ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romanii din jurul Romaniei"

romanii din jurul Romaniei

,

romanii din Serbia

romanii din Serbia

Fii marieț că ieș Rumân!

Timocul între două limbi …  „Limba Vlașca și identitatea Vlașca este o limbă și identitate politică, menită a face dintr-un neam două și dintr-o limbă două.  Noi nu suntem extratereștii aici, suntem un neam cu o limbă,  o tradiție și rădăcini adânci” …vorbește profesorul Drăgan M. Stoian despre situația identității și limbii române la o emisiune Radio Novisad din Serbia

Audio: profesorul Drăgan M. Stoian

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Într-un moment cu adevărat simbolic pentru comunitățile de români din jurul României, Gala premiilor (ICR) de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice, președintele Asociației Răsăritul Românesc din Republica Moldova, domnul Vlad Cubreacov, cunoscut militant pentru recunoașterea drepturilor canonice ale Mitropoliei Basarabiei, a Bisericii Ortodoxe Române în spațiul dintre Prut și Nistru, a profitat de prilejul acestei reuniuni a spiritlui românesc pentru a cinsti activitatea Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, prin înmânarea unei diplome de excelență care își aștepta beneficiarul tocmai din data de 24 ianuarie 2015.  În acea zi,  la Chișinău, cu ocazia sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române, a fost decernată această diplomă președintelui Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina în semn de apreciere pentru implicarea în susținerea cauzei românilor din Basarabia, ținutul Herța și Nordul Bucovinei.

Vlad_Cubreacov_diploma_pt_Marian_Clenciu_As_Cult_Pro_Basarabia_si_Bucovina_

Asociația Răsăritul Românesc acordă:

Diplomă de Excelență Domnului Marian Clenciu, președinte al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, pentru servirea exemplară, constantă și îndelungată  a cauzei românilor din Basarabia, ținutul Herța și Nordul Bucovinei

Contactat de redacția România Breaking News – RBN Press, domnul Marian Clenciu – președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a avut amabilitatea de a adresa prin intermediul nostru gândurile de mulțumire în numele celor pe care îi reprezintă :

„Trebuie să mulțumesc Asociației Răsăritul Românesc pentru această diplomă care mă onorează și ne onorează ca Asociație. Primesc această diplomă de excelență, nu în nume personal, ci ca o recunoaștere a meritelor Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina care își desfășoară activitatea în folosul comunităților românilor din jurul  României, merite care revin tuturor celor implicați în mod voluntar în cele 32 de filiale ale Asociației. Inițiativa domnului Vlad Cubreacov din Republica Moldova, de a ne onora cu această recunoaștere, este o confirmare că ceea ce facem își găsește ecoul la beneficiarii firești ale activităților pe care le realizăm și ne obligă să continuăm.” – Marian Clenciu, președinte al Consiliului Național al Aociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina.

Diploma_Rasaritul_Romanesc_Marian_Clenciu

Legat de aprecieri și sprijin din partea forurilor în drept ale Satului Român, pentru activitățile în slujba românismului, citește și articolul „EXCLUSIV! SEZONUL CADOURILOR …de la NAȚIONAL la ANTINAȚIONAL …de la LEGAL la NELEGAL!” – semnat de Marian Clenciu, preșdinte CN-ACPBB.

Diploma a fost  decernată cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale  a Unirii Principatelor Române (Moldova și Valahia) la Chișinău, pe 24 ianuarie 2015.  Asociația RĂSĂRITUL ROMÂNESC a mai acordat  DIPLOMA DE EXCELENȚĂ pentru activitatea desfășurată în 2014 și altor personalități. Printre cele 25 de persoane care au fost citate pentru merite deosebite, se află:

  1. Sarbatoare_Unirea_Principatelor_RomaneMaestrul Eugen DOGA, compozitor român de renume mondial, pentru întreaga activitate în serviciul artei și culturii naționale și universale.
  2. Preasfințitul ANTONIE de Orhei, vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, pentru prezența și lucrarea activă în mijlocul comunităților locale ale Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română).
  3. Altețea Sa Regală PRINCIPELE RADU al României, pentru servirea cauzei românești și promovarea cu succes a ideii de restabilire a monarhiei naționale.
  4. Domnul Victor PONTA, prim-ministru al României, pentru susținerea concretă a Muzeului Național de Artă și a Sălii cu Orgă din Chișinău, a Teatrului B. P. HAȘDEU din Cahul, a Mitropoliei Basarabiei și pentru interesul arătat comunității românești din nordul Bucovinei.
  5. Domnul Dușan PRVULOVIĆ, președinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, Valea Timocului,pentru promovarea constantă a drepturilor naționale ale românilor din Serbia de răsărit.
  6. Domnul Ivo GHEORGHIEV, președinte al Uniunii Etnicilor Români AVE din Bulgaria, pentru promovarea constantă a drepturilor naționale ale românilor din Bulgaria.
  7. Domnul Marian CLENCIU, președinte al Asociației PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, pentru servirea exemplară, constantă și îndelungată a cauzei românilor din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei.
  8. Doamna Eva IOVA-ȘIMON, jurnalistă, director al publicației FOAIA ROMÂNEASCĂ din Ungaria, pentru abordarea constantă în presă, cu nerv și cu talent, a problematicii românilor din Ungaria și pentru combaterea în presă a fenomenului etnobusinessului.
  9. Domnul Ion Mihai BOTOȘ, președinte al Uniunii Românilor din Transcarpatia DACIA, pentru promovarea activă a drepturilor românilor din Maramureșul Istoric.
  10. Domnul Constandin IANCU, director al Școlii Aromâne din Diviaca, județul Lușnea, Albania, pentru meritul de a menține vii, de-a lungul anilor, prima grădiniță românească de copii și prima școală românească în Albania.
  11. Domnul Gheorghe BEJAN, președinte al Asociației Romano-Catolicilor DUMITRU MĂRTINAȘ, Bacău, România, pentru meritul de a apăra comunitatea românilor romano-catolici din România împotriva presiunilor maghiarizatoare din partea unor cercuri antiromânești din străinătate.
  12. Domnul Ioan LĂCĂTUȘU, fost președinte al Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș, pentru servirea constantă, îndelungată, cu dăruire și abnegație a cauzei românilor din Curbura Carpaților.
  13. Domnul Profesor Doctor Ilie BĂDESCU, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, pentru contribuția deosebită la protejarea, afirmarea și promovarea, prin cercetare și scris, a valorilor și a identității naționale a românilor de pretutindeni.
  14. Domnul Profesor Doctor Dan DUNGACIU, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române și președinte al Fundației Universitare a Mării Negre, pentru abordarea cu promptitudine și competență a problematicii românești de la răsărit de Prut și pentru inaugurarea la Chișinău a filialei Fundației Universitare a Mării Negre.
  15. Domnul Doctor Slavoljub GACOVIĆ, istoric și etnolog român din Zăiceri, Serbia, pentru volumele ”De la cetățenii romani la populația română în zona Timocului (sec. I-XIV)”, ”Istoria și identitatea la Românii timoceni” și „Românii timoceni de la romanizare la începuturile turcocrației – contribuții istorice”.
  16. Domnul Vadim BACINSCHI, jurnalist și scriitor, Odesa, Ucraina, pentru volumul ”Românii la Odesa. Pagini de istorie (1764-2012)”.
  17. Domnul Profesor Doctor Gheorghe DUMITROAIA, director al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni din municipiul Piatra Neamț, pentru conducerea cu dăruire și competență a unei instituții muzeistice unicat la nivel național, care adăpostește cea mai importantă colecție de artă eneolitică din Europa și propagă activ aceste valori ale patrimoniului istoric și cultural din România.
  18. Domnul Profesor Doctor Larry WATTS, istoric, Statele Unite ale Americii, pentru valorificarea activă a istoriei României de după cel de Al Doilea Război Mondial.
  19. Domnul Doctor Dorin LOZOVANU, geograf și etnolog, președinte al Asociației de Geografie și Etnologie din Moldova, pentru cercetarea comunităților românești din Europa de Sud-Est și promovarea cunoștințelor despre românitatea balcanică.
  20. Domnul Marian VOICU, jurnalist, senior editor la TVR 1, președinte al Alianței Internaționale a Jurnaliștilor Români, pentru promovarea activă, constantă și eficientă, prin intermediul presei, a ideii de unitate națională a românilor de pretutindeni.
  21. Domnul Profesor Doctor Radu BALTASIU, director al Direcției Românii din afara Granițelor și Limba Română din cadrul Institutului Cultural Român, pentru contribuția deosebită la protejarea și promovarea identității românilor din sudul Basarabiei (regiunea Ismail) și a celor din Valea Timocului, precum și pentru coordonarea Studiului ”Traiectoria tinerilor basarabeni veniți la studii în România. Între mit și realitate”.
  22. Domnul Profesor Doctor Nicolae MĂTCAȘ, lingvist, fost ministru al Educației al Republicii Moldova, pentru întreaga activitate în serviciul științei lingvistice și culturii române.
  23. Domnul Nicolae POPA, președinte al Consiliului Româno-american, pentru sprijinul substanțial și constat acordat la construcția și funcționarea bisericii ortodoxe române ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din satul Hagi Curda, Ismail.
  24. Domnul Mite KOSTOV PAPULI, președinte al Partidului Aromânilor din Macedonia, Skopje, pentru meritul de a organiza comunitatea aromânilor din Republica Macedonia, promovând și apărând drepturile aromânilor din această țară în cooperare cu statul înrudit România.
  25. Preacucernicul părinte Dumitrache VERIGA, preot paroh al bisericii ortodoxe române SCHIMBAREA LA FAȚĂ din Corcea, Albania, pentru meritul de a menține aprinsă candela Ortodoxiei românești (aromâne) în peninsula Balcanică.

