Mândrul Neamul Românesc din Transcarpatia. Șezătoare românească la Euroclubul din Apșa de Mijloc

Membrii Euroclubului de pe lângă școala din Apșa de Mijloc (Transcarpatia, Ucraina) au organizat, luni, o șezătoare culturală, în care profesori, elevi și invitați din afara școlii, din Cernăuți, Apșa de Jos, Biserica Albă, Slatina, Poroșkovo, dar și din România l-au omagiat pe marele poet român Grigore Vieru – informeză TOCpress citat de romaniabreakingnews.ro

A fost o serată de poezie, la care au participat, printre alții, poeții locali Gheorghe Moiș (Biserica Albă) și Nuțu Laurențiu Pop (Apșa de Mijloc), doamna consul general al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, care este și membru de onoare al Euroclubului și a susținut o prelegere despre personalitatea și operele marelui sculptor român Constantin Brâncuși, precum și câțiva profesori din Cernăuți și reprezentanți ai Institutului Cultural Român, care au sosit cu o caravană de Mărțișor în localitățile românești din Transcarpatia.

Evenimentul s-a desfășurat cu susținerea Consulatului General al României la Cernăuți, în parteneriat cu Asociația Convergențe Europene (ACE) de la București.

Prezentăm, mai jos, câteva dintre înregistrările făcute la șezătoare de către operatorul și fotograful cernăuțean Nicolae Hauca (Euromedia Bucovina):

 

Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: Transcarpatia: Șezătoare culturală la Euroclubul din Apșa de Mijloc

Despre Transcarpatia

Teritoriul Transcarpatiei actuale a făcut parte, până în 1918, din imperiul Austro-Ungar, care organizase în regiune comitatele Maramureș, Ugocea, Bereg și Ung.

Unele delegații ale minorității române din satele Maramureșului de Nord au participat în 1918 la adunarea de la Alba Iulia, cerând includerea întregului Maramureșîn granițele noii Românii, în vreme ce rutenii majoritari, întruniți la 8 noiembrie 1918 la Prešov, au cerut doar separarea de Ungaria. În vreme ce consiliile întrunite în regiune reușiseră să obțină o mai mare autonomie în cadrul statului maghiar, diaspora ruteană a cerut independență totală, și un consiliu întrunit la Hust în aceeași lună s-a pronunțat în favoarea unificării teritoriului cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale, stat cu existență temporară în 1918, care revendicase și el teritoriul. Reanexată în 1919 de Republica Sovietică Ungară (stat ce se dorea o construcție multinațională comunistă), regiunea a fost ocupată de România în timpul intervenției împotriva acestui regim, după care a predat teritoriul în august 1919 autorităților ungare reconstituite. În acea perioadă, a apărut atât în rândul diasporei rutene, cât și în rândurile elitelor locale, ideea incorporării teritoriului în Cehoslovacia nou-înființată, idee care a fost acceptată la conferință (întrucât dintre țările învecinate, România nu revendicase teritoriul, Rusia era în mijlocul unei revoluții bolșevice, Ungaria era un stat învins deosebit de instabil, iar Republica Populară Ucraineană a fost considerată o construcție neviabilă.

În cadrul statului cehoslovac, regiunea majoritar ruteană nu s-a bucurat de multă autonomie până în 1938. În acel an, în condițiile anexării de către Germania a mai multor teritorii cehoslovacie după Acordul de la München, regiunea a primit o autonomie mai largă, dar în anul imediat următor, în urma arbitrajului nazist de la Viena, a fost încurajată să-și declare independența sub numele de Carpato-Ucraina, ca și Slovacia. Ungaria a ocupat imediat întreaga Carpato-Ucraină, violând ea însăși condițiile arbitrajului, care îi acordaseră doar partea de sud-vest a acesteia. De-a lungul războiului, regiunea s-a aflat sub ocupație horthyistă. În toamna lui 1944, trupele sovietice au pătruns pe teritoriul regiunii, și autoritățile cehoslovace în exil au venit la Hust pentru a reorganiza administrația cehoslovacă. Activitatea lor a fost însă obstrucționată de sovietici, care au organizat o administrație paralelă, cu sediul la Muncaci. După luni de negocieri, delegația cehoslovacă a fost obligată să părăsească provincia în februarie 1945 și, după ce a orchestrat o lovitură de stat la Praga, Uniunea Sovietică a anexat Transcarpatia, a forțat guvernul cehoslovac să semneze un tratat prin care accepta cedarea teritorială, și a alipit-o la RSS Ucraineană. În 1991, după destrămarea URSS, regiunea a revenitUcrainei independente, care a organizat-o sub forma regiunii actuale, împărțită în raioane și cu reședința la Ujhorod. O încercare de creare a unei structuri politice cu statut special a mai existat în 2008, când prelatul ortodox Dmîtro Sîdor, afiliat patriarhiei Moscovei, a organizat un „Congres al Rutenilor Subcarpatici”, care cerea autonomie pentru Rutenia Subcarpatică. Sîdor a fost acuzat de autorități că încearcă subminarea integrității teritoriale a Ucrainei și că acționează la comanda Rusiei. – conform ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Transcarpatia




