ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "românii din Bulgaria"

românii din Bulgaria

,

Peste 40 de copii etnici români din Regiunea Vidin, Bulgaria împreună cu însoțitorii legali, au vizitat zilele acestea Muzeul Olteniei și Muzeul de Etnografie din Craiova, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii de la Târgu Jiu, Mănăstirea din Tismana, Mănăstirea Sf.Ana din Orșova si orașul Drobeta Turnu Severin informează romaniabreakingnews.ro citând comunicatul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.

Prezenți pentru prima oara în Țara mamă, copiii români din Bulgaria au rămas încântați de ceea ce au văzut, mai ales de vestigiile istorice și arheologice de la muzeu și de expozițiile de icoane de la mănăstiri. Cei câțiva părinții si bunicii lor au privit cu nostalgie și încântare costumele populare de la Muzeul de Etnografie din Craiova și au remarcat asemănarea cu portul lor popular.

Această excursie tematică la obiective din România, face parte din proiectul „Drumeț în țara mea”, derulat de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Asociația „Ave” – Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.

Proiectul se bucură de parteneriatul cu Consiliul Județean Dolj, instituție care a fost alături de inițiatorii proiectului și a făcut posibilă realizarea acestuia.

În perioada 1-30 aprilie 2016, în proiectul „Drumeț în țara mea” vor participa peste 160 de copii din comunitățile românești din Regiunea Vidin, care vor fi însoțiți fiecare de către un reprezentant legal.

Proiectul aduce în fața elevilor români din Regiunea Vidin aspecte din viața românilor din istorie până în contemporaneitate, stiluri arhitecturale românești și portrete ale unor personalități marcante românești, fiind dedicat înțelegerii, folosirii și păstrării moștenirii istorice și culturale a poporului român.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă conștientizarea importanței cunoașterii istoriei poporului român de către tânăra generație, precum și însușirea valorilor patrimoniului istoric și cultural, pentru asigurarea continuității tradițiilor moștenite și pentru menținerea identității naționale.

Prin acest proiect se intenționează ca la sfârșitul acțiunilor să crească gradul de informare și de asumare a tinerilor români din Bulgaria cu privire la istoria, cultura si civilizatia poporului român, din care și ei sunt parte.

La „Poarta Sărutului” / Aceasta a fost o excursie pe care o vom ține minte toata viața” au declarat la unison copii, parinți și bunici. (etnici români din Bulgaria)

„Drumeț în țara mea” este un proiect ce servește misiunii și obiectivelor IEH, răspunzând politicilor și nevoilor europene și naționale de construcție a unei generații educate, esențială pentru o dezvoltare durabilă și pentru conservarea și promovarea identității culturale, etnice, lingvistice și spirituale.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Motto:

România este patria noastrã și a tuturor românilor.

E România celor de demult și-a celor de mai apoi    

E patria celor dispãruți și a celor ce va sã vie.

Barbu Ștefãnescu Delavrancea

Luni, 7 decembrie 2015, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a avut loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Evenimentul a fost un regal al recunoștiinței organizat de Statul Român, prin ICR, față de cei pentru care a fi român este sinonim cu lupta, dârzenia și curajul în condițiile cele mai neprielnice și mai periculoase.

Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

Demersul este menit a recunoaște și premia personalitățile dar și proiectele marcante din cadrul comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați personalități culturale de prim rang, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

Vă invităm dragi români să îi cunoașteți pe cei care suferă și fac eforturi pentru a păstra și duce mai departe limba, cultura și identitatea românească:

Deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015. Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ion Caramitru despre eroii identității românești – aromânii. Gala ICR 2015

Cristina Iberis – Secretar General al Institutului Cultural Român – la Gala ICR 2015

Eroii identității românești din Ungaria. Gala ICR 2015

Marian Voicu – prezentarea etnicilor aromânii din Albania – Gala ICR 2015

Aromânii din Albania la Gala ICR 2015

Aromâni din Albania, premiați la Gala ICR 2015

Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân – Gala ICR 2015

Aromâni, Meglenoromâni din Grecia la Gala ICR 2015

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (1/2)

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (2/2)

Eroii identității românești din Bulgaria – Gala ICR 2015

Eroii identitâții românești din Serbia. Gala ICR 2015. Prezintă Eugen Popescu

Românii din regiunea Odesa – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din regiunea Cernăuți – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din Transnitria – eroi ai identității românești – Ion Iovcev dir.Lic. Lucian Blaga Tiraspol

Elisabeta Pricop – Maramureșenii din dreapta Tisei – eroi ai identității românești în Ucraina Transcarpatia

Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, prezentată mai sus, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan și Mircea Baniciu & band.

Cătălin Josan – Sculați compatrioți, sub flamura lui Ștefan …să ne amintim cine am fost și suntem

Lorena Oltean, cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (1/2)

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (2/2)

În loc de încheiere, un citat dintr-un interviu dat de  Vasile Șoimaru despre românii din jurul României și câte ceva despre cum și-au protejat și ținut ascuțit spiritul identitar, românii din Balcani, prin porunci, jurăminte și imnuri care să-i întărească în cuget și caracter.

„Să ne mândrim că facem parte dintr-un neam care a supraviețuit milenii pe o insulă latină înconjurată de un ocean acid!” – Vasile Șoimaru

 

CELE 10 PORUNCI ALE ROMÂNILOR DIN SERBIA , CROAȚIA și SLOVENIA


1.Să nu crezi în străini, decât în Neamul tău Românesc, în Conducătorii tăi Români, ca bine să vezi și să-ți poți câștiga drepturile tale.
2.Să nu-ți fie rușine a spune oriunde, oricând, în fața oricăruia, că ești Român, ca să nu rușinezi pe Domnul Dumnezeul tău care te-a creat după asemănarea Lui.
3.Să fi apărător credincios al Bisericii drept-măritoare ortodoxeRomâne, cu încredere în Mântuitorul nostru Isus Hristos.
4.Iubește limba maicii tale, mai presus de toate, ca vițaRomânească în veci să nu piară.
5.Unde se întâlnesc doi Români cel puțin două vorbe bine să se spună despre Nația Românească și despre purtătorii ei, ca puterea voastră să fie nemărginită.
6.Dați-vă copii voștri la școli românești ca să fie luminați; trimiteți-i la biserică pentru a le păstra bunătatea sufletului; lăsați-le moștenire tot ce voi ați moștenit de la părinți.
7.Îngrijiți de sănătatea voastră; munciți și adaogați averile voastre,ca Neamul Românesc să rămână tot frumos și puternic și nebiruit.
8.Nu părăsiți moștenirea părinților voștri, nu părăsiți vetrele voastre și să vă inmulțiți, ca să împliniți voia Domnului.
9.Ridicați case culturale, bănci, monumente, biserici, școli,organizați coruri, fanfare, cooperative, – pentru ca să aduce-ți laudă neamului vostru, deci vouă și Dumnezeului vostru al cărui suflet îl moșteniți.
10.Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Nației și fiecaresă citească foaea, pentruca mândria voastră să nu cunoască margini.


