ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "românii din Balcani"

românii din Balcani

,

Un moment comemorativ dedicat Martirilor Români din Balcani va avea loc miercuri, 23 martie 2016 , la Biserica Sfântul Gheorghe din București.
Evenimentul este organizat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo- Română informează Institutul Eudoxiu Hurmuzachi citat de romaniabreakingnews.ro

Momentul va cuprinde un parastas și mici alocuțiuni ale invitaților.

Haralambie Balamace

Haralambie Balamace

Pe data de 23 martie 1914, Părintele Haralambie Balamace împreună cu alți trei români/aromâni, era martirizat (jupuit de viu și străpuns cu baioneta) la Corcea pentru faptul că slujea lui Cristos în limba română și se lupta pentru identitatea românească.

Acești patru români fac parte dintr-o serie de circa 500 de români din Balcani, învățători, profesori, preoți, dar și simpli elevi care au fost uciși în condiții bestiale de către antarții greci pentru că apărau identitatea românească și slujeau comunităților din care făceau parte în limba română/dialectul aromân/dialectul meglenoromân.

,

Motto:

România este patria noastrã și a tuturor românilor.

E România celor de demult și-a celor de mai apoi    

E patria celor dispãruți și a celor ce va sã vie.

Barbu Ștefãnescu Delavrancea

Luni, 7 decembrie 2015, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a avut loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Evenimentul a fost un regal al recunoștiinței organizat de Statul Român, prin ICR, față de cei pentru care a fi român este sinonim cu lupta, dârzenia și curajul în condițiile cele mai neprielnice și mai periculoase.

Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

Demersul este menit a recunoaște și premia personalitățile dar și proiectele marcante din cadrul comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați personalități culturale de prim rang, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

Vă invităm dragi români să îi cunoașteți pe cei care suferă și fac eforturi pentru a păstra și duce mai departe limba, cultura și identitatea românească:

Deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015. Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ion Caramitru despre eroii identității românești – aromânii. Gala ICR 2015

Cristina Iberis – Secretar General al Institutului Cultural Român – la Gala ICR 2015

Eroii identității românești din Ungaria. Gala ICR 2015

Marian Voicu – prezentarea etnicilor aromânii din Albania – Gala ICR 2015

Aromânii din Albania la Gala ICR 2015

Aromâni din Albania, premiați la Gala ICR 2015

Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân – Gala ICR 2015

Aromâni, Meglenoromâni din Grecia la Gala ICR 2015

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (1/2)

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (2/2)

Eroii identității românești din Bulgaria – Gala ICR 2015

Eroii identitâții românești din Serbia. Gala ICR 2015. Prezintă Eugen Popescu

Românii din regiunea Odesa – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din regiunea Cernăuți – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din Transnitria – eroi ai identității românești – Ion Iovcev dir.Lic. Lucian Blaga Tiraspol

Elisabeta Pricop – Maramureșenii din dreapta Tisei – eroi ai identității românești în Ucraina Transcarpatia

Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, prezentată mai sus, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan și Mircea Baniciu & band.

Cătălin Josan – Sculați compatrioți, sub flamura lui Ștefan …să ne amintim cine am fost și suntem

Lorena Oltean, cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (1/2)

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (2/2)

În loc de încheiere, un citat dintr-un interviu dat de  Vasile Șoimaru despre românii din jurul României și câte ceva despre cum și-au protejat și ținut ascuțit spiritul identitar, românii din Balcani, prin porunci, jurăminte și imnuri care să-i întărească în cuget și caracter.

„Să ne mândrim că facem parte dintr-un neam care a supraviețuit milenii pe o insulă latină înconjurată de un ocean acid!” – Vasile Șoimaru

 

