ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romanii din Cernauți"

romanii din Cernauți

,

Sâmbătă, 4 martie a.c., în sediul Consulatului General al României la Cernăuţi, au avut loc o suită de evenimente culturale, importante pentru menținerea și promovarea tradițiilor românești de Mărţişor, în comunitatea românească din regiunea Cernăuți (Ucraina). Aici s-a desfăşurat  în prima ediţie, concursului „Mărţişorul – simbol al primăverii”.

Evenimentul a fost organizat și susținut de Excelenţa Sa, Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, informează romaniabreakingnews.ro,  citând surse din presa locală – Zorile Bucovinei și diplomația română acreditată în Ucraina.

La eveniment au participat și s-au implicat, adjunctul Consulului General al României la Cernăuţi, ministru consilier Ionel Ivan și alţi colaboratori ai Consulatului, Lilia Govornean, metodistă la Institutul postuniversitar de perfecţionare a cadrelor, preşedintele Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Ucraina (ACDRU), elevi şi cadre didactice de la cele mai prestigioase instituţii medii de învăţământ din cele 4 raioane românofone din regiunea Cernăuţi – Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, Gimnaziul de la Crasna, Liceul din Noua Suliţă, Liceul „Gheorghe Asachi” din Herţa şi  Gimnaziul nr.6 din Cernăuţi

Video (Zorile Bucovinei) „Mărţişorul” – la Consulatul general al României la Cernăuţi –

Cu prilejul acestui eveniment cultural românesc, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a prezentând Mărţişorul – trifoiul cu patru foi, aducător de noroc și le-a adresat pedagogilor prezenți, mulţumiri pentru reuşita misiunii de transmite tinerei generaţii, tradiția Mărţişorului:  „E o iniţiativă foarte frumoasă pentru copii care vine cu sprijinul ACDRU, preşedinte Lilia Govornean, o tradiţie foarte veche ce promovează cultura românească, o tradiţie plină de bucurii şi speranţe noi. Mărţişorul are mii de ani, datorită faptului că este prezent în conştiinţa poporului român, a popoarelor balcanice, denotă faptul că aceste popoare, care trăiesc în adevărata istorie, moştenită din bătrâni, au grijă de rădăcinile istorice. Ministerul Afacerilor Externe susţine aceste forme de promovare a tradiţiei culturale româneşti.  Consulatul General al României la Cernăuţi a iniţiat câteva proiecte ce vizează menţinerea acestei tradiţii în rândul comunităţii româneşti, dar şi de promovare  a ei în rândul altor popoare”.

Participanții și premianții acestei manifestări, au primit pe langă Mărţişoare, premii băneşti și o invitație în Tabăra din Sângeorz-Băi (pentru 50 de elevi români, participanţi la concurs), în perioada 28 iunie -3 iulie,  din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud.  Conform organizatorilor lucrări tinerilor se vor păstra în patrimoniul Muzeului Bucovinei din Suceava.

Gabriel Negru /  romaniabreakingnews.ro

,

Ucraina!_Soarta_scolilor_romanesti_purtate_prin tribunaleati_(Foto:Bucpress.eu)

Ucraina!_Soarta_scolilor_romanesti_purtate_prin tribunaleati_(Foto:Bucpress.eu)

Locuitorii satelor Nesvoia, Bălcăuți și Stălinești, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți bat drumurile în lung și-n lat, umblând prin instanțele administrative și judiciare din regiunea Cernăuți, căutând calea spre lumina adevărului pentru a salva cele trei școli românești din raionul Noua Suliță pe care deputații consiliului local Mămăliga, vor să le lichideze și să le transforme în filiale ale școlii mixte ucraineano-române din Mămăliga informează bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Decizia luată nu este una întru totul legală. De la o ședință de judecată la alta, ies la iveală tot mai multe lacune și încălcări. Locuitorii celor trei sate românești – Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți, au fost din start împotriva lichidării instituțiilor de învățământ din localitățile lor, informează Radio Cernăuți.  Fără a ține cont de opinia comunității teritoriale, consilierii locali au adoptat acea hotărâre de lichidare a școlilor românești, care astăzi le dă și lor „bătăi de cap”.

La cea de-a șaptea ședință judiciară, Primăria Mămăliga n-a prezentat toate documentele solicitate de Judecătoria raională Noua Suliță, urmând ca la 5 decembrie 2016 să prezinte instanțelor judiciare toate documentele pe care le deține primăria, referitoare la cazul dat și la crearea Comunității teritoriale Mămăliga, pentru a afla dacă în acele documente erau prevăzute astfel de intenții, cum ar fi lichidarea celor trei școli românești din satele Nesvoia, Bălcăuți și Stălinești.

Obosiți de atâtea „plimbări” prin instanțe și tribunale, locuitorii satelor respective speră într-o minune în preajma Sărbătorilor de iarnă, astfel încât ședința din 5 decembrie 2016 să pună punctele pe „i” în cazul acestei probleme și să salveze cele trei școli românești de la pericolul lichidării lor.

romaniabreakingnews.ro

,

Motto:

România este patria noastrã și a tuturor românilor.

E România celor de demult și-a celor de mai apoi    

E patria celor dispãruți și a celor ce va sã vie.

Barbu Ștefãnescu Delavrancea

Luni, 7 decembrie 2015, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a avut loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Evenimentul a fost un regal al recunoștiinței organizat de Statul Român, prin ICR, față de cei pentru care a fi român este sinonim cu lupta, dârzenia și curajul în condițiile cele mai neprielnice și mai periculoase.

Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

Demersul este menit a recunoaște și premia personalitățile dar și proiectele marcante din cadrul comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați personalități culturale de prim rang, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

Vă invităm dragi români să îi cunoașteți pe cei care suferă și fac eforturi pentru a păstra și duce mai departe limba, cultura și identitatea românească:

Deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015. Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ion Caramitru despre eroii identității românești – aromânii. Gala ICR 2015

Cristina Iberis – Secretar General al Institutului Cultural Român – la Gala ICR 2015

Eroii identității românești din Ungaria. Gala ICR 2015

Marian Voicu – prezentarea etnicilor aromânii din Albania – Gala ICR 2015

Aromânii din Albania la Gala ICR 2015

Aromâni din Albania, premiați la Gala ICR 2015

Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân – Gala ICR 2015

Aromâni, Meglenoromâni din Grecia la Gala ICR 2015

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (1/2)

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (2/2)

Eroii identității românești din Bulgaria – Gala ICR 2015

Eroii identitâții românești din Serbia. Gala ICR 2015. Prezintă Eugen Popescu

Românii din regiunea Odesa – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din regiunea Cernăuți – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din Transnitria – eroi ai identității românești – Ion Iovcev dir.Lic. Lucian Blaga Tiraspol

Elisabeta Pricop – Maramureșenii din dreapta Tisei – eroi ai identității românești în Ucraina Transcarpatia

Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, prezentată mai sus, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan și Mircea Baniciu & band.

Cătălin Josan – Sculați compatrioți, sub flamura lui Ștefan …să ne amintim cine am fost și suntem

Lorena Oltean, cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (1/2)

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (2/2)

În loc de încheiere, un citat dintr-un interviu dat de  Vasile Șoimaru despre românii din jurul României și câte ceva despre cum și-au protejat și ținut ascuțit spiritul identitar, românii din Balcani, prin porunci, jurăminte și imnuri care să-i întărească în cuget și caracter.

„Să ne mândrim că facem parte dintr-un neam care a supraviețuit milenii pe o insulă latină înconjurată de un ocean acid!” – Vasile Șoimaru

 

CELE 10 PORUNCI ALE ROMÂNILOR DIN SERBIA , CROAȚIA și SLOVENIA


1.Să nu crezi în străini, decât în Neamul tău Românesc, în Conducătorii tăi Români, ca bine să vezi și să-ți poți câștiga drepturile tale.
2.Să nu-ți fie rușine a spune oriunde, oricând, în fața oricăruia, că ești Român, ca să nu rușinezi pe Domnul Dumnezeul tău care te-a creat după asemănarea Lui.
3.Să fi apărător credincios al Bisericii drept-măritoare ortodoxeRomâne, cu încredere în Mântuitorul nostru Isus Hristos.
4.Iubește limba maicii tale, mai presus de toate, ca vițaRomânească în veci să nu piară.
5.Unde se întâlnesc doi Români cel puțin două vorbe bine să se spună despre Nația Românească și despre purtătorii ei, ca puterea voastră să fie nemărginită.
6.Dați-vă copii voștri la școli românești ca să fie luminați; trimiteți-i la biserică pentru a le păstra bunătatea sufletului; lăsați-le moștenire tot ce voi ați moștenit de la părinți.
7.Îngrijiți de sănătatea voastră; munciți și adaogați averile voastre,ca Neamul Românesc să rămână tot frumos și puternic și nebiruit.
8.Nu părăsiți moștenirea părinților voștri, nu părăsiți vetrele voastre și să vă inmulțiți, ca să împliniți voia Domnului.
9.Ridicați case culturale, bănci, monumente, biserici, școli,organizați coruri, fanfare, cooperative, – pentru ca să aduce-ți laudă neamului vostru, deci vouă și Dumnezeului vostru al cărui suflet îl moșteniți.
10.Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Nației și fiecaresă citească foaea, pentruca mândria voastră să nu cunoască margini.


Din ziarul “Nădejdea„ Vârșeț 1921

Dimandarea parinteasca

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect. Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricând ” – extras din material rgnpress.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului, Arzal-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc. Frigeis-ar limba in focu

El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca
Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
ªi di parintesca-li numa, ªi de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului Fugiis-ar dorul Domnului
ªi dulteamea-a somnului!” ªi dulceata somnului!”

Constantin Belimace

Așadar, dragi români, de oriunde și oricând…

„Am fo ș-om hi”

– deviza maramureșenilor din Dreapta Tisei

Material realizat de Dorian Theodor romaniabreakingnews.ro

,

Revenirea la baștină, în satul copilăriei, pentru fiecare dintre noi înseamnă ceva sfânt, ceva ce te apropie de rădăcinile neamului, de dorul care-l porți mereu în suflet, oriunde te-ai afla în lume. Un asemenea sentiment plăcut și emoționant l-a trăit zilele acestea și cunoscutul poet bucovinean Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, stabilit cu traiul la Chișinău, care a revenit acasă pentru câteva zile, în dulcea și frumoasa Bucovină.

Drumul lui spre Sucevenii Hlibocii devine tot mai lung și mai anevoios. Odată cu plecarea mamei din viață, de aproape trei ani de zile, Arcadie Suceveanu poartă în suflet un gol imens. Venea de fiecare dată acasă, la Suceveni, pe Valea Siretului, știind că la căsuța veche cu pereți de brazi, îl așteaptă cineva, îl așteaptă cu drag mama, care mereu se bucura de revenirea feciorului.

„Atât amar de timp m-au așteptat să le aduc un semn, să le întind o mână, să stăm și să vorbim liniștiți despre viață…”, își amintește într-o poezie poetul Arcadie Suceveanu despre cei dragi rămași acasă.