Din ziarul “Nădejdea„ Vârșeț 1921

Dimandarea parinteasca

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect. Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricând ” – extras din material rgnpress.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului, Arzal-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc. Frigeis-ar limba in focu

El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca
Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
ªi di parintesca-li numa, ªi de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului Fugiis-ar dorul Domnului
ªi dulteamea-a somnului!” ªi dulceata somnului!”

Constantin Belimace

Așadar, dragi români, de oriunde și oricând…

„Am fo ș-om hi”

– deviza maramureșenilor din Dreapta Tisei

Material realizat de Dorian Theodor romaniabreakingnews.ro

,

„Dușmanii ne închid ochii/ Dau comandă inimii noastre…/ Nepoților le lăsăm numai cimi­ti­re/ Cân­te­ce cu speranțe blestemate și veninoase”. Astfel de­scrie marele poet aromân din Macedonia, Dina Cu­va­ta, soarta vitregă a aromânilor și, prin extensie, a tu­turor latinilor din Balcani, români, istroromâni, me­gle­noromâni. Băștinași ai acestor locuri dinainte de Nașterea Domnului Hristos

„Sunt român, așa m-a făcut destinul, soarta, Dumnezeu… De ce trebuie să mint că sunt bulgar ?

*articol republicat din 6 iunie 2013 / rbnpress.info

…băștinași ai acestor locuri dinainte de Nașterea Domnului Hristos, latinii din sudul Dunării, până în Pind și Tessalia, au ajuns, în mai bine de două milenii, străini în Patria nașterii lor, „Balcanii”.

Câți dintre guvernanții români din ultimele două decenii au încercat măcar să înțeleagă ce se întâmplă și ce li s-a întâmplat conaționalilor noștri bătuți de soartă? Ca să ia decizii corecte și să pună umărul la deșteptarea lor na­țională, să-i scoată, până nu e prea târziu, din noap­tea asimilării, la care au fost și continuă să fie supuși, politicienii români ar fi trebuit să știe, să înțeleagă, să simtă românește.

Un timp, au tăcut mâlc în fața Atenei, scuzându-se că nu-i momentul să ceară drepturi pentru aromânii din Pind, pentru a nu supăra nobila Eladă, care ar fi trebuit să ne susțină în procesul de aderare la UE.

Au tăcut apoi în fața Al­ba­niei, cum că nu-i mo­men­tul, că americanii aveau nu știu ce treabă pe acolo, și nu se cădea să pui o pro­ble­mă națională la concu­ren­ță cu interesele aliaților.

N-au zis nimic nici când Bul­ga­ria era dată exemplu „pe unitate” la UE, fiind lău­dată pentru avansurile formale, pe hârtie, spre demo­crația europeană și drepturile omu­lui, în comparație cu „leneșa” Românie, unde de fapt sălășluiește raiul minorităților.

Până la Cristian Diaconescu, diplomatul care le-a pus piciorul în prag sârbilor la începutul acestui an (2013), și până la actualul ministru de externe, Titus Corlățean, care s-a remarcat prin convingerea cu care a apărat cauza românilor timoceni la Bruxelles, nici un alt ministru de externe nu s-a legat la cap cu pro­ble­ma așa-zișilor „vlahi”. Dacă viitorii guvernanți, de după 9 decembrie, vor încerca să schimbe ceva din si­tuația actuală, bine ar fi. Medicul Ivo Gheorghiev (Ion Gheorghe) din Vidin, președintele Uniunii Etnicilor Români „AVE” din Bulgaria, semnalează din nou, cu mult curaj și dem­ni­tate, pentru a câta oară? tragedia asimilării românilor din Timocul bulgăresc.

„Practic, astăzi nu mai funcționează nici o școală din cele 19 existente”

– În ultima vreme, în loc să existe o relaxare a si­tua­ției românilor din Ti­mocul bulgăresc, consta­tăm o în­răutățire a lucru­rilor. Cine ignoră cauza ro­mâ­neas­că din nordul Bul­gariei, dom­nule Gheor­ghi­ev?