CELE 10 PORUNCI ALE ROMÂNILOR DIN SERBIA , CROAȚIA și SLOVENIA


1.Să nu crezi în străini, decât în Neamul tău Românesc, în Conducătorii tăi Români, ca bine să vezi și să-ți poți câștiga drepturile tale.
2.Să nu-ți fie rușine a spune oriunde, oricând, în fața oricăruia, că ești Român, ca să nu rușinezi pe Domnul Dumnezeul tău care te-a creat după asemănarea Lui.
3.Să fi apărător credincios al Bisericii drept-măritoare ortodoxeRomâne, cu încredere în Mântuitorul nostru Isus Hristos.
4.Iubește limba maicii tale, mai presus de toate, ca vițaRomânească în veci să nu piară.
5.Unde se întâlnesc doi Români cel puțin două vorbe bine să se spună despre Nația Românească și despre purtătorii ei, ca puterea voastră să fie nemărginită.
6.Dați-vă copii voștri la școli românești ca să fie luminați; trimiteți-i la biserică pentru a le păstra bunătatea sufletului; lăsați-le moștenire tot ce voi ați moștenit de la părinți.
7.Îngrijiți de sănătatea voastră; munciți și adaogați averile voastre,ca Neamul Românesc să rămână tot frumos și puternic și nebiruit.
8.Nu părăsiți moștenirea părinților voștri, nu părăsiți vetrele voastre și să vă inmulțiți, ca să împliniți voia Domnului.
9.Ridicați case culturale, bănci, monumente, biserici, școli,organizați coruri, fanfare, cooperative, – pentru ca să aduce-ți laudă neamului vostru, deci vouă și Dumnezeului vostru al cărui suflet îl moșteniți.
10.Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Nației și fiecaresă citească foaea, pentruca mândria voastră să nu cunoască margini.


Din ziarul “Nădejdea„ Vârșeț 1921

Dimandarea parinteasca

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect. Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricând ” – extras din material rgnpress.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului, Arzal-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc. Frigeis-ar limba in focu

El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca
Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
ªi di parintesca-li numa, ªi de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului Fugiis-ar dorul Domnului
ªi dulteamea-a somnului!” ªi dulceata somnului!”

Constantin Belimace

Așadar, dragi români, de oriunde și oricând…

„Am fo ș-om hi”

– deviza maramureșenilor din Dreapta Tisei

Material realizat de Dorian Theodor romaniabreakingnews.ro

,

Actualizare:

Situația proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.11 din Legea nr.21 din 1 martie 1991 a cetățeniei române

Derularea procedurii legislative / sursa: cdep.ro

Data Acțiunea
CD
24.09.2013 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
SE
24.09.2013 înaintat la Senat
28.04.2014 adoptat de Senat

ca urmare a depasirii termenului de adoptare, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia României republicata
Forma adoptată de Senat
CD
05.05.2014 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

Adresa Senatului
înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere
trimis pentru raport la:

Comisia juridică, de disciplină și imunități
termen depunere amendamente: 23.05.2014
termen depunere raport: 09.06.2014
trimis pentru aviz la:

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului
Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
13.05.2014 primire aviz de la:

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
23.05.2014 primire aviz de la:

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
04.08.2014 primire aviz de la:

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriulu

Senatorul Viorel Badea va depune la Camera Deputatilor un proiect de lege care, odata adoptat, va facilita obtinerea cetateniei romane si de catre romanii din vecinanate si Balcani (Serbia, Ucraina, Ungaria, Albania, Macedonia etc). Semnatarii acestui proiect de lege sunt parlamentari din toate partidele politice, initiativa apartinand lui Viorel Badea (senator PDL) si Eugen Tomac (deputat neafiliat).

 Expunerea de motive care insoteste proiectul de lege :

EXPUNERE DE MOTIVE

”Cetățenia este un concept complex și multidimensional. Ea conține elemente legale, culturale, sociale și politice și impune cetățenilor cu drepturi și obligații depline, un simț al identității și legături sociale.” (Ichilov, 1998)

Potrivit art. 5, alin. (1) din Constituția României, republicată, „Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde in condițiile prevăzute de legea organică.”
Modurile de dobândire a cetățeniei sunt prevăzute în Legea Cetățeniei române nr. 21/1991, republicată. Potrivit art. 4 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cetățenia română se dobândește prin naștere, adopție sau acordare la cerere.
Articolul 7 din Constituția României, republicată, reglementează regimul juridic al românilor din străinătate. Potrivit acestei dispoziții constituționale, „Statul sprijină intărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.” În aplicarea acestei prevederi constituționale, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată (Legea nr. 299/2007).

Prin acest act normativ, statul român a acordat un tratament preferențial naționalilor din afara granițelor, cu sau fără cetățenie română (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus), însă fără a prevedea posibilitatea acordării unui regim preferențial în materie de acordare a cetățeniei române.