O stradă din Reni (regiunea Odesa-Ucraina) va purta numele lui Mihai Eminescu

Autoritățile din orașul Reni, regiunea Odesa, au decis să redenumească un număr de străzi, în cadrul procesului de implementare a Legii privind desovietizarea și condamnarea comunismului și a nazismului și a Legii privind interzicerea propagandei și a simbolurilor celor două regimuri – scrie TOCpress citat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit unei dispoziții aparținând Comitetului Executiv al Consiliului Local Reni, 20 de străzi din oraș urmează să fie redenumite, printre acestea numărându-se străzi precum Lenin, Frunze, Kotovsk, Kirov, Komsomolska sau Ceapaev.

De asemenea, două dintre străzile ce urmează să fie redenumite vor purta nume românești. Astfel, strada Pionerska va purta numele marelui poet român Mihai Eminescu, iar strada Rosa Luxemburg va fi redenumită în memoria lui Valeriu Cojocaru – istoric local, arheolog, pedagog, autor de lucrări științifice, persoană publică și mare patriot al sudului Basarabiei – potrivit prezentării propunerilor de personalități pentru redenumirea străzilor din Reni.

Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: O stradă din Reni va purta numele lui Mihai Eminescu




Se deschide Consulatul General al României la Slatina / Transcarpatia (Ucraina)

Președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, a efectuat, miercuri, o vizită la Ujgorod, centrul administrativ al regiunii ucrainene Transcarpatia, la invitația șefului Administrației Regionale de Stat, Ghenadi Moskal.

Delegația română a avut o întâlnire cu reprezentanți ai autorităților din Transcarpatia, în cadrul căreia părțile au subliniat că, pentru redeschiderea punctului de trecere a frontierei Tarna Mare – Hija, există deja acordul părții române, iar acum se așteaptă acordul guvernului ucrainean în vederea începerii lucrărilor de modernizare a acestui punct.

Potrivit portalului de știri “Zakarpattia.net”, punctul de control de pe partea ucraineană a graniței nu este închis în mod oficial, activitatea sa fiind doar suspendată în 2005, după inundații. Acum se dorește ca acest punct de trecere a frontierei să fie nu doar pentru pietoni, ci și pentru transportul de persoane pentru localnicii din zona de graniță, mai ales că nu este nevoie de investiții substanțiale în acest sens.
În cadrul întâlnirii de la Ujgorod, a mai fost anunțat faptul că, în luna martie a acestui an, în Transcarpatia este așteptat într-o vizită oficială ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, care urmează să participe la deschiderea Consulatului General al României la Slatina (Solotvino), în raionul Teceu (Teaciv).

Biroul de Presă al Consiliului Județean Satu Mare, de asemenea, informează că, în cadrul întâlnirii din Transcatpatia, părțile au mai vorbit despre o veche tradiție – Ziua Bunei Vecinătăți, președintele Adrian Ștef venind cu propunerea ca, în 2016, această sărbătoare să se desfășoare în județul Satu Mare, la Micula, unde există o însemnată comunitate ucraineană.

S-a mai a pus problema ridicării unui bust al lui Mihai Eminescu la Ujgorod, având în vedere faptul că și Taras Șevcenko are un bust la Satu Mare, propunere primită cu entuziasm de guvernatorul Moskal, care cunoaște, de altfel, destul de bine limba română – notează sursa menționată. A mai fost propusă realizarea unei tabere de arte plastice la Bobald pentru tinerii artiști români și ucraineni.

Din delegația română au mai făcut parte directorul de cabinet al președintelui Consiliului Județean Satu Mare, Claudiu Sulea, Janko Szep Istvan, șef serviciu la Direcția de Dezvoltare Regională a Consiliului Județean, comisarul șef Vasile Maxim – șef serviciu teritorial al Poliției de Frontieră Satu Mare, Felician Pop, directorul Muzeului Județean, Robert Laszlo, directorul Centrului de Creație și Liuba Horvat, secretar general al Uniunii Ucrainenilor din România, președinte al Uniunii Ucrainenilor din județul Satu Mare.