– România. Reprezen­tan­ții statului român. Ne-au vizitat și președintele Bă­ses­cu, și premierul Boc, și fos­tul ministru de externe, Mar­ga. De parcă am fi fost ciu­mați, niciunul nu s-a oprit să vorbească direct, măcar în parcul istoric din Vidin, cu noi, reprezentanții ro­mâ­ni­lor. Ne-au obligat să mer­gem la Sofia, pe chel­tuiala noastră, unde ne-au primit la ambasa­dă, fără ac­cesul pre­sei, în spatele ușilor în­chise. Deși îi înain­tasem un me­mo­randum cu toate dolean­țele noastre, dom­nul Marga nici n-a men­ționat existența noas­tră în fața autorităților bul­gare, ca și când nu am exista. Nici de promisi­u­nile celorlalți doi înalți dem­nitari ai statului român nu s-a ales nimic. Dim­po­trivă, repre­zen­­­tan­tul De­par­tamen­tu­lui pen­tru Ro­mâ­nii de Pre­tu­tin­deni, dom­nul Eu­gen To­mac, a refuzat să ne mai finan­țeze școlile de învățare a limbii ro­mâne și sărbătoarea de a doua zi de Paște, de la mâ­năstirea românească Al­bo­tina. Practic, astăzi nu mai funcționează nici o școală românească din cele 19 existente, iar go­lul lăsat în împrejurimile mânăs­ti­rii, în zilele de Paște, a fost um­plut de primăria Vidi­nu­lui și de partidul socia­list bul­gar cu o serbare so­cialistă. Domnul Tomac (care slavă Domnului că nu mai lucrează la Depar­ta­ment!) și colegii dumi­sale, domnii Gârbovăț și Cosma (încă la pos­turi!), ne-au în­tors cu zeci de ani înapoi. Peste toa­te, unii domni de la MAE din Bucu­rești nici nu știu abc-ul istoriei noastre. Ne-a vizitat Robert Cazanciuc, fost (actual?) secretar general al Minis­te­ru­lui Aface­ri­lor Externe, care a făcut o gafă de proporții, repetând te­oria absurdă a bul­ga­ri­lor și sâr­bilor, cum că vlahii ar fi altceva decât românii. Acest domn a vorbit cu non­șalanță de „pre­zența ro­mânilor și vlahilor pe aceste meleaguri”. Iar această cuvântare jignitoare a ținut-o cu o ocazie și mai jig­­nitoare pentru noi: des­chiderea Consulatului Ono­ri­fic al României la Vidin, unde consul onorific a fost instalat un etnic grec, domnul Cos­ta Grivov, de parcă s-au terminat ro­mânii din Bul­garia! Cum era de aștep­tat, domnul consul nu participă prea des la activitățile comunității românești.

– Găsiți vreo explicație a atitudinii responsabililor din cadrul Departamentului pentru Românii de Pre­tu­tindeni?

– Cred că acești domni vor să nu mai existăm, ca să nu mai aibă probleme. Știți vorba stalinistă: este om, sunt probleme; nu mai este om, nu mai sunt probleme. Asta par a-și dori respectivii. Fostul ministru al edu­cației, domnul Adomniței, ne-a închis și filiala Uni­ver­sității Spiru Haret, unde aveam, în primii doi ani, aproape 400 de studenți. Plătind o taxă mai mică decât la București, tinerii români din zonă au luat cu asalt cele câteva facultăți. Ne-au închis-o indirect, res­pin­gând înscrierea studenților (controlată de minister), sub pretextul că nivelul învățământului era slab. O fi fost, nimic de zis, dar cred că e limpede pentru oricine că acea universitate juca un puternic rol național. Au­toritățile bulgare începuseră să ne respecte, au existat chiar și bulgari care și-au dat copiii la „Spiru Haret”. Apoi, vorbind de școlile de sâmbătă și dumi­nică, a venit domnul Tomac și a zis: școlile astea sunt o joacă, nu se predă după nici o programă, trebuie închise. Am spus: domnule secretar de stat, deschideți școli ro­mânești normale și apoi închideți-le pe astea. Nu, a zis el, le închidem acum și până la vară veți avea școli ade­­vărate. Și dus a fost! Nu s-a deschis, bineînțeles, nici o școa­lă… Altă po­veste: casa de cultură. De 20 de ani, îi trece câte u­nu­ia prin cap, pe-aco­lo, pe la Bucu­rești, să deschidem o casă de cul­tură româ­neas­că. Voi găsiți spa­țiul, ni s-a tot spus, iar noi ve­nim imediat cu banii… Am găsit nenu­mărate spații potrivite, dar și clădirea unei bănci, cu un spațiu foar­te gene­ros, pe pa­tru nivele, cu holuri de marmură, pen­tru care cereau do­uă sute de mii de euro. Ar fi fost cea mai im­po­zantă casă de cul­tu­ră româ­nească din Bul­­garia, dar n-a fost să fie, a fost con­si­derată prea scum­pă. Eu sunt con­vins că aces­te persoa­ne doresc răul româ­ni­lor din Vi­din, altă ex­plicație nu văd.

– Care este con­tribuția auto­rităților bulgare la acest aban­don, la dezna­țio­na­lizarea românilor?

– Sunt multe de pomenit… Voi aminti doar interdicția, spe­ci­fică Evului Me­diu, de a cânta cântece româ­nești în public, la fes­tivaluri folclorice. Ori­ce vorbă românească este pro­hibită. Astăzi, într-o țară membră a Uniunii Euro­pene! Sunt acceptate doar ins­trumentele, vocile nicio­dată! Față de această revol­tătoare discriminare, de care UE se preface că nu are cunoștință, acțiunile intole­rante ale primăriei din Vidin sunt mici înțepături ami­cale… Au venit oamenii pri­măriei și ne-au azvârlit tabla din fața asociației, pe care era scris „Uniunea Etnicilor Români”, sub jus­tificarea că primarul Ghergo Ghergov nu poate tolera o inscrip­ție românească, în centrul unui oraș bulgăresc. Și ne-au pus în vedere să părăsim acel spațiu, deși plătim chiria la zi și avem un contract. Asta după ce, în timpul re­cen­sământului de anul trecut, primarii români din zeci de comune au fost forțați să nu permită spectacole ale unor formații folclorice din România, sub amenințarea destituirii. Statul bulgar, pretins prieten al României, a pus pe fugă echipe artistice de la nord de Dunăre, doar pentru a nu le lăsa să încurajeze sentimente românești în rân­dul miilor de români din sate. De altfel, însuși rezul­ta­tul acestui referendum falsificat vorbește de la sine des­pre „Bulgaria europeană”. Practic, în zeci de co­mu­ne compact românești, în Vidin, Kozlodui și alte orașe, ar trăi, după autoritățile bulgare, nu mai mulți de 116 români/vlahi! Păi, numai primari sunt atâția! E o ru­șine pentru un stat ce se pretinde democratic. Numai în „cartierul românesc” din Vidin sunt peste o sută. Unde au fost ascunși românii din 98 de sate românești? N-am dori, dar spunem că și la acest capitol, Depar­ta­mentul domnului Tomac ne-a ignorat. Am cerut cal­culatoare, să înregistrăm noi, voluntarii, cât mai mulți conaționali. Aveam la dispoziție zece zile pentru înre­gis­trare. În cele din urmă, au venit câteva laptopuri, dar cu trei zile înainte de expirarea termenului oficial. Doar eu singur am înregistrat 360 de familii, cu cățel și purcel. Unde sunt listele mele? Or fi știind domnii de la institutul bulgar de statistică – institut care este un instrument de bază al autorităților în asimilarea românilor.