Apariția volumului de versuri „Ferestre stinse de îngeri”, In Memo­riam Mamei Catrina, a constituit un prilej în plus ca la școala dragă din satul copilăriei, să aibă o întâlnire de suflet cu elevii școlii, profesorii și oamenii de prin părțile locului. Și acea întâlnire, organizată de scriitorul Ilie T. Zegrea, președintele Reuniunii Scriitorilor Români din orașul Cernăuți, un bun prieten al poetului Arcadie Suceveanu, a fost una deosebită, plină de emoții și amintiri, unele frumoase, altele mai triste, așa precum e și viața noastră pe acest pământ.

Poetul a regăsit căsuța părintească atât de singuratică, „cu ferestrele stinse” și lacătul la ușă. De acolo, de sus, din ceruri, probabil, scumpa măicuță ar fi vrut să-i deschidă ușa, bucurându-se că și-n această toamnă, deși mult mai tristă decât celelalte de până acum, feciorul ei drag a revenit la casa cu grinzi bătrâne, la cuibușorul copilăriei de pe Valea Siretului. S-au bucurat oamenii satului când s-au întâlnit cu Arcadie Suceveanu, s-au bucurat și copiii, unii dintre care au auzit de poetul din Suceveni doar din manualele școlare, dar niciodată nu au avut această fericită ocazie să se întâlnească cu el. Evident că emoțiile l-au cuprins și pe cunoscutul poet, aflându-se la baștină, unde revine nu chiar atât de des. Le-a citit copiilor versuri, a dialogat cu ei în limbajul copilăriei, descrețindu-le frunțile prin poezie, așa cum doar Arcadie Su-ceveanu știe să-i surprindă pe micii cititori.

Arcadie Suceveanu este iubit și apreciat nu doar de românii bucovineni, care se mândresc de faptul că poetul își are rădăcina în Sucevenii Bucovinei, dar și de cititorii săi din Republica Moldova, România, precum și din întreg spațiul românesc.

În cadrul Cenaclului Literar „Vasile Levițchi”, organizat într-o frumoasă zi de toamnă în incinta Cafenelei „București” din centrul orașului Cernăuți, Arcadie Suceveanu a fost invitatul de onoare al cenaclului. Poetul a vorbit atât de frumos despre Cernăuți, răscolind amintiri din cei mai frumoși ani ai tinereții, petrecuți împreună cu colegii de facultate și de condei, despre noi, românii bucovineni, împărtășind bucuria faptului că avem astăzi pe strada Domnească de cândva acel edificiu — Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hu­rmuzachi”, Cafeneaua „București” și Lib­ră­ria „Mihai Eminescu” – locuri minunate care ne permit să ne adunăm grămăjoară. De asemenea, poetul a remarcat faptul că e foarte bine că la Cernăuți apar atâtea publicații românești, când pe vremea tinereții sale, oamenii abonau și citeau doar „Bucovina Sovietică”, neavând o altă publicație în limba română din Cernăuți.

Prezentând volumul de versuri „Ferestre stinse de Îngeri”, poetul Arcadie Suceveanu a spus chiar de la bun început că această carte a apărut In Memoriam Mamei sale Catrina. O mare parte din versurile adunate între coperțile acestei cărți au fost scrise și trăite în realitate în clipele grele ale poetului, când mama care l-a adus pe lume se lupta între viață și moarte, iar el era la căpătâiul ei, când scumpa măicuță stătea, vorba poetului: „în pat înalt/ de busuioc și tămâie/ cete de îngeri îți zboară/ la căpătâie/ arhangheli și serafimi/ au venit să te vadă/ caleașca lor/ te așteaptă-n livadă”. Sunt niște versuri pătrunzătoare, în unele dintre care ne regăsim și noi. „Dumnezeu știe când vom mai fi din nou împreună, pentru că fiecare dintre noi avem o vârstă anume, suntem cărunți deja la tâmple…”, spunea Arcadie Suceveanu prietenilor și colegilor de cândva – Vasile Tărâțeanu, Simion Gociu, Ștefan Hostiuc, Ilie T. Zegrea, Mircea Lutic, Ștefan Broască și alții, care au venit la acea întâlnire de suflet cu Arcadie Suceveanu. Cei prezenți la Cenaclul literar „Vasile Levițchi” i-au adresat diverse întrebări poetului, iar mai apoi scriitorii cernăuțeni menționați mai sus, dar și Doina Bojescu, Marin Gherman și Vitalie Zâgrea au citit câteva versuri proprii. Sub amprenta emoțiilor frumoase trăite împreună timp de câteva ore, poetul Arcadie Suceveanu le-a oferit cărți cu autografe iubitorilor de poezie, iar cititorilor săptămânalului „Libertatea Cuvântului” — un interviu în exclusivitate care-l vom publica în unul din numerele viitoare și un autograf special cu mesajul: „Doresc să transmit cititorilor ziarului „Libertatea Cuvântului” cele mai alese sentimente de dragoste și frățietate bucovineană. Cu neuitare, Arcadie Suceveanu”.

