copilărești ale bunicilor și străbunicilor mei, colindele frumoase din satul meu (care se asemănă foarte mult cu cele de la Turcoaia, România). La Cartal, în seara de Crăciun, se umblă cu Moșul (la fel ca Moșoaiele la Luncavița). Asta ne dovedește încă o dată că avem aceeași limbă și sângele ne pulsează la fel.

Doresc continuitate pentru neamul meu, limbă și tradiții. De aceea. am ales să-mi continui studiile la Secția de Limbă Română a Universității Umaniste din Ismail. Visez să devin profesoară de limba română, ca să păstrez acel ”… șirag de piatră rară” și să-l transmit generațiilor viitoare. Păstrarea identității lingvistice este parte integrantă a identității noastre ca și comunitate românească, iar învățământul în limba română joacă un rol esențial în păstrarea acesteia.

Autor: Marina Ivanov – studentă în anul I la Secția de Limbă Română a Universității Umaniste din Ismail, originară din satul Cartal (Orlivka)

Materialul  a fost prezentat în cadrul Concursului de eseuri “Identitate românească în spațiul european”, dedicat tinerilor din Ucraina, organizat de Asociația Convergențe Europene (ACE) și asociația Eurocentrica. Conform organizatorilor, pe 13 martie 2017, la Bucureşti, au fost anunțați câștigătorii celei de a III-a ediții a concursului de eseuri “Identitate românească în spațiul european”, adresat elevilor și studenților de etnie română din Ucraina, din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia. Proiectul a fost derulat în parteneriat cu Ambasada României la Kiev, Consulatele Generale ale României la Cernăuți și Odesa și Consulatul României la Slatina (Solotvino, Transcarpatia).
Câștigătorii concursului sunt:

Premiul I – Marina Ivanov (Odesa), Carolina Vlad (Transcarpatia), Vasile Bărbuță (Cernăuți)
Premiul II – Ion Pungă
Premiul III – Valentin Gherghișan
Premiul Asociației “Identitate Culturală Contemporană” (AICC) – Mihaela Exari
Premiul ”Identitate Europeană” – Darina Nicora
Mențiuni: Olena Muntian, Sveatoslav Oltu, Denis Caranghel, David Rojintovschii, Mihaela Lupașco

”Am încheiat o nouă ediție a concursului de eseuri, în care am provocat tinerii români să conștientizeze identitatea națională și diversitatea culturală în context european. Anul acesta, am avut 12 câștigători ai concursului. Ne-am bucurat să vedem un interes mai mare din partea elevilor din regiunea Odesa, iar acest rezultat ne încurajează și ne arată că proiectele derulate de ACE și Eurocentrica au avut și continuă să aibă un efect pozitiv în comunitatea românească de acolo. Acest concurs este un demers simbolic, prin care dorim să le oferim tinerilor de etnie română din Ucraina posibilitatea de a identifica lucrurile comune care unesc diferite popoare, iar Europa este despre această diversitate culturală, care ne unește, indiferent de granițele reale ale statelor”, spune Sergiu Dan, președintele Asociației Convergențe Europene.

Cele mai bune lucrări vor fi preluate de platforma online TocPress, unde vor putea fi citite de oricine dorește să vadă și să înțeleagă viziunea acestor tineri despre tema propusă în concurs.

”Suntem încântaţi să observăm că, de la an la an, calitatea eseurilor primite de la tinerii vorbitori de limbă română din Ucraina este tot mai bună, atât sub aspectul formei, cât şi al conţinutului. Concurenţii şi profesorii îndrumători merită felicitări cu prisosinţă. Doresc să mai subliniez, în calitatea mea de istoric şi arheolog, că, în eseurile lor, tinerii au evidenţiat inspirat felul în care, departe de ideologizările nefericite, trecutul comun este o punte de legătură între popoare şi poate sta astfel la baza unui viitor mai bun, în întreaga Europă”, precizează Liviu Iancu, coordonator de programe la Asociaţia Eurocentrica.

Participanții la concurs au obținut câte o Tabletă Internet, premierea urmând să aibă loc în regiunile de reședință ale acestora, la o dată care va fi stabilită în funcție de disponibilitatea organizatorilor concursului și a corpului diplomatic de la consulatele României din Cernăuți, Odesa și Slatina (Solotvino).

Despre Asociația Convergențe Europene

ACE este o organizație neguvernamentală din România care, prin proiectele pe care le desfășoară, încearcă să contribuie la consolidarea relațiilor dintre românii din țară și cei din jurul granițelor, prin promovarea valorilor europene și implicarea tinerilor cu potențial. Înființată la București în 2011, asociația a organizat o serie de evenimente și conferințe cu tematici care dezbat situația românilor din afara granițelor și colaborează constant cu instituțiile statului român care au în statut susținerea românilor din afara țării.