 „Toate numele românești au fost bulgarizate, există liste cu numele ce pot fi puse pruncilor”

Nici pe ploaie Vidinul nu își pierde farmecul românesc. Centrul vechi seamănă izbitor cu cele ale orașelor din sudul României

 – Câți români trăiesc de fapt în Timocul Bul­gariei?

– Cifra neoficială, dar apropiată de realitate, este de circa 150.000! Aici intră și cei plecați în Europa, căp­­șunarii și constructorii. De la Vidin până la râul Ti­moc, la granița cu Serbia, sunt 32 de comune compact românești. Pe lângă Dunăre, până la Marea Neagră, avem 98 de comune românești. Cine poate accepta că în toate aceste localități trăiesc numai 116 români?! N-o să credeți, dar faptul acestui fals colosal, săvârșit de statul bulgar, este… îmbucurător. De ce? Pentru că ei singuri își pun ștreangul la gât. Scot la lumină cea mai mare dovadă de asimilare. Va veni un timp când vor da socoteală pentru tot. O altă dovadă de asimilare este schimbarea numelor. Toate numele românești au fost bulgarizate, la oficiul stării civile există liste cu numele ce pot fi puse pruncilor. Părinții lui Dumitru Iencea (Dimităr Ianev) au dorit să-și boteze fiul cu numele Marin, numele nașului. Au fost refuzați și li s-a indicat nu­mele actual, pentru a putea fi bulgarizat: Dumi­tru/Dimităr. Și cu asta își fură căciula. Dar mă gân­desc că ne prețuiesc mai mult decât ceea ce sun­tem… de aceea, vor să ne tragă către neamul lor, să le facem nea­­mul mai bun, să se mândrească cu noi, da? Ar tre­bui să le mulțumim pentru apreciere… Dar nu suntem de acord să mințim și noi împreună cu ei. Eu nu sunt de acord să mint aia ce nu sunt. Sunt român, așa m-a făcut destinul, soarta, Dumnezeu… De ce trebuie să mint că sunt bulgar? Aș deveni mai mândru, mai în­vățat, mai cuminte?
Ivo Gheorghiev a ținut să mulțumească public re­vistei noastre pentru sprijinul acordat de-a lungul timpului: „Singurii care ne-au ajutat, când guver­nan­ții ne-au părăsit, a fost redacția revistei «For­mula AS». Cu cele două mii de euro primite ne-am plătit chiria și electricitatea școlilor românești de duminică. Am primit multe daruri și de la cititorii acestei reviste unice: circa 15.000 de cărți și câteva calculatoare. Cum am putea să le mulțumim? Știm că atâta timp cât mai există astfel de oameni, neamul nostru nu piere. Cu ajutoarele voastre am supra­vie­țuit un an și jumătate”.

Interviu – octombrie 2012

Sursa: formula-as.ro prin România Breaking News

Foto:Întinderea elementului românesc în dreapta Dunării (1910) / ro.wikipedia.org

,

Secretarul de Stat de la Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni – Sebastian Hotca și-a început mandatul în mijlocul comunității românești din Bulgaria. Demnitarul a efectuat o vizită la Vidin, la invitația Asociației „AVE”, cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei, în perioada 2-3 martie 2015. „Îi asigur pe conaționalii noștri din Bulgaria că statul român le acordă o atenție specială și îi susține în demersurile legitime de exprimare identitară”, le-a spus demnitarul românilor din Bulgaria cu care s-a întâlnit în prima sa vizită ca secretar de stat DPRRP.

MAE_DPRRP_Bulgaria

Din programul sintetic al vizitei la Vidin cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei amintim o întâlnire cu președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria „AVE” – Ivo Gheorghiev, vicepreședintele Fundației „Walahorum” – Liudmil Rădukanov și președintele de onoare al Asociației Vlahilor din Bulgaria, Ivan Aleksandrov, o vizită la Muzeul Wallachorum din satul Tianovți, depunere de flori la bustul lui Mladen Kalinov, ridicat de Asociația Vlahilor din Bulgaria.

Delegatia_MAE_DRRP_Vidin_Bulgaria-2015

Delegația MAE-DPRRP, condusă de Secretarul de Stat – Sebastian Hotca, în mijlocul românilor din Bulgaria

Susținere din partea României

Este prima vizită ca secretar de stat DPRRP a domnului Sebastian Hotca în mijlocul românilor din jurul granițelor României, o vizită considerată constructivă și benefică analizei relațiilor apropiate pe care România le întreține cu comunitățile din jurul frontierelor. Acesta este și motivul pentru care ministrul secretar de stat i-a asigurat pe liderii comunității de români din Bulgaria de întreaga susținere a statului român pentru păstrarea valorilor identitare, culturale și lingvistice ale comunității din această zonă istorică, după ce au fost dezbătute și au fost identificate posibile soluții pentru problemele cu care se confruntă etnicii români, în cadrul acestor discuții punându-se un accent deosebit pe educația în limba română.

La ceremonia oficială de la Smârdan

A doua zi a vizitei domnului secretar de stat a fost marcată de ceremonia de celebrare a Zilei Naționale a Bulgariei la Inovo (fostă Smârdan) și Vidin, la aceste evenimente a fost alături de oficialii bulgari, un sobor de preoți și un numeros public printre care o trupă de actori amatori îmbrăcați în uniforme de dorobanți și infanteriști.

dorobanti_romani_Bulgaria

Dorobanți

Radu-Nicole-Cosma_cu_dorobantii_romani_in_Bulgaria

Radu Nicole Cosma, oficial MAE-DRRP printre Dorobați

Importanta relațiilor bilaterale istorice dintre România și Bulgaria a fost subliniată cum se cuvine de Sebastian Hotca, demnitarul accentuând importanța fluviului Dunărea, ca un element de legătură între cele două popoare. „De-a lungul veacurilor, un factor geografic important al legăturilor dintre țările și popoarele noastre l-a constituit fluviul Dunărea, care nu ne-a separat ci, dimpotrivă, a fost și continuă să fie un puternic element de legătură între noi”, a precizat secretarul de stat DPRRP. Domnia-sa a vorbit și despre susținerea pe care o acordă Guvernul Român, atât minorităților aflate pe teritoriul său cât mai ales comunităților istorice de români din țările vecine: „Statul român reprezintă un exemplu de bune practici în păstrarea, exprimarea și dezvoltarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a minorităților naționale de pe teritoriul său. În spiritul respectului reciproc, este oportun ca statul bulgar să susțină și să respecte drepturile etnicilor români, conform standardelor europene în domeniu. În acest sens, îi asigur pe conaționalii noștri din Bulgaria că statul român le acordă o atenție specială și îi susține în demersurile legitime de exprimare identitară”.