Niciodată n-ai fost așa
O, niciodată
n-ai fost mai frumoasă
împodobită în straie noi
de mireasă
mai înecată în flori
și încoronată
niciodată n-ai fost așa
niciodată

Stai în pat înalt
de busuioc și tămâie
cete de îngeri îți zboară
la căpătâie
arhangheli și serafimi
au venit să te vadă
caleașca lor
te așteaptă-n livadă

Mamă dulce, Mamă tristă,
mireasă amară,
dar e o altfel de nuntă
dar e o altfel de seară

Parcă ești aceeași
parcă alta ești
înalte făclii ard la grinzi
la ferești
îngerii-ți prind aripi la tâmple
la subțiori
cu care va trebui să te-nalți
și să zbori
cu trupul în pământ
cu sufletul în nori –

La Tatăl nostru ceresc
la Tatăl universal
sub sceptrul enigmei sale
fără egal

O, niciodată
n-ai fost mai frumoasă
împodobită în straie noi
de mireasă
mai înecată în flori
și încoronată
niciodată n-ai fost așa
niciodată.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: Libertatea Cuvantului – lyberti.com

,

Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României va efectua o vizită de lucru în nordul Bucovinei (Ținutul Herța, raionul Storojineț și Cernăuți), Ucraina, în perioada 28-31 august 2015.

Senator Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni și conducătorul delegației, va avea o serie de întâlniri cu reprezentanți ai Administrației Regionale de Stat din Regiunea Cernăuți, cu primarii din raioanele Herța și Storojineț și cu șefii administrațiilor celor două raioane, precum și cu o delegație de parlamentari ucraineni, membri ai Grupului parlamentar de prietenie Ucraina-România, condus de deputatul ucrainean Maksim Burbak.

Membrii delegației parlamentare vor participa și la manifestările dedicate Zilei Limbii Române, pe data de 31 august 2015, din orașul Cernăuți, prilej cu care se vor întâlni cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc din regiune.

Senatorii români vor face o donație de carte românească și o donație de calculatoare în raioanele Herța și Storojineț.

Acțiunea ce se înscrie într-un proiect lansat de Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României în anul 2014 și are ca obiect dotarea bibliotecilor școlilor românești din jurul granițelor țării. În cadrul acestui program, în septembrie 2014, au fost donate peste 4 000 de volume bibliotecii Liceului Mihai Eminescu, precum și Universității de Stat din Comrat, Găgăuzia.

O parte substanțială din cărțile donate de senatorii români au fost puse la dispoziție de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, prin președinte Marian Clenciu, care a organizat din timp o colectă de carte românească pentru românii din regiunea Cernăuți.

 

,

Mai multe agenții informaționale din Ucraina, Republica Moldova și România au preluat știrea de pe site-ul nr24.org despre conferința de fondare, la Cernăuți, a “Adunării Românilor din Bucovina”, care a cerut statut special pentru românii din Nordul Bucovinei și a subliniat că aceștia nu se simt în siguranță în contextul evenimentelor tragice de la Mucacevo. În realitate, însă, mai mulți lideri de asociații culturale românești au dezmințit informația respectivă. E limpede că românii din regiunea Cernăuți au devenit victime ale unui atac informațional, menit să destabilizeze situația din Bucovina tolerantă, să provoace un conflict etnic pe fondul crizei umanitare și militare din Donbas.

Liderii inexistenți ai Adunării amintite (Dorina Chirtoacă și Cornelia Rusu), potrivit sursei, au promis „să lupte pentru un statut special în cadrul Ucrainei, iar toți cei prezenți au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluții”. Ce-i drept, nimeni la Cernăuți nici nu a auzit despre asemenea activiști culturali. Președintele Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, domnul Vasile Bâcu, a menționat că un astfel de eveniment nu a avut loc la Cernăuți, iar persoanele amintite sunt inventate.

Important este că mai multe agenții de știri din România și Republica Moldova, dar și din Ucraina au preluat cu o deosebită ușurință informația respectivă, fără a se convinge că ea este veridică, fiindcă atrăgea atenția publicului. E limpede că și fotografiile postate pe site-ul rus sunt de la un alt eveniment și, în mod logic, o Adunare a Românilor și-ar fi anunțat noua denumire a organizației în limba română și nu în ucraineană, după cum reiese din fotografiile bine lucrate în programe de grafică digitală și preluate de presă.

În acest context, presa care a căzut victimă – direct și indirect – propagandei ruse trebuie să dezmintă informația respectivă pentru că aceasta nu este altceva decât o copiere a unei știri inventate din contextul unui amplu război informațional care n-ar trebui să afecteze interesele comunității românești din Ucraina. Or, despre interesele românilor din Cernăuți au dreptul să vorbească în primul rând românii autohtoni.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: TOCpress.info

,

*Actualizare 13 mai 2015/13:10/ – Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, în partea inferioară a materialului

Pe strada care s-a numit cândva  Calea Domnească a orașului Cernăuți și mai apoi fostă stradă, Iancu Flondor, în România Întregită după clipa astrală a anului 1918, astăzi Olga Kobyleanska (Ucraina),  a fost inaugurat Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzaki”, o realizare emblematică de mare însemnătate pentru românii din regiunea Cernăuți (Nordul Bucovinei) și nu numai.

Apariția acestui spațiul destinat sprijinirii culturii, istoriei și limbii române în capitala istorică a Bucovinei, pe care o pot numi fără cuvinte prea mari un adevărat simbol al românității, este de fapt încununarea cu laurii succesului a strădaniei și  efortului unui mare patriot român, Eugen Pătraș, patriot nu prin titulatură acordată de cineva, ci de însăși faptele închinate dăinurii și demnității neamului românesc din care face parte.

Eugen_Patras_romaniabreakingnews Avocat, om de afaceri, născut în regiunea Cernăuți, Eugen Pătraș este un adevărat Mecena al românilor din Cernăuți care merge cu mândrie pe calea marilor înaintași care au bătătorit drumul renașterii neamului românesc, ca Eudoxiu Hurmuzachi, Emanoil Gojdu, reușind să atragă după el și alți lideri ai românilor din Nordul Bucovinei, printre care și energicul Vasile Tărâțeanu, membru corespondent al Academiei Române.