VLAD CUBREACOV, PREȘEDINTE AL ASOCIAȚIEI RĂSĂRITUL ROMÂNESC

Vlad Cubreacov este o personalitate din Republica Moldova care s-a implicat activ pentru cauza românească dintre Prut și Nistru

Vlad Cubreacov s-a născut la data de 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche (raionul Cahul). În anul 1989 a absolvit Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova. A lucrat în calitate de colaborator științific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1989-1991), apoi de șef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor (1991-1994).

Între 1994 și 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iar de la 1 ianuarie 1996 până la 5 mai 2009 a fost membru al delegației permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Știință și Învățământ, Comisia Juridică și Drepturi ale Omului și Subcomisia pentru Minorități).

A condus, ca președinte Fundația pentru Democrație Creștină (2000 – 2010) și Frăția Ortodoxă Română din Republica Moldova (2002-2012). Este membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova (UJM) și al Asociației Naționale a Jurnaliștilor (ANJ) din Republica Moldova.

Din anul 1992 este consilier cu misiuni speciale al Mitropoliei Basarabiei. A reprezentat din 1997 Mitropolia Basarabiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde, la 13 decembrie 2001, a înregistrat primul câștig de cauză într-un dosar provenind din Republica Moldova. Din anul 1998 este membru în Adunarea Națională Bisericească a Patriarhiei Române.

A fost decorat cu Crucea Patriarhiei Române pentru mireni (1992 și 1995), Crucea Frăției Sfântului Mormânt din Federația Rusă (2007), Distincția de vrednicie a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și ordinul „Sfântul Gheorghe” al Mitropoliei Basarabiei.