Discuții constructive pentru dezvoltarea colaborării dintre comunitatea românească și DPRRP

Ministrul secretar de stat Sebastian Hotca a avut o întrevedere cu doamna Silvia Mihailova, vicepreședinte al Asociației Vlahilor din Bulgaria, pe tema dezvoltării unor viitoare colaborări cu DPRRP, iar la invitația Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, demnitarul român a participat la o masă rotundă cu tema „Aportul frățesc al românilor în lupta pentru eliberarea Bulgariei. Relațiile româno-bulgare în decursul secolelor”, eveniment la care a adresat un mesaj comunității de români, luând cuvântul alături de Ivo Gheorghiev, Dusan Pîrvulovici – directorul Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin – Serbia și Ivan Alexandrov. În deschiderea întâlnirii, copiii beneficiari ai programului-pilot de învățare a limbii române, finanțat de DPRRP, au oferit ca surpriză, un mini-spectacol. De asemenea, un grup de artiști din județul Dolj a oferit un spectacol artistic inedit. Cu ocazia vizitei în Bulgaria, delegația română a depus coroane de flori la Monumentul eroilor din Vidin și la Monumentul ostașilor români din localitatea Inovo.

Autor/sursă:  – jurnalromanesc.ro

Mesajul domnului Sebastian Ioan Hotca, secretar de stat, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a Bulgariei

Stimați participanți,
Cu prilejul Zilei Naționale a Bulgariei, vă transmit, în numele meu și al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, dorința sinceră pentru prosperitatea țării dumneavoastră și bunăstarea poporului bulgar prieten.

Îmi exprim satisfacția și, totodată emoția, pentru invitația dumneavoastră de a participa pentru prima dată la festivitățile organizate la Inovo și Vidin, precum și la ceremonia de depunere de coroane de flori în cinstea soldaților români care au căzut pentru eliberarea Vidinului de sub ocupația otomană.

Apreciez că nivelul actual excelent al relațiilor bilaterale dintre România și Bulgaria nu reprezintă o întâmplare, ci este rezultatul unui proces mai lung în care s-au combinat într-un mod fericit factori de natură istorico-politică și geografică.

Relațiile româno-bulgare au rădăcini istorice adânci. Ele au început încă din timpul regatului bulgaro-român al Asăneștilor în secolele al XII-lea și al XIII-lea, au trecut printr-o perioadă de renaștere în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când poporul român a fost de mare ajutor emigrației și revoluționarilor bulgari din România, precum și mișcării de eliberare națională din Bulgaria. Aceste relații au culminat cu participarea tinerei armate române, condusă de regele Carol I, la războiul ruso-româno-turc din 1877-1878 pentru eliberarea poporului bulgar de sub dominația otomană. Este bine cunoscută contribuția armatei române la eliberarea Plevnei și nord-vestului Bulgariei, inclusiv Vidinul, de sub jugul otoman.

După schimbările democratice de la sfârșitul anului 1989, relațiile dintre România și Bulgaria au devenit relații de adevărat parteneriat, au căpătat un caracter pragmatic și s-au consolidat în toate domeniile de interes reciproc, atât la nivel bilateral, cât și la nivel regional și european, mai ales după aderarea celor două țări, în tandem, la NATO și la Uniunea Europeană.

De-a lungul veacurilor, un factor geografic important al legăturilor dintre țările și popoarele noastre l-a constituit fluviul Dunărea, care nu ne-a separat ci, dimpotrivă, a fost și continuă să fie un puternic element de legătură între noi. Statisticile arată că realizarea în comun a noului pod dunărean dintre Vidin și Calafat a contribuit la o creștere substanțială a schimburilor comerciale dintre țările noastre, această punte fizică fiind totodată și o punte spirituală între comunitatea românilor din regiunea Vidin și cei de pe malul românesc al Dunării.

Statul român reprezintă un exemplu de bune practici în păstrarea, exprimarea și dezvoltarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a minorităților naționale de pe teritoriul său. În spiritul respectului reciproc, este oportun ca statul bulgar să susțină și să respecte drepturile etnicilor români, conform standardelor europene în domeniu. În acest sens, îi asigur pe conaționalii noștri din Bulgaria că statul român le acordă o atenție specială și îi susține în demersurile legitime de exprimare identitară.

Adresez din nou mulțumiri pentru oportunitatea de a participa la această ceremonie și vă transmit felicitări cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei!

Comunicat de presă al MAE DPRRP:

dprp.gov.ro

În perioada 2-3 martie 2015, Secretarul de Stat MAE-DPRRP, Sebastian Ioan Hotca, a efectuat o vizită la Vidin, cu ocazia celebrării zilei naționale a Bulgariei, ca urmare a invitației Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria “AVE”.
În prima zi a vizitei, oficialul român a avut o întrevedere cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc din Bulgaria: președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria “AVE”, Ivo Gheorghiev, vicepreședintele Fundației ”Walahorum”, Liudmil Rădukanov și președintele de onoare al Asociației Vlahilor din Bulgaria, Ivan Aleksandrov.  Întrevederea a avut loc la Centrul de Informare și Logistică din Vidin, unde funcționează și Biblioteca Albotina – ambele gestionate de Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria “AVE”.
Demnitarul român i-a asigurat pe liderii comunității de români din Bulgaria de întreaga susținere a statului român pentru păstrarea valorilor identitare, culturale și lingvistice ale etnicilor români din această zonă istorică. Cu această ocazie, au fost identificate și dezbătute posibile soluții pentru problemele cu care se confruntă etnicii români.
Cu ocazia deplasării în localitatea Tianovtsi, delegația MAE-DPRRP a avut oportunitatea să viziteze muzeul Walahorum, în care sunt expuse obiecte, fotografii și cărți cu specific românesc din zona Vidinului. Muzeul reprezintă o inițiativă particulară a domnilor Ivan Alexandrov și Liudmil Radukanov dezvoltată cu susținerea comunității românești.
Cea de-a doua zi a vizitei a fost marcată de ceremonia de celebrare a zilei naționale a Bulgariei la Inovo (fostă Smârdan) și Vidin, evenimente la care au participat oficiali bulgari, un sobor de preoți și un numeros public, precum și o trupă de actori amatori purtând uniforme de dorobanți și infanteriști. Oficialul român a subliniat importanța relațiilor bilaterale istorice dintre România și Bulgaria, “De-a lungul veacurilor, un factor geografic important al legăturilor dintre țările și popoarele noastre l-a constituit fluviul Dunărea, care nu ne-a separat ci, dimpotrivă, a fost și continuă să fie un puternic element de legătură între noi.”.
Secretarul de stat Sebastian Ioan Hotca a ținut să reitereze susținerea pe care Guvernul României o acordă atât minorităților aflate pe teritoriul său, cât mai ales comunităților istorice de români din țările vecine “Statul român reprezintă un exemplu de bune practici în păstrarea, exprimarea și dezvoltarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a minorităților naționale de pe teritoriul său. În spiritul respectului reciproc, este oportun ca statul bulgar să susțină și să respecte drepturile etnicilor români, conform standardelor europene în domeniu. În acest sens, îi asigur pe conaționalii noștri din Bulgaria că statul român le acordă o atenție specială și îi susține în demersurile legitime de exprimare identitară.”
Vizită a continuat cu o întrevedere cu Silvia Mihailova, vicepreședinte al Asociației Vlahilor din Bulgăria, pe tema dezvoltării unor viitoare colaborări cu MAE-DPRRP.
La invitația Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, demnitarul român a participat la o masă rotundă cu tema „Aportul frățesc al românilor în lupta pentru eliberarea Bulgariei. Relațiile româno-bulgare în decursul secolelor”. În deschidere, copiii beneficiari ai programului-pilot de învățare a limbii române finanțat de MAE-DPRRP, au oferit un mini-spectacol, alături de artiști populari din județul Dolj.
În cadrul dezbaterii, secretarul de stat Sebastian Ioan Hotca a adresat un mesaj comunității de români, luând cuvântul alături de Ivo Gheorghiev, Dusan Pârvulovici (Comitetul pentru Drepturile Omului din Negotin, Șerbia) și Ivan Alexandrov. Tot în cadrul vizitei în Bulgaria, delegația română a depus coroane de flori la Monumentul eroilor din Vidin și la Monumentul ostașilor români din localitatea Inovo (fostă Smârdan).

Surse: jurnalromanesc.rodprp.gov.ro prin România Breaking News

 Surse foto:jurnalromanesc.rodprp.gov.ro,  facebook-Radu Nicolae Cosma

,

Pe 3 noiembrie 2012 AVE – Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria în colaborare cu Centru Cultural Român din Vidin, Societatea Culturală a Vlahilor și Asociația Curcubeul peste Dunăre organizeaza simpozionul cu tema: “Românii din Bulgaria, trecut prezent și viitor” transmite Romanian Global News.

 
La simpozion vor lua parte lideri ai comunității românești din Bulgaria, România și Serbia, istorici, sociologi, jurnaliști, oameni politici, membri ai corpului diplomatic ai Ambasadei Române din Sofia, profesori universitari, studenți

 

PROGRAM:

09.00 -11.00 deschiderea simpozonului și prima parte a lucrărilor
11.00– 11.30 pauză de cafea
11.30 – 13.30 partea a doua a simpozionului cu lucrări pe secțiuni
13.30 – 14.30 prânz
15.00 – 17.00 ultima parte a simpozionului cu concluziile și inchiderea

 

sursa: rbnpress.info

,

Românii din Bulgaria susțin că guvernul de la Sofia le încalcă drepturile în mod fragrant. Politica de deznaționalizare a românilor, manifestată activ de către statul bulgar, este mult mai accentuată decât lupta pe care o duc românii din sudul Dunării pentru păstrarea și promovarea limbii și culturii românești.
Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană în 2007 fără a acorda drepturi depline comunității românești din acest stat. Constituția nu recunoaște minoritățile naționale, astfel, românii din Bulgaria sunt incluși doar în categoria grupurilor etnice. Conform datelor oficiale de la recensământul din anul 2011, numărul vorbitorilor de limbă română nu depășește cifra de 6 mii («vlahi» – 1964, romi – 1837, români – 822, bulgari – 733).
De cealaltă parte, reprezentanții românilor din Bulgaria susțin că ultimul recensământ a fost falsificat și că cifra reală a românilor ar fi de peste 50 de mii doar în regiunea Vidinului. Totodată, pe pagina web a instituției guvernamentale române, Departamentul Românilor de Pretutindeni, se arată că în Bulgaria trăiesc în jur de 150.000 de vorbitori de limbă română, localizați mai ales în valea Dunării, Varna, Veliko Târnovo, Burgas, Silistra și în regiunea Rodopi.
Fobia față de români
«La recensământ m-au întrebat ce naționalitate am? Le-am răspuns: român. M-au întrebat – cum român? și a notat cu un creion, ca ulterior să se poată de făcut modificări. I-am zis: nu, doamnă, cu pixul însemnați, pentru că e ușor de șters român și de scris bulgar», spune Nicolay Marinov Patchev, membru al Uniunii Scriitorilor Liberi din Bulgaria.
Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria – AVE, afirmă că în Bulgaria există o fobie față de români, mai ales față de termenul de – român. «Se duce o politică de deznaționalizare și în special chestia cu «vlahii» e băgată așa cum este introdus în mod intenționat și termenul de «moldoveni și limbă moldovenească» în R. Moldova. Acum nu știu R. Moldova ce orientare are, dar aici, noi toți suntem români sută la sută. Numai că unii se recunosc ca fiind români. Alții, sub influența unor structuri de stat și în special cu susținerea unor organizații antiromânești, se denumesc vlahi». Reprezentantul românilor din Bulgaria a mai spus că se creează această confuzie între român și «vlah» pentru că se vrea neamul dezbinat, să nu fie uniți toți sub denumirea de român.
Sofia. Diplomație de fațadă


Guvernul de la Sofia îi lipsește pe români de dreptul de a învăța în limba maternă. Astăzi, în Bulgaria mai există o singură școală românească. În anul 1999 Liceul «Mihai Eminescu» de la Sofia și-a reluat activitatea după o întrerupere de 51 de ani. Această instituție de învățământ românesc, care funcționează mai mult pe bază de reciprocitate între statul bulgar și român, este un «liceu de fațadă», susțin mai mulți români din Bulgaria. «Liceul a fost deschis la Sofia, acolo unde sunt 100 de români, în loc să fie amplasat în regiunea Vidinului, unde este o masă compactă de români, în număr de 50 de mii».