Alături de guvernatorul Ghenadi Moskal, partea ucraineană a fost reprezentată de Mihailo Rusaniuk și Vitali Liubka, șefii administrației raionale Vinogradiv, Volodimir Kolesnikov, șeful vămilor din regiunea Transcarpatia, Ivan Haiduk, primarul comunei Hija, și Renata Șiman-Moiș, șef serviciu relații externe, investiții și cooperare transfrontalieră în cadrul Administrației Regionale de Stat Transcarpatia.
Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: Se anunță deschiderea Consulatului General al României la Slatina




Saakașvili, prezent la Forumul Anticorupție de la Cernăuți

Pe data de 22 februarie 2016, la ora 18:00, în incinta Palatului “Tineretul Bucovinei” din Cernăuți, va avea loc Forumul Anticorupție, printre invitați numărându-se guvernatorul regiunii Odesa, fostul președinte georgian Mihail Saakașvili, Vasil Hațko, președintele partidului Alianța Democratică, și solista Ruslana Lijiciko.

Apelul “Mișcării pentru curățare”, organizator perincipal al evenimentului, adresat politicienilor aflați la putere în Ucraina:
“Ucraina se află într-o criză politică profundă. Guvernul și-a demonstrat incapacitatea de a reforma țara și de a lupta împotriva corupției. Premierul, a cărui demisie este cerută de peste 70% din populație, continuă să se agațe cu disperare de putere.

Lipsit de sprijinul poporului, premierul și-a găsit susținere în banii oligarhilor și în voturile deputaților corupți. Parlamentul de la Kiev, care a declarat drept ineficientă activitatea Guvernului, nu numai că a fost în imposibilitatea de a forma un nou cabinet, dar nici nu a putut să-l demită pe cel vechi. Iar președintele țării, care a propus o cale de ieșire din criza politică, nu a reușit să asigure unitatea partidului său. Poporul Ucrainei a fost, din nou, indus în eroare.

Planul celor de la putere și al oligarhilor este sa prelungească durata de viață a acestui guvern falimentar cu cel puțin șase luni, astfel încât să poată continua să jefuiască țara. Punerea în aplicare a acestui plan va fi o înfrângere uriașă pentru ucraineni. Facem apel la membrii Guvernului care mai au onoare și demnitate să demisioneze.

Facem apel la deputații din coaliția de guvernământ să salveze onoarea și demnitatea Parlamentului. O coaliție care nu a reușit să formeze un guvern menit să lucreze pentru binele țării este o coaliție moartă. Amintiți-vă de datoria pe care o aveți față de popor – formați o nouă coaliție ghidată nu de oligarhi, ci de interesele statului.

Facem apel la președintele țării să facă totul pentru a rezolva criza politică. A sosit timpul să demonstrați că sunteți un lider și să retrageți cel mai mare partid din coaliția care, de facto, s-a destrămat”.
Cei care doresc să participe la Forumul Anticorupție de la Cernăuți se pot înregistra pe site-ul www.anticorr.org.ua
Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: Saakașvili, prezent la Forumul Anticorupție de la Cernăuți




Ziua Brâncuși, marcată la Cernăuți și în Transcarpatia

Brancusi19 februarie este considerată, în mod oficial, sărbătoare națională, Ziua Brâncuși fiind proclamată prin Legea nr. 305 din 7 decembrie 2015. Cu această ocazie, autoritățile centrale și locale organizezează manifestări cultural-artistice.

Astfel, potrivit unui comunicat al Consulatului General al României la Cernăuți, pe data de 19 februarie 2016, consulul general, Eleonora Moldovan, va susține o prelegere la Facultatea de Arhitectură, Construcții și Artă Decorativă din cadrul Universității Naționale „Iuri Fedkovici” din Cernăuți, urmând ca, pe data de 22 februarie, o manifestare similară să fie organizată în Transcarpatia, la Școala Medie din Apșa de Mijloc.

19 februarie este data la care, în anul 1876, în localitatea Hobița, s-a născut sculptorul român Constantin Brâncuși, considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii și “părintele sculpturii moderne”, cum a fost denumit prima dată de America. Ziua nașterii sale este sărbătorită pe tot mapamondul și este înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din națiunea română o mitologie, printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului fiind “Coloana fără sfârșit”, “Poarta Sărutului”, “Masa tăcerii” și “Domnișoara Pogány”.
Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: Ziua Brâncuși, marcată la Cernăuți și în Transcarpatia




Despre drama limbii, culturii, istoriei și comunității românești din Ucraina în Mesager Bucovinean. Ediții noi cu sprijinul MAE DPRRP

Mesager_Bucovinean

În luna iunie a anului 2013, scriam plin de speranță și optimism despre prima apariție, într-un format nou, a revistei „Mesager Bucovinean”, expresie a eforturilor încununate de succes a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina. Speranțele și optimismul de atunci s-au dovedit întemeiate.