Vasile_Tarateanu

Avocatul Pătraș s-a dovedit a fi un patriot, vizionar și tenace, un neobosit militant pentru drepturile românilor din Ucraina, pentru a cărui îndrăzneață realizare nu a fost ajutat practic de nimeni. De la autoritățile române nu a primit decât promisiuni, care s-au concretizat doar prin prezența la inaugurarea Centrului și un parteneriat semnat tot în aceiași zi. Un ajutor specific a primit și de la statul Ucrainean, care în urmă cu ceva timp la gratulat cu interdicția de a intra în Nordul Bucovinei.  Fin cunoscător al legilor, acesta a renunțat la cetățenia ucraineană și a dat în judecată Ucraina l-a Tribunalul de la Haga, unde a câștigat.

Eugen-Patras-romaniabreakingnews

S-a reîntors în Ucraina, de unde, ca om de afaceri din România, a cumpărat o clădire pe strada Kobîlianskaia din Cernăuți (fosta Stradă Domnească în Imperiul Austro-Ungar și redenumită Iancu Flondor pe timpul României interbelice), stradă pietonală, asemeni străzii Lipscani din București. A angajat arhitecți și designeri din București și Chișinău, iar după trei ani de muncă, pe 10 mai 2015, a tăiat panglica acestei instituții pe care a realizat-o exclusiv pe banii lui.

„Am constituit o organizație non-guvernamentală cu denumirea Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Hurmuzachi – unul din cele mai proemeninente personalități din istoria românilor din Cernăuți. Omul care a rupt Bucovina de Galiția. Dacă nu ar fi fost el, noi nu mai vorbeam astăzi românește. Bucovina a devenit astfel ducat aparte al Imperiului Austro-Ungar și s-a salvat de la invazie și deznaționalizare totală. El a fost căpitanul Bucovinei, mareșalul Bucovinei, a condus provincia. A pus bazele unor instituții fundamentale, cum a fost Universitatea de Stat din Cernăuți. Erau trei frați care au fost membri ai Academiei Române, mari istorici și conducători ai Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, înființate în 1872.” – Vasile Tărâțeanu

Cu tot „neajutorul” statului Român și cu frecușurile din partea statului Ucrainean, a ținut ca la marea inaugurare să fie prezenți oficiali români și ucrainei și chiar a trimis invitații la Ceremonie președinților Klaus Iohannis și Poroshenko, de la care a primit în schimb mesaje de felicitare.

Cu câteva săptămâni înainte de eveniment, Avocatul dr. Eugen Patraș, a promis  celor apropiați : “Duminică, Iancu Flondor va fi a noastră” …și A FOST !

Duminică 10 mai, o zi însorită în Cernăuți, din sufletul a aproape două mii de români din Țara Mamă – România, din Basarabia (R. Moldova) și din regiunea Cernăuți, s-au înălțat cântece și aplauze românești pe strada Olga Kobîlianskaia.

Au fost cu siguranță și s-au bucurat odată cu toți românii prezenți, de undeva de sus, din înaltul cerului, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Eudoxiu Hurmuzachi, Emanoil Gojdu, Iancu Flondor dar și Brâncuși și Mihai Viteazul sub a cărui  „intrare triumfală la Alba Iulia” s-a sfințit edificiul (o copie după tabloul care evocă intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia cu prilejul primei uniri a românilor la 1601).

Sfintirea_Centrului_Cultural_Roman_Cernauti

Coloana_Infinitului_si_Poarta_Sarutului_Centrul-Cultural-Romanesc_Cernauti

Festivitățile au început cu parada în port popular a românilor din regiunea Cernăuți, la care au participat artiști amatori și ansambluri de muzică populară ale etnicilor români din orașul Cernăuți dar și din satele raioanelor Hliboka, Storojineț, Noua Suliță și Herța.

parada_port_popular_romanesc_Cernauti_mai_2015

Video: Parada în costume populare a românilor din regiunea Cernăuți, în deschiderea festivităților ce au încununat inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” – Cernăuți.

Au fost prezentate mesaje de salut din partea autorităților ucrainene și române. Au venit aici și reprezentanții consiliilor județene Alba și Bistrița-Năsăud.

Video: Cuvântul oficialităților române și ucrainene la deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuți

Apoi, avocatul Eugen Pătraș împreună cu soția și cu fiica, secondați de academicianul Vasile Tărâțeanu au tăiat panglica Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” –  Cernăuți

taierea_panglicii_Centrului_Cultural_Roman_Cernauti

Slujba de sfințire a Centrului Cultural Român din Cernăuți, la inaugurarea acestuia.

Video: Cernauti – 10 mai 2015. Apa trece pietrele rămân (Neamul Românesc)

…Dar toate trecura, caci un proverb român,
Spune: apa trece, da pietrele raman.

Fost-au vremuri grele, vremuri de amar,
Sub domnii straine, chiar de la fanari.
Fost-au vremuri grele, vremi de pribegie,
Vremi de grea durere si de asuprire

Au fost si neprieteni, ce spus-au ne-ncetat,
Cum ca Romania, e-un stat neisemnat.
Da, pe harta lumii, e-un stat atit de mic,
Ca daca exista, multi nu stiu nimic.
Vrut-au sa-l prefaca, in pasalic turcesc,
Provincie maghiara, sau district nemtasc.

Dar toate trecura, caci un proverb roman,
Spune: apa trece, da pietrele raman.