Pe 13 iulie curent am efectuat o vizită la liceul românesc din Sofia. Sediul se află în aceeași clădire cu o școală bulgară. Astfel, din cele patru etaje ale instituției, liceul românesc activează pe un singur etaj. La etajul 4. Am încercat să discut cu directoarea liceului, care mi-a răspuns în limba bulgară că am nevoie de permisiunea Inspectoratului școlar de la Sofia pentru a purta orice discuție cu ea.
Nicolay Marinov Patchev, din orașul Kozloduy, profesor de limba română, spune că la liceul «Mihai Eminescu» din Sofia se duc mai mult copii bulgari care vor să învețe cât de cât limba română, ca ulterior, să obțină o bursă de studii în România. «Locul acestui liceu trebuie să fie în regiunea Vidin. Acolo se află cuibul românismului din Bulgaria. și așa am avea posibilitatea să trimitem la un liceu românesc și copii din satele mai îndepărtate, unde nu există nicio școală românească».
Dacă vreți să învățați românește, duceți-vă la Sofia
De aceeași părere este și Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, care afirmă că amplasarea liceului român la Sofia a fost o politică intenționată a statului bulgar și, totodată, este vorba de slăbiciunea politicianului român. Liceul român de la Sofia s-a făcut mai mult în baza orgoliilor din spatele biroului și în niciun caz nu a fost făcut pe bază de reciprocitate.
«Dacă în București există o comunitate bulgară prin care Liceul bulgar «Hristov Botev» servește această comunitate, la Sofia nu există comunitate românească. La Sofia sunt câțiva aromâni. Pe noi ne deranjează că există acest liceu la Sofia, pentru că oricând statul bulgar ne scoate ochii cu acest liceu. Ne spune: «Dacă vreți să învățați românește, duceți-vă la Sofia». Lucru imposibil. Masa compactă de români este aici, la Vidin. Noi vrem liceu românesc la Vidin».
Fără școală românească, merge în clasa I la un liceu bulgar

Oficial, la Vidin nu există școală românească. Lucica Gheorghiev, profesoară de limba română, în mod voluntar mai ține cursuri de limba română la o bibliotecă din Vidin.
Cursurile de limba română sunt frecventate de 12 — 15 tineri. «Am început să ținem cursuri de limba română în regiunea Vidinului atât timp cât s-a desfășurat un proiect susținut din partea guvernului României. Acum nu ne mai finanțează. S-a stopat totul. De un an am început să țin cursurile în mod voluntar, ca să nu se piardă ceea ce am început».
Luni, 16 iulie, am asistat la cursurile de limba română. Cea mai tânără elevă se numește Ioanna și are 7 ani. Acasă a învățat să vorbească în română. «Nu știu să scriu românește și am venit la cursuri. Am început cu abecedarul. Deja pot să scriu puțin. Mă uit după litere și le unesc ca să obțin un cuvânt. Din toamnă merg la școală. Aș vrea la un liceu românesc. Și pentru că nu avem, trebuie să merg la o școală bulgară», spune Ioanna, care în timp ce vorbește cu noi își scrie numele în limba română.
Daria are 19 ani și este din localitatea Kapitanovtsi (Căpitănuț), situată la 6 km de Vidin. În fiecare zi de luni și miercuri vine la cursurile de limba română. «Sunt din familie vlahă și nu vorbesc bine românește. Aici la fiecare lecție avem gramatică. Facem dialog și avem teme pentru acasă», spune Daria, care deja a învățat să scrie și să citească în limba română.
La poliție i-au cerut listele cu elevii care învață în limba română
Florin este elev în clasa VI la școala bulgară nr. 8 din Vidin. Știe să vorbească în română de la părinți și bunici. «Eu sunt român din Bulgaria. Știu să citesc și să scriu în limba română. Vreau să mă fac arheolog și să învăț în România».
Nicolay Marinov Patchev, 72 de ani, din orașul Kozloduy, a început să țină cursuri de istorie încă din anul 1983. «Noi, românii din Bulgaria, am văzut că ne topim și am început să țin ore de istorie cu 17 copii. Le predam istoria graiului matern». În anul 2007–2009 profesorul de istorie a organizat și cursuri de limba română la casa de cultură din orașul Kozloduy, dar și în satul vecin Harlets. Au fost grupe de copii și de adulți, inclusiv un bătrân de 74 de ani, care vrea să scrie în limba străbunilor.
«După 2009 nu am avut posibilitatea să mai facem nimic. Suntem persecutați. Aici există naționalismul balcanic. Pentru că am predat limba română, nu sunt alungat. Sunt azvârlit cu copitele. M-au lăsat fără lucru și sunt invitat cu degetul la poliție. Mi-au cerut listele elevilor care veneau la cursurile de limba română. M-am adresat la ambasada României de la Sofia cu problema dată și mi-au răspuns să nu le dau nicio listă nimic. Se vorbește de mine că sunt românizator. Eu nu sunt românizator. Eu sunt român».
Profesorul de română a fost chemat la inspectoratul școlar din regiune și i s-a spus «nicio limbă română să nu se mai studieze». Nicolay Marinov Patchev spune că limba sa maternă este – limba română. «Mie mama mi-a cântat în română: nani-nani, puiul mamei, și nu în bulgărește. Așa că, acolo unde este scânteie de românism, noi trebuie să o facem flacără, și nu să o lăsăm să piară».
În instituții se vorbește bulgara, la piață – românește

În zona Vidinului nu contează că sunt 50 de mii de români sau 100 de mii, pentru că în instituții oricum se vorbește bulgărește, îmi spune un trecător pe care l-am întâlnit lângă gara de trenuri din Vidin. Acesta mi-a spus că, dacă vreau să aud vorbindu-se românește, să merg la piața agricolă. «La bazar toți vorbesc românește».