Este autor al mai multor studii si articole despre Mitropolia Basarabiei. Din anul 1995 este director al Grupului ortodox de presă „Alfa și Omega”. A editat publicația ortodoxă „Alfa și Omega” cu suplimentele „Misionarul”, „AMFOR”, „Biserica și Școala”, „Studentul” și „Dunărea creștină”.

Ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vlad Cubreacov a intervenit cu declarații scrise, interpelări adresate Comitetului de Miniștri, luări de cuvânt și proiecte de Rezoluții în favoarea românilor dintre Timoc, Dunăre și Morava (Serbia de răsărit), a istro-românilor din Croația, a aromânilor din statele balcanice, precum și a românilor din Ucraina.

Despre Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, domnul Marian Clenciu spunea într-un articol semnal de pe romaniabreakingnews.ro:

„…un  ONG apolitic și nonprofit, ce își duce activitatea de peste 25 de ani cu rezultate excelente în slujba bunelor legături cu românii din afara granițelor țării în special cu aceeia care nu se pot numi  „români de pretutindeni” pentru simplul motiv că aceeia au fost și rămân autohtoni pe meleagurile care s-au născut și trăiesc de generații. Nu o dată a fost sugerată forurilor competente crearea unui oficiu special (oficiu, secretariat, departament, sau minister) pentru aceștia.  Problemele lor și obligația morală a statului român față de românii din spațiul etnic de formare și cultură al acestora ce nu a încăput în granițele țării, nu au găsit încă un numitor comun care să satisfacă cu adevărat nevoile lor de protecție și susținere a identității românești.

Respectăm cu sfințenie legislațiile, sub sancțiunea desființării, românească, europeană și a statelor limitrofe posesoare de cetățeni de etnie română. Avem și  putem oferi celor interesați expertiză în acest domeniu. 25 de ani de activitate, o mulțime de filiale și activități ce nu încap ca rapoarte telegrafice într-o carte, ne califică pentru acesta. De subliniat că activitățile noastre sunt  autofinanțate, iar efortul  voluntar este concentrat pentru atingerea acelui nivel european de standard și valoare pe care îl dorim cu toții. Efortul nostru este un mic cadou pentru națiune, stat și valorile europene.”

Publicat de Dorian Theodor – romaniabreakingnews.ro

,

Motto:

România este patria noastrã și a tuturor românilor.

E România celor de demult și-a celor de mai apoi    

E patria celor dispãruți și a celor ce va sã vie.

Barbu Ștefãnescu Delavrancea

Luni, 7 decembrie 2015, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a avut loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Evenimentul a fost un regal al recunoștiinței organizat de Statul Român, prin ICR, față de cei pentru care a fi român este sinonim cu lupta, dârzenia și curajul în condițiile cele mai neprielnice și mai periculoase.

Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

Demersul este menit a recunoaște și premia personalitățile dar și proiectele marcante din cadrul comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați personalități culturale de prim rang, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

Vă invităm dragi români să îi cunoașteți pe cei care suferă și fac eforturi pentru a păstra și duce mai departe limba, cultura și identitatea românească:

Deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015. Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ion Caramitru despre eroii identității românești – aromânii. Gala ICR 2015

Cristina Iberis – Secretar General al Institutului Cultural Român – la Gala ICR 2015

Eroii identității românești din Ungaria. Gala ICR 2015

Marian Voicu – prezentarea etnicilor aromânii din Albania – Gala ICR 2015

Aromânii din Albania la Gala ICR 2015

Aromâni din Albania, premiați la Gala ICR 2015

Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân – Gala ICR 2015

Aromâni, Meglenoromâni din Grecia la Gala ICR 2015

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (1/2)

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (2/2)

Eroii identității românești din Bulgaria – Gala ICR 2015

Eroii identitâții românești din Serbia. Gala ICR 2015. Prezintă Eugen Popescu

Românii din regiunea Odesa – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din regiunea Cernăuți – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din Transnitria – eroi ai identității românești – Ion Iovcev dir.Lic. Lucian Blaga Tiraspol

Elisabeta Pricop – Maramureșenii din dreapta Tisei – eroi ai identității românești în Ucraina Transcarpatia

Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, prezentată mai sus, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan și Mircea Baniciu & band.