(A cântat pentru toți românii prezenți la deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuți – Alexandru Pugna, vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița)

O parte din prezența românească la acest sublim moment românesc din Cernăuți a fost posibilă și datorită implicării Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina în organizarea unei delegații importante din care au făcut parte membrii Asociației, Marian Clenciu – președintele Consiliului Național ACPBB, Victor Gafiuc prim-vicepreședinte al Asociației,  Ion Berghia – președintele filialei Iași ACPBB,  prof. Ștefan Petrescu Redi – președinte filiala Ploiești a ACPBB, Octavian Mândruță cant-autor, membru al ACPBB, care a încântat cu prestațiile artistice pe românii din comuna Mahala (regiunea Cernăuți), înainte de evenimentul de inaugurare al Centrului Cultural, istoricul Ion Constantin, Col.(r) Cristian Scarlat – președintele Asociației Stindard și fondator al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Viorel Patrichi jurnalist, Elena Volcinschi – președinta Clubului Internațional al Pensionarilor Fără Vârstă „Lucky Marinescu”, Marian Teodorescu – diplomat, Mihai Prepeliță scriitor  și nu în ultimul rând fostul premier al R. Moldova, Mircea Druc care a fost întors de la graniță de autoritățile ucrainene. (vezi :Exclusiv! Mircea Druc, cetățean al Românei, stat prieten și aliat al Ucrainei, interdicție de a intra în Ucraina!)

Vom reveni cu importante materiale despre multele bogății sufletești pe care le-am acumulat alături de minunații românii din Cernăuți, în cele trei zile pe care le-am petrecut în capitala istorică a Bucovinei. Materiale pe care le vom împărtăși tuturor românilor în paginile publicației noastre on-line romaniabreakingnews.ro.

Transmitem cele mai profunde mulțumiri pentru ospitalitatea și căldura cu care am fost primiți de mândrii români din comuna Mahala, struniți de inimoasa doamnă Elena Nandriș – primarul comunei Mahala.

Primarul Elena Nandriș este o vrednică continuatoare a fibrei românești și a caracterului  pe care le-au avut personalitățile familiei Nandriș, din Nordul Bucovinei, precum Grigore Nandriș – lingvist, filolog și memorialist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și Oxford și Anița Nandriș-Cudla – țărancă româncă din Bucovina de Nord, cunoscută pentru că a lăsat una dintre cele mai importante mărturii scrise despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Ea a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia. Separată de soțul și de mama ei bolnavă, pe care nu avea să-i mai revadă niciodată, a supraviețuit regimului de înfometare, bolilor și muncii într-un mediu extrem de dur, reușind să își crească cei trei fii și să se întoarcă cu ei pe plaiurile natale în 1961.

Elena-Nandris_romaniabreakingnews.roFoto: Primarul comunei Mahala, Elena Nandriș (stânga în alb) alături de mândrele românce în costum popular ce au reprezentat comuna Mahala la parada românilor din Cernăuți

Am trăit momente unice, emoții puternice și o simțire cu adevărat românească alături de frații noștri din Cernăuți.

Vă mulțumim, vă iubim, vom fi mereu alături de voi, sperând să ne revedem curând.

Doamne ajută Neamul Românesc de oriunde și oricând !

Dorian Theodor / româniabreakingnews.ro

Pentru mai multe imagini și materiale video puteți acesa:

Foto Facebook-Inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

Foto Album-Nicolae Hauca Mykola Havka/Facebook CENTRUL CULTURAL ROMÂN EUDOXIU HURMUZACHI / Центр Эудоксиу Гурмуз

Video Youtube România Breaking News RBN Press

Video EURO MEDIA

Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) a fost prezentă la inaugurarea Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți. Grație amabilei și generoasei invitații din partea celui ce a investit în realizarea acestui obiectiv, un gup de aproximativ 45 de persoane, printre care și membri ai ACPBB, au plecat vineri, 8 mai a.c., cu un autocar pus la dispoziție de cel ce se străduiește pentru realizarea normalității.

Am să fiu mai explicit în privința termenului de normalitate. Dacă în regiunea Cernăuți prezența etnicilor români este o realitate recunoscută, fiind parte a istoriei și culturii acestor meleaguri (și nu numai), având școli cu predare în limba română și numeroase societăți culturale românești, lipsa unei librării de carte românească reprezinta o discontinuitate, un mare minus, dacă nu chiar inamiciție.
Așadar, plecăm la Cernăuți, pentru a fi prezenți și participa, în zilele următoare (9 și 10 mai 2015), la manifestări ce le vom subscrie normalității.

Prin grija primarului comunei Mahala, am fost găzduiți confortabil și omeniți la localnici, ceva mai bine și cu mai multă căldură decât la un hotel cu numeroase stele.
În ziua de 9 mai, asistăm, în satul Stănești, la dezvelirea, în curtea școlii, a bustului scriitorului nord-bucovinean Vasile Posteucă și la inaugurarea unui muzeu al portului popular românesc din această regiune. Un program de cântece și dansuri populare a fost oferit de artiști locali și de invitați din Romania și R.Moldova, după discursul oficialităților.

Seara, întorși în Mahala, a avut loc o întrevedere cu consilieri ai primăriei, cadre didactice, localnici.
Ziua cea mare, 10 mai, a început cu reculegerea la bustul Aniței Nandriș, din Mahala, după care ne-am deplasat la ziua paradei portului, cântecului și jocului popular românesc, desfășurată în fața Centrului Cultural Românesc Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, care va găzdui o librărie și o cafenea cu specific românesc. Au participat oficialități, invitați din Romania, R.Moldova, români din toate spațiile de geneză românească ale Ucrainei. Afost o zi a bucuriei și a normalității, petrecută de români în Cernăuți, oraș cu populație evident prietenoasă și cu aspirații democratice, cu orientare spre valorile europene, oraș care cândva putea fi socotit exemplu.