Slaviana Neofidova este din localitatea Slanotran, situată la 15 km de Vidin. Zilnic, vinde la piață pepeni galbeni. Ea spune că în localitate toți vorbesc româna. «De aici, de la Dunăre, și până la Marea Neagră numai românește se vorbește. Vorbim româna, cântăm în română. Bătrânii mei n-au știut niciunul bulgărește. Vorbesc doar pe românește. Copiii deja vorbesc româna mai greu, pentru că învață la școală bulgărească».
Violeta Traianova din localitatea Kapitanovtsi susține că în toate satele din jurul Vidinului se vorbește românește. «Limba română am pomenit de la moși-strămoși. La recensământ, mai sunt unii care vorbesc pe românește, dar se declară bulgari pentru că aici s-au născut. Dar una este etnia și alta cetățenia», explică bătrâna, care a împlinit vârsta de 70 de ani.
«Eu vorbesc română. Nu pot să spun ce etnie am pentru că lucrez la primărie și să nu fie probleme», mi-a spus un bărbat la piață, care mi-a cerut să nu-i public numele.
O singură biserică românească – tot la Sofia

Reprezentanții românilor din Bulgaria spun că după anii 2000 au primit un sprijin din partea României. S-au ținut cursuri de română printr-un proiect pilot. Au fost deschise câteva ziare românești. Apoi acest sprijin a devenit tot mai vag, pentru că românii din Bulgaria nu au și cetățenie română, iar astfel, «noi nu aducem voturi României. Am primit mesaje clare din România. Banii vor fi redirecționați către cei care dau voturi. Până în acest an, tot ce a venit ca sprijin din partea României a fost atât de vag și atât de puțin, încât cei care ni l-au acordat au vrut să-și spele fața și să spună doar că ni-l dau. Până la momentul actual, noi considerăm că nu am primit sprijinul necesar. Din partea Bulgariei cu atât mai mult. Bulgaria sprijină «vlahii», pentru că ei sunt puntea de dezbinare și de rupere a românilor», afirmă Ivo Gheorghiev.

Dacă comunitatea românească din Bulgaria nu are parte de școli românești, în ceea ce privește presa și biserica românească – e jale, îmi spune un român din Vidin. «Biserica este încă la etapa în care se salvează pe ea însăși. Am avut o biserică într-o localitate aflată la 20 km de Vidin unde părintele a slujit în limba română. Acum nu mai slujește. O face uneori doar la cerere».
Biserica ortodoxă română «Sfânta Treime» din Sofia este singura biserică românească din Bulgaria care ține de Patriarhia Română. Preotul Neluț Oprea spune că această biserică este frecventată atât de români, cât și de bulgari. Slujba se ține în două limbi. «În mod normal și principial este să se țină slujba în limba română. Dar în varianta în care la ora nouă dimineața, când începe Sfânta Liturghie, sunt numai bulgari în biserică, mi se pare absolut normal să încep în limba bulgară și după aceea, când vin românii noștri de la Ambasada României sau de la Ambasada R. Moldova la Sofia, să continui în limba română».
La Biserica «Sfânta Treime» se oficiază anual în jur de cinci cununii. «Când avem o cununie mixtă între bulgari și români mai chemăm câte un preot bulgar, bineînțeles la voința mirilor». Părintele Oprea mai spune că românii din satele românești vin mai rar pe la biserică, doar când sunt în trecere prin Sofia.
Vizita ministrului de Externe la Sofia și memorandumul

Pe 13 iulie curent, Andrei Marga, ministrul de Externe al României, a efectuat o vizită de lucru la Sofia, la invitația omologului bulgar, Nickolay Mladenov. Marga s-a întâlnit și cu reprezentanți ai oamenilor de afaceri români și ai comunității românești din Bulgaria. La dorința ministrului de Externe al României,
presa nu a fost prezentă la această întâlnire. Însă, imediat după vizita la Sofia, presa românească a titrat: «În timpul vizitei în Bulgaria, Marga a uitat de românii din țara vecină». Asta am auzit și de la alți români din Bulgaria. «Politicienii vin, ne salută și ne spun la revedere. Dar problemele rămân aceleași», mi-a spus un participant român la întâlnirea cu ministrul de Externe.
Tot la 13 iulie curent, Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, i-a transmis la Sofia un memorandum ministrului de Externe, Andrei Marga. În acest memorandum privind drepturile românilor din Bulgaria, conform convenției-cadru pentru apărarea drepturilor minorităților, ratificată de țările membre, se solicită implicarea urgentă și un sprijin acordat de guvernul României în domeniul învățământului și al culturii românești din Bulgaria.
«Limba română să fie studiată în școli ca limbă maternă. Oficierea slujbei religioase să se facă în limba maternă în parohiile cu populație majoritar românească. Un liceu cu predare în limba română și engleză la Vidin. Presă în limba română. Un ansamblu folcloric reprezentativ» – sunt doar câteva dintre punctele din memorandumul adresat ministrului Afacerilor Externe, Andrei Marga.
Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, susține că nu este posibil să se păstreze un neam fără istorie, fără învățământ, fără limbă, fără tradiții. «Ne-am păstrat până acum pentru că am avut tradiții, muzicieni buni care cântau istoria neamului românesc. Așa ne-am păstrat ca neam. Însă nu-i mai avem nici pe aceștia. Au murit. Acum am rămas orfani, din orice punct de vedere. Școală nu avem. Copiii noștri nu mai vorbesc românește, tocmai de aceea că niciodată n-au învățat corect să vorbească. Bulgarii spun despre noi că românii sunt țigani, românii sunt mămăligari, și asta creează o jenă într-o persoană», afirmă Ivo, care a ținut să mai sublinieze că România este și acolo unde e un singur român. Dacă e pe lună, și acolo e România.
Iurie Sanduta

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press