ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "români de succes"

români de succes

,

Trei IT-iști clujeni, Vlad Iuhas, Radu Iuhas și Sebastian Presecan, au lăsat o lume întreagă cu gura căscată, după ce și-au prezentat proiectul pe o scenă din New York. Cei trei ardeleni au găsit o soluție prin care pot să îi conecteze la internet pe cei aproximativ 4 miliarde de oameni care nu au, deocamdată, acces la această tehnologie. Ideea lor i-a luat prin surprindere și pe cei de la Google și Facebook, care își doresc același lucru, dar nu s-au gândit la această soluție inedită.

Citește și… Alți doi români „Doi monștri sacri, Marcel Iureș și Victor Rebengiuc în cea mai recentă producție cinematografică românească” pun în valoare în filmul Octav, „o poveste cu oameni, cu un om în care se recunosc toți oamenii…” 

O soluție tehnologică prin care îi pot conecta pe cele patru miliarde de oameni care nu au conexiuni la internet la reteaua www folosind sunetul in loc de trafic de date.

La conferința TechCrunch Disrupt din New York, IT-iștii clujeni au urcat pe scenă și au prezentat start-up-ul lor numit Pangea Communications.

Vlad Iuhas (foto:zimbio.com)

Vreau să vă gândiți la cei 4 miliarde de oameni care nu au acces la tehnologia pe care voi o folosiți. Nu pot intra pe Facebook sau Twitter sau nicio altă aplicație care ar putea să le îmbunătățească viața. Asta pentru că nu sunt conectați la internet. În 2015, majoritatea oamenilor, două treimi din populație, nu au acces la internet, la conținut online. Asta se întâmplă din două motive principale: infrastructură slabă sau costuri mari”, a explicat Vlad Iuhas.

Reprezentanții Facebook și Google, prezenți la această prezentare, au rămas uimiți de ideea românilor, în condițile în care și ei caută de ani de zile o soluție pentru aceleași necesități… Relizată pentru a-i conecta la internet pe cele patru miliarde de oameni care acum nu au acces la aceste servicii, invenția clujenilor de la Pangea se arată una de mare perspectivă.

Video: Nu aveți conexiune de date? Nici o problemă ! Folositi Pangea ! (Video de la conferinta de prezentare)

Pangea Communications, cum se numeste tehnologia bazata pe un soft special transformă datele de pe o anumită pagină de internet în unde sonore pe care le transferă apoi, printr-un apel scurt, către telefonul mobil. Aplicația face ca telefonul să demoduleze aceste unde și să le reconstruiască pentru a face accesibilă informația prin afișare pe ecranul telefonului.

Vlad Iuhas a mai precizat că, de exemplu, în Africa, un continent cu peste 1 miliard de oameni, are o acoperire de trafic de date doar 8%. Mai mult, potrivit acestuia, costurile sunt atât de mari încât foarte puțini oameni își permit să aibă acces la internet.

Clujeanul a dat exemplele Google și Facebook, care încearcă, prin diferite proiecte, să mărească acoperirea, însă durează foarte mult și costă la fel.

Vlad Iuhas (foto:zimbio.com)

Noi suntem diferiți. Am creat o tehnologie care permite apicațiilor mobile să funcționeze fără trafic de date, fără o conexiune la internet. Folosim infrastructura existență a operatorilor de telefonie locală pentru a transmite conținut către orice telefon mobil, prin canalul vocal. Soluția noastră poate fi implementată acum și nu necesită nicio investiție în infrastructură”, a spus IT-istul ardelean la New York.

Mai precis, Pangea transformă datele în unde sonore și le transferă, printr-un apel scurt, către telefonul mobil. Acolo, undele sonore sunt demodulate, iar datele reconstruite și afișate de aplicație.

PANGEA DIAGRAM

Vlad Iuhas a precizat că au în vedere monetizarea acestei afaceri, însă doar după ce Pangea va fi implementat în mai multe zone și, în funcție de posibilități, se vor găsi soluții pentru ca proiectul să fie profitabil.

Prezent la conferința de la New York a fost și Serkan Piantino, directorul departamentului de Cercetări în Inginerie și Inteligență Artificială al Facebook, care i-a întrebat pe IT-iștii ardeleni cum vor face față provocării faptului că muți oameni nu știu de ce ar avea nevoie de internet.

E principalul motiv pentru care operatorii vor să lucreze cu noi. La început am crezut că este pentru a-i convinge pe oameni să își cumpere abonamente cu mai multe minute, dar ne-au explicat că, prin intermediul nostru, pot face mai atractive ofertele cu trafic de date. Astfel, dacă vor avea acces la rețelele sociale, la e-mail sau la știri, vor realiza importanța internetului și vor face sacrificiul de a cumpăra un astfel de abonament”, au explicat it-iștii ardeleni.

Prezentatorul conferinței a intervenit, la sfârșitul prezentării și i-a întrebat pe clujeni: „Cum de Google sau Facebook nu s-au gândit la asta înainte să lanseze sateliți?”

Nu știm, nimeni n-a mai încercat asta, știm sigur că nimeni n-a mai făcut asta și suntem curioși și noi de ce n-au făcut. Desigur, suntem interesați să lucrăm cu ei, dacă vor să lucreze cu noi”.

Reprezentanții Facebook și Google, prezenți la această prezentare, au rămas uimiți de ideea românilor, în condițile în care și ei caută de ani de zile o soluție pentru aceleași necesități… Relizată pentru a-i conecta la internet pe cele patru miliarde de oameni care acum nu au acces la aceste servicii, invenția clujenilor de la Pangea se arată una de mare perspectivă.