Prezent la lansarea dedicată revistei în Aula „Prof. Popoviciu” din cadrul Facultății de Medicină Veterinară din București, grație inimoșilor bucovineni aflați în elita învățământului universitar veterinar, am aflat și despre zbaterile și chinurile apariției aceastei reviste, care era așteptată încă din anul 2009, dar datorită imposibilităților materiale (cum altfel oare pe plaiurile noatre mioritice?) au întârziat aproape 4 ani ieșirea de sub tipar.

Istoria acestei reviste începe practic în anul 2003, când viitorul redactor Șef al revistei – Ștefan Hostiuc, i-a propus prima oara regretatului Col. Galan, Președintele Filialei București și Prim-Vicepreședinte al Societătii pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, să se inițieze tipărirea unei reviste trimestriale care să cuprindă în paginile sale toate activitațile întreprinse de această veche și prestigioasă Societate de Cultură Românească.

Această Societate este cea care prin activitățile sale a mentinut și menține încă vie printre românii din țară și cei din jurul României, cultura și istoria strâns legată de acest spațiu atât de încercat  și totuși foarte drag românilor -Bucovina,  a carei capitală istorică, Cernăuți, împreună cu o mare parte din vestigiile culturale și istorice ale neamului românesc se află  datorită vitregiei istorice, înstrăinate și înglobate în statul vecin Ucraina.

Propunerea a fost primită cu interes de venerabilul Col. Galan, dar posibilitățile concrete al Societății au facut practic imposibilă demararea proiectului. Abia prin anul 2009 au aparut șansele de materializare a proiectului care au condus concret la lansarea din iunie 2013 revistei mult așteptate.

Miracolul s-a întâmplat atunci, datorită unor oameni cu totul deosebiți, care sunt și în echipa redacțională a revistei, sub conducerea inimosului și energicului redactor șef, Ștefan Hostiuc. Îi putem astfel enumera pe acad. Dimitrie Vatamaniuc, prof.univ.Pavel Țugui, prof.univ.Dumitru Curcă, ec.dr.Liviu Cabariu, av.dr.Eugen Pătraș, prof.Cuța Trandafir, prof. Antuaneta Lucasciuc, ing.Mihai Onciul, ing.Oltea Reus (București), jurnalist Maria Toacă (Cernăuți), scriitor Arcadie Suceveanu,(Chișinău), dr.Ion Guzo (Maramureșul Istoric), jurnalistul Vadim Bacinschi (Sudul Basarabiei-Regiunea Odesa), care au realizat împreună o lucrare excepțională și remarcabilă atât din punct de vedere vizual, grafică, culoare, model de tehnoredactare cât și din punct de vedere al conținutului bogat în materiale de istorie și cultură, care o dată parcurse chiar și fugitiv te surprind și te prind sufletește în meandrele momentelor de luptă pentru neatârnare și afirmare a înaintașilor români din Bucovina, aflați sub Imperiul Habsburgic, în momentele de glorie dinaintea și din timpul Marii Unirii a Tuturor Românilor din 1918, dar și tragediei care a urmat începănd cu anul 1940, cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord. Toate acestea sunt momente vii cuprinse în paginile revistei „Mesagerul Bucovinean”, alături de multe alte momente ce sunt un veritabil zid împotriva uitării, ca atâtea altele care s-au ridicat prin efortul și devotamentul celor care vibrează pentru istoria și cultura neamului românesc.

Miracolul continuă de data asta și prin implicarea MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE – DEPARTAMENTUL POLITICI PENTRU RELAȚIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, care sprijină începând din acest an apariția revistei.

Coperta și cuprinsul numărului 3 (47) a revistei Mesager Bucovinean, apărut cu sprijinul MAE DPRRP

https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2015/12/Mesager-MB_47_color.pdf

Editorialele Mesagerului Bucovinean nr 3 (47)

Ștefan Hostiuc despre „Comunitatea românească din Ucraina și drama școlilor cu predare în limba maternă”

În curând Ucraina va marca împlinirea unui sfert de secol de independență și suveranitate, iar comunitatea românească din Ucraina, dispariția, în această perioadă, a circa unui sfert din numărul de școli cu predare a materiilor în limba română. Ce frumos bilanț pentru țară și ce tristă pierdere pentru minoritatea românească.