Despre Eurocentrica

Eurocentrica este o organizație creată în 2010 printr-un parteneriat de profesioniști din mediul academic, domeniul politicilor publice, ONG și de afaceri. Misiunea Eurocentrica este aceea de a promova statul de drept, democraţia, cooperarea economică, cultura şi dezvoltarea durabilă în Europa. Asociația susține proiecte dedicate comunităților românești din țările din vecinătate.

,

Lumea nu cunoaște rădăcinile românești ale statului Novorosia, care s-a format peste o puternică comunitate medievală românească. Populația română era recunoscută de cronicarii timpului, varegi, slavi sau bizanini ca boholoveni sau vlahi în feudalismul timpuriu. Populația autohtonă a cunoscut valuri de migratori în nordul Mării Negre.

Multă lume crede că noile republici reunite și independente Donețk și Lugansk, în noul stat Novorosia sunt consecințe ale crizei ucrainene. Novorosia nu este un stat nou pe harta lumii, ci o gubernie autonomă, de fapt o marcă de graniță a Imperiului Rus de la sfârșitul secolului XVIII, răsărită în urma „luptelor de eliberare de sub ocupația turcească și tătărească”. Apoi Novorosia s-a extins la sud-vest până la Cherson, actuala Odessa. Lumea nu cunoaște rădăcinile românești ale statului Novorosia, care s-a format peste o puternică comunitate medievală românească. Populația română era recunoscută de cronicarii timpului, varegi, slavi sau bizanini ca boholoveni sau vlahi în feudalismul timpuriu. Populația autohtonă a cunoscut valuri de migratori în nordul Mării Negre.

Românii erau menționați de aventurierii varegi pe inscripțiile lor runice din insula Gotland, în sec. IX. Boholoveni stăpâneau provinciile Podolia, Volânia, Kiev și partea nordică a Basarabiei, pe când partea sudică a Basarabiei și zona transnistreană limitrofă era sub stăpânirea vlahilor numiți brodnici. Brodnicii, sub conducerea voievodului Ploscânea, participă la bătălia de la râul Kalka (1223), unde mongolii îi strivesc pe ruși, brodnicii luptând în aripa stângă alături de mongolii conduși de Tsukir Han și Teshi Han. Românii erau majoritari în zona Nistru, Bug, Cherson până la Nipru.

Inițial Kievul a fost o așezare locuită de vlahi în evul mediu timpuriu. Teodor Burada, folclorist român ce a călătorit mult în Transnistria, în a doua jumătate a secolului XIX, culegând folclor și identificând multe sate românești inclusiv pe valea Bugului, așa cum menționează în cele două lucrări ale sale „O călătorie în satele Moldovenești din gubernia Cherson” (1882) și „O călătorie la Românii din gubernia Kamenitz-Podolsk” (1884), lăsând o mulțime de observații asupra obiceiurilor, portului, limbii acestora, remarcând unitatea sufletească a acestora cu românii basarabeni, transilvăneni sau din România.

În evul mediu, domnitorii Moldovei controlau reginea transnistreană. Ion Vodă cel Cumplit vorbește de Țara Moldovei de dincolo de Nistru. La 10 mai 1574, dă un hristov prin care îl împroprietărea pe Ion Golia, marele logofăt al Moldovei, cu moșii dincolo de Nistru, la gura Iahurlucului și mai sus de Orhei, la capul Peșterei, inclusiv loc de patru mori. Acest lucru nu putea fi realizat decât dacă domnul moldovean chiar stăpânea acele locuri. Există numeroase documente ulterioare care confirmă stăpânirea ținuturilor de pe peste Nistru. Tot așa, la 4 august 1588, Petru Voievod confirmă printr-un hrisov împărțirea moșiilor între jupâneasa lui Golia și a lui Eremia pârcălabul pe Răut, jumătate din satul Oxintia, o moară la Mihăilașa etc. La 11 august 1593, Ieremia Movilă reînnoiește un hristov de pe vremea lui Ion Vodă referitor la aceleași moșii, iar în 1602 boieri moldoveni vorbesc de neamurile de dincolo de Nistru. Mai mult, trebuie amintită stăpânirea cetății Lerici a genovezilor, de la limanul Niprului, ocupată de moldovenii lui Petru Aron la 1454 și deținută de Ștefan cel Mare până la 1475.