Cătălin Josan – Sculați compatrioți, sub flamura lui Ștefan …să ne amintim cine am fost și suntem

Lorena Oltean, cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (1/2)

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (2/2)

În loc de încheiere, un citat dintr-un interviu dat de  Vasile Șoimaru despre românii din jurul României și câte ceva despre cum și-au protejat și ținut ascuțit spiritul identitar, românii din Balcani, prin porunci, jurăminte și imnuri care să-i întărească în cuget și caracter.

„Să ne mândrim că facem parte dintr-un neam care a supraviețuit milenii pe o insulă latină înconjurată de un ocean acid!” – Vasile Șoimaru

 

CELE 10 PORUNCI ALE ROMÂNILOR DIN SERBIA , CROAȚIA și SLOVENIA


1.Să nu crezi în străini, decât în Neamul tău Românesc, în Conducătorii tăi Români, ca bine să vezi și să-ți poți câștiga drepturile tale.
2.Să nu-ți fie rușine a spune oriunde, oricând, în fața oricăruia, că ești Român, ca să nu rușinezi pe Domnul Dumnezeul tău care te-a creat după asemănarea Lui.
3.Să fi apărător credincios al Bisericii drept-măritoare ortodoxeRomâne, cu încredere în Mântuitorul nostru Isus Hristos.
4.Iubește limba maicii tale, mai presus de toate, ca vițaRomânească în veci să nu piară.
5.Unde se întâlnesc doi Români cel puțin două vorbe bine să se spună despre Nația Românească și despre purtătorii ei, ca puterea voastră să fie nemărginită.
6.Dați-vă copii voștri la școli românești ca să fie luminați; trimiteți-i la biserică pentru a le păstra bunătatea sufletului; lăsați-le moștenire tot ce voi ați moștenit de la părinți.
7.Îngrijiți de sănătatea voastră; munciți și adaogați averile voastre,ca Neamul Românesc să rămână tot frumos și puternic și nebiruit.
8.Nu părăsiți moștenirea părinților voștri, nu părăsiți vetrele voastre și să vă inmulțiți, ca să împliniți voia Domnului.
9.Ridicați case culturale, bănci, monumente, biserici, școli,organizați coruri, fanfare, cooperative, – pentru ca să aduce-ți laudă neamului vostru, deci vouă și Dumnezeului vostru al cărui suflet îl moșteniți.
10.Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Nației și fiecaresă citească foaea, pentruca mândria voastră să nu cunoască margini.


Din ziarul “Nădejdea„ Vârșeț 1921

Dimandarea parinteasca

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect. Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricând ” – extras din material rgnpress.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului, Arzal-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc. Frigeis-ar limba in focu

El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca
Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
ªi di parintesca-li numa, ªi de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului Fugiis-ar dorul Domnului
ªi dulteamea-a somnului!” ªi dulceata somnului!”

Constantin Belimace

Așadar, dragi români, de oriunde și oricând…

„Am fo ș-om hi”

– deviza maramureșenilor din Dreapta Tisei

Material realizat de Dorian Theodor romaniabreakingnews.ro

,

Pe fundalul inacțiunii autorităților locale din Utkonosovka în scandalul cu arborarea steagului Federației Ruse de-asupra localității din 9.12.2014, și a percheziționării nemotivate de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a locuinței președintelui Asociației Național-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa Anatol Popescu din 11.12.2014, președintele Consiliului Raional Ismail acuză de creșterea „predispozițiilor pro-române” (a se citi „separatiste”) din satele populate de moldovenii din zonă.