Cine a putut să creadă la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 ai secolului trecut, când cot la cot cu patrioții ucraineni luptau pentru libertate și confrații lor români, că rezultatele victoriei se vor solda, peste un pătrar de veac, cu asemenea pierderi pentru cei din urmă. Oricât de frumoase ar fi vorbele rostite de ofi ciali la tribuna manifestărilor culturale ale românilor bucovineni privind politica de promovare a valorilor naționale românești și de păstrare a identității elementului românesc, faptele vorbesc tocmai invers, despre o politică de slăbire

a acestui element prin dispariția școlilor cu predare în limba română sau prin transformarea acestora în școli mixte, prin reducerea drastică a orelor de română și scoaterea din programa școlară a materiei ”literatura română” în favoarea unui curs integrat de literatură amestecată, care șterge din memoria elevului însuși noțiunea de literatură națională. La începutul anilor 90 românii bucovineni se bucurau că au scăpat de sovietici și nu vor mai fi discriminați, limba română va intra în drepturile ei în școli, iar literatura română nu va mai fi înghesuită în același manual cu autori străini încât să nu mai înțelegi ce literatură studiază copiii românilor în școlile lor. Dar pe lângă problemele acestea specifi ce tuturor românilor din Ucraina, indiferent de regiunea în care locuiesc, mai apar și altele, și mai grave. De fapt, nu apar, ci reapar. Pentru că fenomenul la care ne vom referi în continuare e moștenit de la predecesori, de la politica lor caracterizată prin sloganul ”Divide et impera!”, care i-a pricinuit atât de mult rău Ucrainei,
dar de care unii oficiali se mai folosesc în raporturile cu minoritarii. După ce românii din Ucraina – indiferent de specifi cul lor regional, bucovinean,
maramureșean sau basarabean – s-au văzut scăpați de ”modovenizare” (citește: dezromânizare), iată că sunt nevoiți să se confrunte din nou cu fantoma „moldovenismului” desuiet. Tocmai când credeam că, gata, o asemenea gogomănie cu două limbi și două popoare distincte – român și moldovean – a rămas îngropată în istorie, ea învie din morți, ca o veritabilă stafie, și începe să bântuie prin ministere și departamente care-i găsesc loc în programe școlare și în tot felul de instrucțiuni și recomandări deocheate.
Iar când românii din sudul Basarabiei, unde stafi a pus stăpânire pe situație, au încercat să lămurească lucrurile și au trimis un memoriu președintelui
țării cerând unificarea programelor didactice pentru școlile române / moldovenești, reacția autorităților
a fost identică cu cea a predecesorilor sovietici – ce spun lingviștii nu contează, politicumul rezolvă tot. Numai că în trecut argumentele erau căutate la
Moscova, iar acum, la Bruxelles… citește mai mult în Editorialele numărului 47 din Mesager Bucovinean aflat mai jos:

Ce mai găsiți în numărul 47 – Mesager Buicovinean, disponibil pe România Breaking News – RBN Press ?

  • Considerații privind denumirea științifi că a limbii române în raport cu graiul moldovenesc de Sergiy LUCHKANYN
  • Învățământul în limba română: o problemă serioasă a sistemului școlar din Ucraina, ce necesită rezolvare de Arcadie MOISEI
  • Un nou memoriu al societăților românești din regiunea Cernăuți în apărarea învățământului în limba română
  • Două programe pentru o singură limbă cu dublă denumire de Anatol Popescu
  • Dimitrie Vatamaniuc – 95 de ani de Petru BEJINARIU
  • Iraclie Porumbescu și refugiul revoluționarilor moldoveni în Bucovina de Acad. Dimitrie VATAMANIUC
  • Viața și opera arheologului bucovinean Teofil Sauciuc-Săveanu de Dumitru CURCĂ
  • Dumitru Covalciuc:Eudoxiu Hurmuzachi, omul providențial al Bucovinei de Ștefan HOSTIUC
  • Mesager bucovinean îl felicită pe poetul Vasile Tărâțeanucu prilejul împlinirii a 70 de ani. Vivat, crescat, floreat!
  • Jertfe românești pe altarul unei ideologii funeste (I) de Dumitru BĂLAN
  • Florea și Anița Nandriș: două destine emblematice de Gheorghe NANDRIȘ
  • Doctorul Ion Botoș și muzeul său din Apșa de Jos de Micu CERNUCEAN
  • (Despre) Președintele Filialei București:prof. univ. dr. Dumitru C. Curcă  de C. DIMITRIU
  • Bucureșteni în vizită la Cernăuți(note de călătorie) de Marian TEODORESCU
  • Cătunul și Cătana de Theodor HERODOT

https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2015/12/Mesager-MB_47.pdf

Coperta și Cuprinsul revistei Mesager Bucovinean ediția nr. 4 (48)

https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2015/12/Mesager-MB_48_color.pdf

Ce mai găsiți în numărul 4(48) – Mesager Buicovinean, disponibil pe România Breaking News – RBN Press ?