În consonanță cu spiritul Constituției, degajat din modul de redactare al art. 7 potrivit căruia ” Statul sprijină intărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării […]”, se impune modificarea cadrului legal în materie de cetățenie pentru persoanele care cad sub incidența Legii nr. 299/2007. Potrivit lui Charles Rousseau, legătura politică și juridică permanentă dintre o persoană fizică și un anumit stat este cetățenia (Charles Rousseau, Droit international public approfondi, p. 98). Astfel, pentru a pune în aplicare dispozițiile constituționale ale art. 7 prin care statul român este obligat să sprijine întărirea acestor legături cu românii din afara tării, Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, trebuie modificată în sensul facilitării acordării cetățeniei române românilor din străinătate, în condițiile în care aceștia îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 1 și art. 6 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată.

In conformitate cu studiile de specialitate, « politica de acordare preferențială a cetățeniei pe criterii istorice nu este nici pe departe specifică României, ci poate fi regăsită atât în legislatia unor state membre „vechi” ale Uniunii Europene, precum Franța, Spania, Germania și Marea Britanie, cât și în țări care au aderat mai recent la blocul comunitar, cum sunt Bulgaria, Polonia și Ungaria. Astfel, dreptul statelor membre de a acorda anumitor persoane un tratament special în virtutea legăturilor istorice este acceptat la nivel european din moment ce reglementările privind acordarea cetățeniei nu sunt uniforme în cadrul Uniunii și nu fac nici obiectul unor norme legale supranaționale.
Legislația franceză respectă principiile jus sanguinis și jus solis, iar legătura dintre naționalitate și cetățenie a devenit indisolubilă de-a lungul timpului, în așa fel încât un imigrant nu are acces la drepturile și obligațiile cetățenești, dacă nu deține naționalitatea franceză bazată pe un model republican.

Legislația germană recunoaște dreptul etnicilor germani din fosta Uniune Sovietică de a se stabili în țară –drept de care au beneficiat până în 1992 și etnicii germani din Europa de Est (inclusiv din România), aceștia fiind considerați germani „în sensul” Legii Fundamentale (Constituției). Conform art. 7 din Legea Federală a Cetățeniei, aceștia devin automat cetățeni germani odată cu recunoașterea statutului de Spätaussiedler, adică de emigrant „întârziat”.

Legislația Bulgariei se bazează atât pe jus solis, cât și pe jus sanguinis în ceea ce privește acordarea cetățeniilor. În plus, acordă anumite concesii acelor persoane care au origini bulgare, adică adoptă un criteriu etnic. În acest sens, articolul 25 (2) din Constituția Bulgariei prevede o procedură administrativă mai facilă pentru aceștia.

Legislația ungară prevede, asemănător celorlalte state, că acordarea cetățeniei se bazează atât pe jus solis, cât și pe jus sanguinis. Prin urmare, etnicii maghiari care au fost privați de cetățenia maghiară în perioada comunistă sau care fac parte din minoritățile maghiare prezente în statele vecine ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar și descendenții acestora pot beneficia de o procedură simplificată și mai scurtă » (conf. Centrul Român de Politici Europene)

Astfel, în condițiile în care unul dintre elemetele regãsite în toate definițiile cetãțeniei este problema apartenenței la o comunitate, iar o asemenea comunitate poate fi definitã printr-o „varietate de elemente, cum ar fi codul moral, o identicã impunere a drepturilor și obligațiilor, loialitatea pentru o civilizație deținutã în comun, un simț al identitãtii”, este mai mult decât necesar și oportun ca Parlamentul României să legifereze în sensul facilitării și simplificării obținerii cetățeniei române de către conaționalii noștri care își asumă în mod voluntar identitatea națională românească, indiferent de statul în care aceștia își au domiciliul stabil.

În acest context, având în vedere cele prezentate mai sus, în temeiul art. 74 din Constituția României, republicată, propun modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, prin introducerea unui alineat nou la art. 11, după cum urmează : “Art. 11 (3) Persoanelor de etnie română aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice existente în alte state, indiferent de etnonimul folosit, care cunosc limba română, li se poate acorda, la cerere, cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e)”.

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press