Despre aceasta relatează portalul de știri http://trassae95.com/…/vlasti-yuga-odesskoj-oblasti-obespok… preluat de http://izmailvechernii.com.ua/index.php?newsid=5960


Redăm traducerea articolului în limba română:

Președintele Consiliului Raional Ismail (regiunea Odesa) Vasilii Antoniuk se declară îngrijorat de creșterea dispozițiilor pro-române într-un șir de sate moldovenești. Această problemă a fost discutată în cadrul întâlnirii cu primul adjunct al președintelui Consiliului Regional Odesa Mihail Șmușkovici.
Din relatările lui V. Antoniuk, aceste sunt consecințele absenței atenției cuvenite din partea statului (ucrainean – n.n.).
„În particular, în satul Kamâșovka (fost Hagi-Curda, unde funcționează unica parohie a Bisericii Ortodoxe Române de pe teritoriul Ucrainei – n.n.) unele construcții neterminate se datorează lipsei de finanțare bugetară. Și toate astea se întâmplă pe fundalul creșterii ofertelor din partea unor investitori români de a finanța în această localitate construcția școlii, a bisericii și altor clădiri, cu condiția de folosire obligatorie în acestea a limbii române”, a relatat acesta.
M. Șmușkovici ș-a exprimat acordul privind îngrijorările președintelui Consiliului Raional, și a promis să sprijine multilateral ameliorarea acestei situații.

Sursa: Anatol Popescu prin R.B.N. Press

,

Casa Aron Pumnul din Cernăuți va fi restaurată cu 1,1 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului României, după ce Executivul de la București a adoptat o hotărâre în acest sens, în ședința de marți.

Potrivit MAE, hotărârea privind reparația capitală a casei lui Aron Pumnul a fost adoptată la propunerea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. Amenajarea casei memoriale va permite inaugurarea în incinta acesteia a unui muzeu dedicat lui Aron Pumnul și Mihai Eminescu.

“Aron Pumnul reprezintă pentru românii de pretutindeni un simbol al Revoluției de la 1848 și un apărător al limbii române. Totodată, Casa lui Aron Pumnul este unul dintre obiectivele turistice de prim interes legate de viața lui Mihai Eminescu la Cernăuți. Muzeul literar-memorial „Mihai Eminescu” va corespunde, odată cu deschiderea sa în cadrul casei memoriale „Aron Pumnul”, statutului său de instituție publică și își va putea desfășura activitatea de popularizare a operei lui Mihai Eminescu și de cercetare a perioadei cernăuțene a vieții acestuia.

Proiectul va contribui la menținerea conștiinței de neam și va asigura păstrarea și afirmarea identității etnice, culturale și lingvistice a românilor din regiunea Cernăuți – notează MAE într-un comunicat de presă.

Sursa: TOCpress.info

,

Traian Băsescu:

În cei 10 ani de mandat, politica externă a fost focusată pe Republica Moldova, pe repunerea în dezbatere publică, dar și în acțiunea diplomatică, a interesului României pentru Basarabia, în general, și pentru Republica Moldova, în special.

România a făcut eforturi mari și diplomatice, și financiare pentru ca apropierea de Republica Moldova să înceapă să se producă. Mă uitam pe cercetările sociologice, la începutul mandatului, 8% din cetățenii Republicii Moldova erau favorabili relației cu România sau unirii cu România. Iată că astăzi, urmare a politicii legate de Republica Moldova, aproape 50% din populație este pentru consolidarea relației cu România, privesc pozitiv relația cu România, privesc pozitiv unirea cu România. Este un progres care vine în primul rând din politica de recunoaștere a dreptului la cetățenie al cetățenilor Republicii Moldova și al urmașilor lor, a cetățenilor care și-au pierdut cetățenia română fără voința lor. Au fost făcuți cetățeni ai Uniunii Sovietice după anexarea Republicii Moldova.