  • Ziua Bucovinei de Ștefan HOSTIUC
  • Un mesaj al Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, de Ziua Bucovinei – Mesaj prezidențial
  • Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”: bilanțul unui semestru de activitate de Ionică VASILAȘ
  • Bucovina istorică și centrele ei de studii (din memoriile unui director de institut al Bucovinei) de Acad. Dimitrie VATAMANIUC
  • Petre Spânul (1894-1962) patriot român bucovinean de Dumitru CURCĂ
  • Jertfe românești pe altarul unei ideologii funeste (II) de Dumitru BALAN
  • Cuvânt de laudă pentru cenușăresele scrisului românesc din provinciile abandonate de Maria TOACĂ
  • Actualitatea bucovineană, în culori dulci-amare de Ștefan HOSTIUC
  • Făptuitoru-și face cetate în hotarele lui Dumnezeu (Sonete noi din cartea “Umbra lacrimii” ) de Mircea LUTIC
  • Bucovineanul Gregor von Rezzori și realitatea românească de Dragoș OLARU
  • Un regățean cu obârșii maramureșene, membru fondator al Societății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina de Antoaneta LUCASCIUC
  • Mihai Onciul: ”Pentru mine, fotografi a este o pasiune, iar pentru Societate, o șansă de a dăinui în imagini”
  • O viață de slavist, într-un volum de scrieri răzlețe de Iluță CONDREA
  • Limba română și cetățenii ei de Mihai Nicolae
  • Lucina, o parte a fi inței mele de Erast CĂLINESCU
  • Vremuri de bejenie de Adrian SLIMAC

https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2015/12/Mesager-MB_48.pdf

Despre lansarea în format nou a revistei Mesager Bucovinean, în 

„MESAGER BUCOVINEAN”, port drapelul cu straie noi și suflu nou, al „Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina” – reazemul rezistenței și dezvoltării românismului în Bucovina Istorică

Publicat și editat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro




Pentru Ziua Națională a României, Mihai Eminescu omagiat la Odesa de publicistul Vadim Bacinschi. Prezentarea volumului „Irosit printre ruși”

Acțiune de marcare a Zilei Naționale a României – lansarea cărții publicistului Vadim Bacinschi, dedicată poetului Mihai Eminescu

În cadrul acțiunilor preconizate de CG Odesa pentru a marca în regiune Ziua Națională a României, la 19.11.2015, la Biblioteca orașului Odesa, „IVANO – FRANKOV”, am organizat prezentarea cărții publicistului Vadim Bacinschi, dedicată contextului și perioadei petrecute de  poetul Mihai Eminescu în Odesa.

Volumul intitulat „Irosit printre ruși” – titlul reia un citat dintr-o scrisoare a vremii trimisă de poet prietenilor din România- a fost editat în acest an, la Galați, de către FUNDAȚIA  ACADEMIA  DACOROMÂNĂ și are ca subtitlu “Mihai Eminescu la Kuialnik și Odesa”.

Colaboratori ai Bibliotecii, artiști și studenți, precum și membri ai CG au prezentat referate despre viața și opera poetului național român, au recitat în română, ucraineană și rusă din versurile lui Eminescu și au interpretat romanțe pe versurile poetului.

Vadim Bacinschi, scriitor, poet și jurnalist, fondator și redactor șef al almanahului  de limbă română dedicat etnicilor români din sudul Ucrainei, intitulat “SUD-VEST”, a prezentat cartea sa, a doua legată de acest subiect, s-a referit la influențele trecerii prin Odesa în viața și opera poetului Mihai Eminescu și a prezentat mediul social și cultural pe care l-a întâlnit poetul pe aceste meleaguri.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI la Odessa

Fotografii de la eveniment – sursa: CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI la Odessa / Colaj foto: DTh




Ansamblul Folcloric „DOR BASARABEAN” din Ismail la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti“

Vineri, 29, și sâmbătă 30 mai 2015, în preajma sărbătorii de Rusalii, Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti“ din București a găzduit o serie de evenimente sub genericul COSTUMUL POPULAR BASARABEAN. Proiectul a fost derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti“. Au avut loc conferințe, expoziții, demonstrații susținute de meșteri populari și un spectacol de muzică și dans tradițional susținut de Ansamblul Folcloric „DOR BASARABEAN” din satul Erdek-Burnu/Utkonosovka, raionul Ismail – Sudul Basarabiei (Ucraina). Ansamblul a fost înființat în anul 1994 și este coordonat de Viorel Popescu, profesor de muzică la școala din localitate și maestru al acordeonului. Coregraful ansamblului, care numără aproape 40 de membri, este Sergiu Andrieș.