Sperăm că atât Cernăuțiul, cât și Ucraina, nu se vor dezice de acest parcurs, care ne-a fost pus la îndoială chiar de la vamă, de un incident, sperăm noi, EROARE. Cetățeanului român Mircea Druc i s-a refuzat accesul în Ucraina, fără motivații din partea serviciului de poliție vamală. Gestul Kievului a umbrit comportamentul corect și amical al funcționarilor de la poliția și vama ucraineană. Astfel de întâmplări (au mai fost), de a nu se permite accesul unor persoane fără nici un fel de explicație sau putință de a afla motivația unei astfel de decizii, fac parte, probabil, din trecutul nu tocmai glorios al unei perioade de care chiar ucrainienii vor a se dezice.
În încheiere, mulțumim familiei Pătraș, care ne-a făcut martorii unor frumose manifestări de înaltă ținută culturală și artistică a românilor din regiunea Cernăuți.

Marian Clenciu
Președinte CN-ACPBB
presedinte (at) probasarabiasibucovina.ro
www.probasarabiasibucovina.ro

Centrul Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” va fi inaugurat pe data de 10 mai, iar, cu această ocazie, pe strada pietonală din Cernăuți (str. Kobileanska), între orele 13:00 și 14:00, va avea loc Parada Portului Popular Românesc, la care vor participa colective de artiști amatori, orchestre de instrumente populare și etnici români din orașul Cernăuți și din satele cu populație majoritar românească din raioanele Hliboca, Storojineț, Noua Suliță și Herța. Deschiderea oficială a Centrului va avea loc la ora  14:00.

După sfințirea Centrului de un sobor de preoți, vor fi rostite mesaje de salut din partea invitaților la eveniment, lideri politici și oameni de cultură din Ucraina, România și Republica Moldova.

Ceea ce este important de știut este că acest Centru este realizat exclusiv din strădania și eforturile românilor din Cernăuți.

Imaginile sunt surprinse în toiul amenajărilor, la începutul lunii mai (2015) și cu toate acestea se poate întrevede că românii de acolo pregătesc un adevărat templu al Istoriei, Culturii și de ce nu, chiar al Mândriei de a fi ROMÂN în Cernăuți.

După cum se poate observa, „Mihai Viteazul intrând triumfător în Alba Iulia” veghează falnic într-una din încăperile Centrului, urmează apoi simbolurile sacre ale creației lui Brâncuși care preamăresc și înobilează un spațiu unde de acum în colo, românii din regiunea Cernăuți și nu numai, vor putea să se prezinte și să se afirme și mai ales să se conecteze și să se inspire, dacă urmăresc să își  păstreze tradițiile cultura și istoria prin acte de creație. Fiecare încăpere abundă de imagini și simboluri ce te fac să vibrezi la trecutul și la realizările înaintașilor.

Imaginile prezente sunt obținute prin amabilitatea președintelui Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, domnul Marian Clenciu, care va fi prezent la inaugurarea Centrului.

În imagini apare domnul Vasile Tărâțeanu. un mare poet român din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române,  o figură emblematică printre românii din Ucraina, care va fi și el prezent alături de ceilalți  români la inaugurarea mult așteptată.

Centru este prevăzut a cuprinde o bibliotecă, o librărie – “Mihai Eminescu” și o cafenea intitulată sugestiv „București”, numele capitalei tuturor românilor, unde vor trona imagini spectaculoase din locurile emblematice ale Bucureștiului (vezi foto), precum și departamentele  “Învățământ și Școli” și “Cultură și Literatură”.

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (1)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (2)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (3)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (4)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (5)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (6)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (7)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (8)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (9)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (10)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (11)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (12)

Vedere spre strada pietonală din Cernăuți (str. Kobileanska)

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (13)

Spațiul destinat bucătăriei pentru Cafeneau „București”

Centrul_Cultural_Romanesc_Cernauti_ante_inaugurare_romaibreakingnews.ro (14)

Publicat de România Breaking News – RBN Press / romanibreakingnews.ro

,

Admiratorii cântecului popular românesc care au fost prezenți la Cernăuți în perioada 30 aprilie – 3 mai 2015, la FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC „ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina, organizat de Iurie Levcic prin Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți, au avut parte de un adevărat regal de simțire și tradiție românească care s-a revărsat pe șcena Sălii de spectacole a Centrului de educație estetică “Tineretul Bucovinei” Cernăuți.

Copii și tineri români din România, Basarabia (R. Moldova) și Ucraina, au încântat audiența dar și juriul care a avut o misiune grea în a decide care dintre talentații concurenți au fost mai buni și mai convingători prin măiestria interpretativă.

Caernauti_2015

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015

FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE 2015

Organizatorii și-au propus ca prin această manifestăre să sprijine afirmarea, lansarea și încurajarea tinerilor interpreți, să promoveze și să stimulaze pe cei mai autentici și mai talentați interpreți amatori ai cântecului și dansului popular românesc dar și implicarea eficientă a mijloacelor mass-media locale, regionale și naționale în procesul de valorificare scenică și promovare a potențialului artistic și creativ al tinerilor debutanți interpreți de muzică populară românească.

Tinere românce din regiunea Cernăuți, mândre de portul popular românesc, participante la Festivalul Concurs Internațional „În grădina cu flori multe”

Tinere românce în Cernăuți, mândre de portul popular românesc, participante la Festivalul Concurs Internațional „În grădina cu flori multe”

Video: O mândră și tânără româncă, Iuliana Aniței din Suceava. a încântat pe românii din Cernăuți

Festivalul Concurs a fost dedicat interpreților amatori ai cântecului și dansului popular românesc, cu vârsta cuprinsă între 6 și 25 de ani din: Regiunea Cernăuți, Ucraina; Republica Moldova și Județul Suceava, România.

“ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”,  ediția  а  XI-а, Cernăuți 2015  face parte din proiectul “Educația artistică și culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile”.  Proiect finanțat de Uniunea  Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat.

Activitățile desfășurate in cadrul proiectului ”Educația artistică și culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile” oferă posibilitatea consolidării la nivel transfrontalier a capacităților umane și instituționale de cooperare dintre instituțiile de învățământ artistic în vederea perfecționării măiestriei interpretative, propagării artei muzicale naționale și universale, lansării, încurajării și afirmării profesionale a tinerilor artiști, dezvoltării cunoașterii și comunicării între profesori, elevi și studenți, încadrării plenare a acestora în diverse activități de impact transfrontalier.

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (14)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (13)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (11)

Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți, Ucraina în parteneriat cu Colegiul de Muzică Ștefan Neaga și Asociația KULT-ART, Suceava, România implementează proiectul „Educația artistică și culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile”, finanțat prin Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova.

Printre cei care și-au făcut deja tradiție în susținerea și promovarea Festivalul Concurs de Muzică Populară Românească de la Cernăuți s-au numarat și  cei din Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, prin președintele Consiliului Național  al Asociației, domnul Marian Clenciu și președinta Filialei Vatra Dornei a Asociație Culturale Pro Basarabia și Bucovina, care se implică frecvent în permanentizarea și susținerea legăturilor dintre românii din țară și cei din regiunea Cernăuți și Transcarpatia-Ucraina.

Video: Premiu special oferit de Filiala Vatra Dornei a Asociaței Culturale Pro Basarabia și Bucovina prin președinte Paraschiva Abutnăriței

Paraschiva Abutnaritei, președinta Filialei Vatra Dornei a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Paraschiva Abutnaritei, președinta Filialei Vatra Dornei a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina dăruind premii participanților la Festivalul Concurs Internațional de Folclor Românesc din Cernăuți

Confeință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

Conferință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

Confeință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

Conferință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

FOTO/FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

IURIE LEVCICI - organizator și prezentator al FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

IURIE LEVCICI – organizator și prezentator al FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

IFESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (2)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (4)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (5)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (3)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (7)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (16)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (15)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (10)

Materiale Video de la ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC „ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

 

 

Video: O mândră româncuță din zona Cernăuți

Ascultații pe acești copii români din Cernăuți

O voce frumoasă, mică dar putenică – Emilia Petronela Frumușanu din Suceava comuna Frumosu pe șcena din Cernăuți

Horă românească pe scena din Cernăuți

Ansamblul de dansatori „Mărțișor”, din raionul Noua Suliță, Ucraina 

Centrul Județean Iași este alături de românii din Cernăuți

Tânără interpretă la nai…

Untitled-1

Pentru mai multe materiale video puteți accesa link-ul către canalul YouTube /GALA LAUREAȚILOR FESTIVALULUI-CONCURS INTERNAȚIONAL 2015 / Eromedia Bucovina

Video: Euromedia Foto Nicolae Hauca Mykola Havka

Publicat de Dorian Theodor / România Breaking News – R.B.N. Press / romaniabreakingnews.ro

,

Președintele Administrație Regionale de Stat din Cernăuți, Oleksandr Fișciuk, s-a întâlnit cu câțiva dintre reprezentanții comunității românești din regiune, printre care Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române și redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei”, Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române și președinte al Senatului Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina, Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Nicolae Toma, redactor-șef al ziarului „Zorile Bucovinei”, președintele Societății jurnaliștilor români din regiunea Cernăuți, Simeon Gociu, membru al uniunilor de scriitori din Ucraina, România și Republica Moldova, Iurie Levcic, coordonatorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți – transmite portalul de știri BucPress.

Reprezentanții comunității românești din Cernăuți au discutat cu guvernatorul regiunii despre problemele de ordin cultural, educațional și social care apar în viața românilor din zonă, cerând, totodată, să se acorde atenția cuvenită predării limbii și literaturii române în școlile cu predare în limba română, anularea cursului integrat de predare a literaturii (română și universală), asigurarea rețelei de școli românești cu specialiști care predau și celelalte discipline în limba maternă.

Participanții la întâlnire au subliniat importanța deschiderii la Universitatea din Cernăuți a unei facultăți cu predarea tuturor disciplinelor în limba română, conform modelului aplicat la Universitatea Națională din Ujgorod și la Institutul Umanist-Pedagogic din Mukaceve (Transcarpatia).

În același timp, liderii asociațiilor culturale românești din Cernăuți i-au solicitat lui Oleksandr Fișciuk să contribuie la organizarea de cursuri de perfecționare în limba română pentru profesorii din școlile românești, la toate disciplinele școlare, iar în acest scop să fie invitați specialiști din România și din Republica Moldova. O altă solicitare a fost introducerea cursului de traducere a terminologiei româno-ucrainene și ucraineano-române și conceperea și editarea de dicționare terminologice bilingve pe domenii. În cadrul discuțiilor, a mai fost abordată problema creării condițiilor necesare pentru efectuarea orelor de practică pentru studenți în instituții  din România și din Republica Moldova.

Printre temele discutate s-a numărat și reducerea numărului de școli cu predare în limba română, iar Oleksandr Fișciuk a promis crearea unor grupuri de lucru care să se ocupe de soluționarea a fiecărei probleme în parte, cu implicarea reprezentanților comunității românești din nordul Bucovinei, din ținutul Herța și din nordul Basarabiei.

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press