Traian Băsescu

De asemenea cele 5.500 de burse pe care statul român le acordă tinerilor au fost un alt element de catalizare a apropierii cetățenilor din Republica Moldova de România. Când le-a fost greu cu inundațiile, România a construit 800 de case noi în Republica Moldova. România a făcut și Biserica de la Soroca, o biserică impresionantă, în stil maramureșean, dar foarte mare. Cine are ocazia poate să treacă să o vadă, pentru că preotul de acolo a pus steagul României pe ea și steagul Republicii Moldova, un gest foarte frumos. Nu în ultimul rând, contribuțiile esențiale la schimbarea acestei atmosfere a fost bătălia pe care România a dus-o pentru ca Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

A fost o bătălie diplomatică dificilă, grea. Vă pot spune că la momentul la care am început să particip la Consiliul European nu exista Republica Moldova în documentele Consiliului și, pe urmă, ușor, tenace, sistematic am adus Republica Moldova în atenția Uniunii Europene, a Comisiei, a Consiliului. Iar astăzi este o țară care a semnat și a ratificat Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Esențial în continuare este să furnizăm creditul nerambursabil de 100 de milioane de euro către Republica Moldova în etape, așa cum s-a și început.

Am finalizat linia de 100 kilovolți. Ieri, alaltăieri, s-a finalizat gazoductul, este adevărat nu putem furniza pe acest Gazoduct în momentul de față decât o jumătate de miliard de metri cubi pe an, trebuie să ajungem la 4 miliarde, ceea ce înseamnă alte costuri, cu stații de pompare, de repompare, cu prelungirea gazoductului până la Chișinău, dar este un început. Interconectarea rețelelor energetice.

Fie că vorbim de energie electrică, fie că vorbim de gaze este vitală în relația cu Republica Moldova. Și vă pot spune, spre exemplu, gazoductul, deși a fost semnat în 2011, a durat până când și Uniunea Europeană a pus la dispoziție resursele financiare pentru construcția Gazoductului pe teritoriul Republicii Moldova. Dar aceste lucruri, zic eu, sunt poate mai puțin importante, cât de repede le realizăm și cât de repede vine finanțarea Uniunii Europene, extrem de important este însă să fie o prioritate interconectarea la rețelele de energie electrică și interconectarea la rețeaua de gaze a României. Energie electrică, slavă Domnului, avem capacități mult mai mari decât nevoile noastre de consum curent, deci avem de unde furniza energie electrică Republicii Moldova. Și, dacă Dumnezeu ne ajută, din 2019 vom putea acoperi integral nevoile Republicii Moldova în privința consumului de gaze naturale. Totul este ca până în 2019 infrastructura să permită acest lucru, sunt costuri destul de ridicate și pentru rețelele energetice și pentru rețelele de gaze. Aici diplomația noastră, Guvernul României vor trebui să stea foarte aproape de viitoarea Comisie Europeană pentru a finanța partea care revine Republicii Moldova, în programele de interconectare sau în programele de finanțare a vecinătății Uniunii Europene. La fel s-a dat atenție românilor din Valea Timocului, românilor din Serbia. Avem probleme mari cu Guvernul de la Belgrad în recunoașterea vlahilor, care se recunosc a fi minoritari români, ca minoritari români și să le acorde drepturile pe care le au, spre exemplu, românii din Voievodina. Dar, ușor, ușor, sunt convins că insistența diplomaților noștri va lărgi spectru de bunăvoință al autorităților de la Belgrad.