Spre finalul concertului a ținut o cuvântare și dl.Anatol Popescu, președinte al Asociației  „BASARABIA” a  Românilor  din  regiunea  Odesa:

„Copiii sunt dintr-o zonă românească din Sudul Basarabiei, Ucraina. Denumirea de Dor Basarabean este inspirată de un ansamblu cu care suntem înfrățiți, ansamblul Dor Transilvan din Cluj-Napoca. Repertoriul este din toate zonele istorice românești pentru a fi promovate în cadrul comunităților noastre unde sunt deznaționalizate, cu părere de rău, școlile, au fost ucrainizate, rusificate marea majoritate după al doilea război mondial. Este foarte important să menținem această flacără de românism acolo de unde vine mareșalul Averescu, de acolo de unde vin Musicescu și alte nume sonore, acolo unde există cea mai mare cetate românească (privitor la putere și amploare), Cetatea Albă, construită de Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, noi venim de la Lacul Catlabuga, unde s-a dat bătălia de la Catlabuga în 1485 (scrie Grigore Ureche că a topit Ștefan-Vodă oastea turcească în lacul nostru și a rămas acolo sânge de român).”

Întreg concertul poate fi urmărit de aici:

Mai multe imagini de la eveniment:

1-DSC02460

1-DSC02454

1-DSC02547

1-DSC02474

1-DSC02473

1-DSC02465

1-DSC02464




S-a inaugurat Școala Populară de Arte și Civilizație Românească din Cernăuți, o șansă a noii generații de români din Nordul Bucovinei

Inaugurată în data de 2 mai la Cernăuți, ”ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ CERNĂUȚI” a fost sfințită de un sobor de preoți în data de 10 mai 2015.

Sfintire_Scoala_populara_de_arte_Cernauti

La acest eveniment important pentru Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești și copiii români din Regiunea Cernăuți, care sunt pasionați și dornici să studieze arta populară și tezaurul imaterial românesc, alături de părinți – români adevărați, care au grijă ca tânăra generație să crească înconjurați de adevăratele valori ale neamului, a participat și o delegație importantă din România – Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, Angel Tîlvăr, Directorul General al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de pretutindeni Alina Hagima, Consulul General al României la Cernăuți Eleonora Moldovan, Ministrul-consilier Ionel Ivan.

Iurie_Levcic_Angel_TilvarFoto: Iurie Levcic si Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, Angel Tîlvăr, Directorul General al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de pretutindeni Alina Hagima, Consulul General al României la Cernăuți Eleonora Moldovan, Ministrul-consilier Ionel Ivan.

Precedată, pe parcursul a un deceniu, de acțiuni cultural-naționale, care au devenit repere culturale ale acestui spațiu, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți și-a propus această nouă provocare – inaugurarea „ȘCOLII POPULARE DE ARTE ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ”, care vine să contribuie la revitalizarea și valorificarea autenticității culturii românești, folclorului muzical românesc din această zonă și nu numai, înlăturând influența altor culturi. Totodată, această școală vine să completeze lipsa de informații actuale despre istoria și cultura tradițională românească а nordului Bucovinei și tezaurul muzical-folcloric autohton în rândul tineretului, să contribuie la stabilirea cooperării optime între Asociațiile culturale românești, prin crearea unui spațiu veridic și argumentat al culturii autentice românești.

Inaugurarea acestei școli, are un rol important și o semnificație cu totul deosebită. Necesitatea stringentă de a promova adevăratele valori, de a stabili cunoașterea culturii și istoriei românești la nivelul cuvenit se situează pe același nivel cu pregătirea specialiștilor, promotori ai culturii românești. Această Școală va fi baza de pregătire a copiilor și tinerilor de etnie română și pentru acțiunile cultural-naționale, desfășurate în această zonă istorică și în toată țara.

În concluzie, Directorul Centrului Bucovinean de Artă – Iurie Levcic, susține că „Școala Populară de Arte și Civilizație Românească Cernăuți „, care va fi cofinanțată și de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, este un proiect ambițios, inedit ca mod de abordare și organizare în regiunea Cernăuți, extrem de util prin conținut și formă, cu un impact direct și puternic, imediat și pe termen lung, asupra comunității românești din zonă dar și asupra populației majoritare„.