Secolul XVIII cuprinde mult mai multe documente și acte de vânzare, danii ale moșiilor de peste Nistru. Ștefan Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată că întinderile dintre Bug și Nipru erau populate cu o adunătură de oameni compusă din poloni litvani, moscali și români. Cazacii sunt strânși dintre moscali și români. Prin denumirea de cazac, tătarii înțelegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vișnoviețchi se cobora dintr-o soră a lui P.Rareș. A pretins și scaunul Moldovei. După Ioan Vodă cel Cumplit, cazacii vor năvăli în Moldova de mai multe ori aducând cu ei ,,Domnișori”, fii adevărați sau închipuiți de dincolo de Nistru ai domnilor de odinioară ai Moldovei. Mai mult, Nicoară Potcoavă este cel mai bun exemplu al existenței luptătorilor cazaci moldoveni între Bug și Nipru care aspira la tronul Moldovei și care a fost evidențiat într-o elocventă nuvelă de Mihai Sadoveanu.

În secolul XVII domnitorul Gheorghe Duca Vodă era stăpân nu numai peste Moldova, ci și peste Transnistria și teritoriile de la Bug până la Nipru. Stăpânirea sa a fost recunoscută de sultan până la Nipru, devenind și administrator al acestei părți din Ucraina. Acesta colonizează cu români întinsele teritorii devastate de război, adăugând un nou val de viață românească celei existente, dar rarefiate, și introduce o seamă de reforme pentru a ajuta revenirea vieții economice, prin privilegiile date din capitala Ucrainei românești, Nemirova (Nimirov, pe Bug), la 20 noiembrie 1681. Duca numește comandanți români ai regiunii de dincolo de Nistru și construiește cetatea Kanev pe Nipru. Pe lângă hotarul etnic, este împins și hotarul politic mult dincolo de Nistru. După el, au mai deținut conducerea Ucrainei și Ștefan Movilă, Dimitrie Cantacuzino și Ene Drăghici.

Viața în Ucraina românească ce cuprindea teritoriul dintre Nistru, Nipru, Camenca (la nord) și marea Neagră (la sud) era identică cu cea a românilor din Moldova, documentele fiind redactate în limba română și acolo domnind „jus valahicum”, legea română. Teritoriul era împărțit administrativ în două, de la Nistru la Bug și de la Bug la Nipru. Hatmanul cazac de la stânga Niprului face pași și mai importanți către Rusia, și ea îngrijorată. După alianța lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare la Iași, zona dintre Nistru și Nipru intră treptat și sigur în sfera de influență rusească, născându-se o nouă identitate, care azi formează satul Novorosia. Cu toate acestea, la 1812 Odessa era un oraș majoritar cu populație românească.

Despre destinul românilor de la est de Nistru a scris în 1942 sociologul Anton Golopenția o excelentă carte „Românii de la est de Bug” pentru care sovieticii nu l-au iertat, ucigându-l în bătaie la Jilava – 1951. Golopenția a făcut cercetări sociologice pe teren și a rămas uimit de numărul mare al românilor din satele din zona Niprului și Donețk în timpul războiului, care nu au pierit în urma bolșevizării staliniste. El propunea de-bolșevizarea prin cultură și alimentație. Muzicologul Constantin Brăiloiu a înregistrat cântece românești la fel ca în Ardeal, în sate din jurul orașului Donețk eliberat de trupele româno-germane în 1942. După război Constantin Brăiloiu a fugit în Elveția să scape de furia sovieticilor, unde se pensionează ca profesor al Universității din Geneva.

„Interesant că originile și rădăcinile etnice ale Novorosiei, un stat tânăr pe harta lumii Europei sunt românești. Această istorie ocultată de comunism și de statul ucrainean ar trebui revelată ca o punte de apropiere și cunoaștere între români și populațiile slave de la est de Bug.„- Ionuț Țene

Sursa, autor: Ionuț Țene – NapocaNews

Bibliografie:

N. P. Smochină, Moldova Nouă, Revistă de studii și cercetări transnistrene, an VI, 1941

Ștefan Ciobanu, Unirea Basarbiei, Editura Alfa, Iași, 2001

Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru – Testament pentru urmași, Editura Hyperion, Chișinău, 1991

Vasile Harea, Basarabia pe drumul unirii, editura Eminescu, 1995

Alexandru Boldur, Imperialismul sovietic și România, Editura Militară, București, 2000

Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, ediția a doua, Editura Victor Frunză, București, 1992

Anton Golopentia, Românii de la est de Bug (Editura Enciclopedica, 2006)

“Cui ne lăsați pe noi, moldovenii? De ce suntem rupți din coasta Moldovei și trăim pe celălalt mal al Nistrului? Frații noștri! Nu ne lăsați, nu ne lepădați și nu ne uitați! Și dacă ne veți uita, noi malul Nistrului îl vom săpa și vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru!”
Toma Jalbă,
reprezentant al românilor transnistreni la
Congresul ostașilor moldoveni
din octombrie 1917
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press