Nu în ultimul rând, aș menționa românii din Ucraina, știți foarte bine că cea mai dificilă perioadă a intenției noastre de a rezolva cât de cât problema minorității românești din Ucraina a fost perioada domnilor Iușcenko și Timoșenko, care, datorită unui naționalism exacerbat, ajunsese să oprească cărțile românești la frontieră, să nu recunoască sub nicio formă existența minorității românești din Ucraina. De asemenea am avut o pâlpâire, aș spune, de lipsă de responsabilitate, chiar la instalarea noii puteri la Kiev, anul acesta, când primul gând al democraților Maidanului a fost să anuleze drepturile pe care Ianukovici le dăduse minorităților, inclusiv minorității românești. Și unul din efectele a ceea ce s-a întâmplat în zonele rusofone a pornit de la această lege nesăbuită. Atunci am avut discuții extrem de serioase cu premierul Iațeniuk la Bruxelles și i-am cerut categoric să nu se promulge acea lege, lucru care s-a și întâmplat. Solicitarea nu a fost numai a mea, a fost și a Poloniei și a Ungariei. Însă pentru minoritarii români din Ucraina sunt încă multe lucruri de făcut, sigur că nu este momentul cel mai potrivit să abordăm aceste probleme acum, când Ucraina este instabilă, acum când se pregătește de alegeri parlamentare anticipate, dar după stabilizarea Ucrainei, care eu sper să se realizeze, problema tratamentului aplicat minorității românești din Ucraina trebuie reluată extrem de serios în discuțiile cu vecinii noștri.

Poate că și eu uneori am folosit neadecvat termenul de război la frontieră, dar văd că el s-a împământenit în mass-media românească, este adevărat că avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, avem o frontieră de 648 de km, terestră, fluvială și maritimă. Dar, exact, în primul rând pentru populație vreau să fac această precizare, pentru că nu toți știu unde este Lugansk și Donețk, aceste regiuni sunt la aproape 1.000 km de frontiera României.

Deci, războiul nu este chiar la frontiera noastră, este undeva la vreo 1.000 km. Dar faptul că avem o țară destabilizată la frontieră are riscurile pe care le are.

Extrase din declarația de presă a Președintelui Traian Băsescu  la Reuniunea Anuală a Diplomației Române

,

Reprezentanții comunității românești din regiunea Odesa se pronunță pentru reînființarea regiunii Ismail în cadrul unui stat ucrainean unitar. Astfel de declarații au făcut participanții unui forum românesc, organizat în orașul Ismail. Inițiatorul evenimentului a fost asociația „Basarabia”.

Românii din Sudul Basarabiei, reprezentați de primari de localități, directori de școală, educatori, învățători și profesori din școlile în care se predă în limba română, precum și studenții Universității Umaniste de Stat din Ismail au abordat subiecte privind intensificarea cooperării în cadrul Trilateralei Ucraina – România – Republica Moldova, abolirea cultului personalității lui Lenin și demantelarea moștenirii regimului totalitar comunist, statutul și funcționarea limbilor regionale (în speță – a limbii române în Sudul Basarabiei), identitatea și unitatea etno-lingvistică moldo-română, denunțarea planurilor moscovite de creare a așa-zisei „republici Bugeac” și a posibilității/necesității de reînființare regiunii Ismail în componența statului unitar Ucraina, starea și perspectivele învățământului în limba română.

În prezența liderilor și a reprezentanților activi ai asociațiilor românești din regiunea Odesa a fost abordată, de asemenea, problematica reprezentării românilor în administrațiile și consiliile locale, raionale și cel regional, precum și necesitatea relansării proiectului, aflat în stadiul de stagnare, privind trecerea cu bacul peste fluviul Dunărea între localitățile Orlovka (raionul Reni) și Isaccea (județul Tulcea), ca fiind unul de importanță majoră pentru românii din Sudul Basarabiei, de acces direct pe teritoriul României, în absența unei treceri alternative în zonă.
Organizatorii și participanții la manifestare s-au bucurat de prezența și participarea activă la lucrările
Regiunea Ismail a existat în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene în perioada dintre 1940-1954. Din componența acesteia făceau parte raioanele : Arțiz, Bolgrad, Borodino, Chilia, Liman, Nova Ivanivka, Reni, Sarata, Starokazațki, Suvorov, Tarutin, Tatarbunar, Tuzlî.

Regiunea a fost desființată prin decretul prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 15 februarie 1954, teritoriul acestea fiind trecut în componența regiunii Odesa. De pe Mesager

Sursa: Frontpress.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press