Cu toate că sunt deja înscriși peste o sută de copii, pe parcursul lunii mai 2015 ”ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ CERNĂUȚI ”încă își ține ușile deschise pentru înscrierea copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, care vor studia Arta Tradițională Românească la secțiunile:

# canto popular, coregrafie, sculptură în lemn, încondeierea ouălor,

# teatru popular și studiul limbii și civilizației românești.

Menționăm că Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina este partenerul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești în numeroase activități și evenimente dedicate românilor, atât în Ucraina cât și în România.

copii_români_scoala_populară_de_arte_Cernauti

Surse foto/video: Nicolae Hauca Mykola Havka / euromedia-ucraina.blogspot.ro prin romanibreakingnews.ro

Alte surse: probasarabiasibucovina.ro

Dacă doriți, puteți urmării toate înregistrările video de la deschiderea Școlii Popularr de Artă și Civilizație Românească Cernăuți – 2015, acesând link-ul: youtube




Exclusiv! Mircea Druc, cetățean al Românei, stat prieten și aliat al Ucrainei, interdicție de a intra în Ucraina!

Fostul Prim ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, aflat în drum spre Cernăuți pentru a fi prezent în mijlocul românilor la deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuți a fost întors din drum de către autoritățile ucrainene care i-au adus la cunoștiință prin ofițerul poliției de frontieră că are interdicție de intrare pe teritoriul Ucrainei.

Momentul s-a petrecut în seara de sâmbătă 8 mai a.c. la punctul de trecere a frontierei  Siret

Mircea Druc se afla într-un autocar care ducea o delegație de români, transport organizat de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, pentru a fi prezenți la momentul istoric de inaugurare a Centrului Cultural Român din Cernăuți, moment important atât pentru comunitatera de români din regiunea Cernăuți cât și pentru cultura și istoria românească din Ucraina în general.

Din discuția surprinsă între ofițer și Mircea Druc, dar și din discuțiile ulterioare cu cei apropiați acestuia din grupul de români, am putut concluziona faptul că interdicția nu s-a dat în momentul ajungerii la graniță, pentru că tehnic aceasta nu este o decizie a ofițerilor de poliție de frontieră, care la acest capitol sunt simpli executanți ci de alți factori decizionali din cadrul serviciilor de securitate ai Ucrainei (SBU), ceea ce pe cale de consecință înseamnă că în momentul ajungerii la graniță domnul Mircea Druc avea deja interdicția deja dată. Întrebarea care se pune și la care încă nu am răspuns este când a fost dată. Cei din anturajului fostului prim ministru au declarat că acesta nu mai vizitase Ucraina din anul 2008 și că există posibilitatea ca interdicția să fi fost emisă încă de pe vremea vechiului regim Ianukovici. Dar acestea sunt simple supoziții. Interdicțiile date de statul Ucraina pentru români sunt însoțite în general de totala lipsă de răspunsuri oficiale la întrebările firești care se nasc: de când?, până când? Și de ce?

Așa dar să căncluzionăm și să sintetizăm

România sprijină statalitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În contextul răboiului cu forțele pro-ruse din Est, România face acest lucru nu numai declarativ ci și faptic, prin implicarea în apărarea informatică, România fiind Națiune cadru pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.

Domnul Mircea Druc pe langă calitatea de fost demnitar al Republicii Moldova are și cetățenie română. Deci cetățean al unui stat prieten și aliat al Ucrainei.

Mai departe  …NO COMMENT !

Poziția MAE Român:

„În cursul zilei de mâine, 11 mai 2015, MAE va solicita clarificări ambasadorului ucrainean la București. De altfel, subiectul interdicțiilor de intrare în Ucraina pentru un număr de cetățeni români a fost ridicat de partea română cu mai multe ocazii, inclusiv în discuțiile la nivelul miniștrilor afacerilor externe, atât în cadrul vizitei la București a ministrului ucrainean de externe (februarie 2015), cât și cu prilejul discuțiilor ulterioare, inclusiv telefonice, respectiv prin demersuri ale ambasadei României la Kiev în relația cu autoritățile ucrainene (ultimul demers fiind efectuat în urmă cu două săptămâni)”, se arată în răspunsul MAE.

Ministerul de Externe a subliniat, totodată, că va continua aceste demersuri.

Pe de altă parte, MAE apreciază că această situație „nu corespunde stadiului actual al relațiilor dintre România și Ucraina”.

Foto: Mircea Druc însoțit de un apropiat al său Viorel Patrichi spre ieșirea din vama ucraineană după ce i s-a comunicat decizia de interdicție. / Sursa: Dorian Theodor-romaniabreakingnews.ro