Surse:  voceatransilvaniei.roziuanews.roresearchforindustry.ro prin romaniabreakingnews.ro

,

Dragoș și Adrian Pavăl, doi matematicieni plecați dintr-o familie modestă din Suceava, au pornit în 1992 cu un butic în Bacău și au ajuns să domine piața magazinelor de bricolaj din România

Frații Pavăl (foto: Capital.ro)
Există puține companii cu capital sută la sută românesc care au reușit să țină piept multinaționalelor venite din Occident, să supraviețuiască și chiar să câștige bătălia. Dedeman este una dintre ele, o firmă construită de la zero de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a căror poveste fascinantă a rămas necunoscută până acum.
Plecați dintr-un sat din Suceava să studieze matematica la Iași, Dragoș și Adrian au ajuns, după două decenii, să pătrundă în topul celor mai mari companii cu acționariat românesc, având o cifră de afaceri care depășește 500 de milioane de euro. Fără afaceri cu statul, fără relații cu fosta Securitate, fără operațiuni la limita legii. Dedeman a apărut în 1992, la Bacău, și a fost, la început, un butic de 16 metri pătrați în care se vindeau de la sucuri și gume de mestecat, până la unghiere și papuci de casă. Acum sunt 30 de magazine uriașe, întinse pe zeci de hectare, în marile orașe ale țării. Dedeman are 6.000 de angajați și este lider detașat pe segmentul retailerilor de construcții și de amenajări.

Da, frații Dragoș și Adrian Pavăl, proveniți dintr-o familie modestă, cu opt copii, le-au dat o lecție de business marilor companii occidentale venite să împartă și să stăpânească piața din România.

Giganți precum Bricostore (Franța), BauMax (Austria) sau Praktiker, OBI și Hornbach (toți trei din Germania) se uită de jos în sus la Dedeman-ul fraților Pavăl, care este acolo, în vârf, pentru că a știut să fenteze criza prin investiții inteligente și să-și calculeze cu grijă fiecare pas.

UN INFORMATICIAN LA ÎNTREPRINDEREA DE STAT

Dragoș Pavăl (46 de ani), directorul și acționarul principal al companiei Dedeman, este cel mai mare dintre cei opt frați ai familiei. După școala generală, a plecat din satul natal și, în loc să meargă la liceu în orașul Fălticeni, la numai 15 kilometri distanță, el s-a dus tocmai la Iași. „Nici azi nu știu ce a fost în capul meu de am plecat atât de departe, mai ales că părinților le-a fost foarte greu să mă întrețină. Dar poate că așa a fost să fie, să-mi iau viața în mâini de la 14 ani”.
În vacanțe se întorcea la Suceava și muncea de dimineața până seara în gospodăria familiei. Regula tatălui său era că banii de buzunar trebuie câștigați muncind. „Părinții mei sunt oameni simpli, de la țară. Chiar dacă nu au făcut școli înalte, au o înțelepciune a lor. Norocul nostru a fost să avem părinți înțelepți, care ne-au educat și ne-au format astfel încât să înțelegem că fără muncă nu poți obține niciodată nimic. Originea modestă n-a fost niciodată o povară, din contră, m-a ajutat enorm”, spune Dragoș Pavăl. După liceu, a intrat la Facultatea de Matematică din Iași.
Această facultate avea o secție de informatică (câți auziseră de așa ceva în 1986?) și băiatul venit de la țară la informatică s-a înscris. În 1991, când a terminat facultatea, tânărul informatician Dragoș Pavăl a primit repartiție la o fabrică de confecții din Bacău. S-a chinuit acolo câteva luni, cu un calculator Felix (mare cât un tractor), care funcționa cu cartele, până într-o zi, când a văzut un anunț în ziar: întreprinderea magazinelor de stat căuta un informatician.
„M-a surprins, pentru că pe atunci nu prea se știa ce e aia. La interviu, directorul mi-a arătat niște cutii în care erau două calculatoare ambalate și m-a întrebat dacă știu ce să fac cu ele. Aproape un an am lucrat zi și noapte și am făcut un soft de contabilitate, în care se introduceau salariile și toată gestiunea. Lucrând la această întreprindere am văzut ce înseamnă comerțul. Aveam acces la toate cifrele, am văzut cum e cu adaosul comercial, cum se face profit, cât de mare este penuria de produse. Marfa intra și ieșea din depozite într-un ritm amețitor”, își amintește Dragoș Pavăl.

SOACRA MARGARETA ȘI BRANDUL DEDEMAN

La momentul anului 1992, în România nu dădea nimeni doi bani pe un informatician. Când s-a uitat în softurile pe care le crease, Dragoș Pavăl a văzut că avea cel mai mic salariu dintre toți angajații. Până și femeia de serviciu câștiga mai bine decât el, căruia abia îi ajungeau banii pentru mâncare și pentru biletele de tren până la Iași, unde își lăsase soția. Atunci s-a hotărât să-și deschidă un magazin. A împrumutat de la socri o mică sumă de bani și o Dacie break și l-a chemat pe fratele său de la Iași. Adrian tocmai terminase aceeași facultate de matematică și adunase vreo 10.000 de mărci, cumpărând marfă de la rușii care veneau în bazarurile din Iași și vânzând-o în târgurile din Craiova cu profit dublu. Așa au intrat frații Pavăl în afaceri.
„Am înființat o firmă și am închiriat un spațiu de 16 metri pătrați, pe care l-am amenajat noi. Am angajat o vânzătoare, am improvizat niște tejghele din lemn și din sticlă și am început să vindem. Câștigam într-o lună zece salarii pe care le luam la întreprinderea de stat ca informatician. Mergeam în București, era un centru comercial numit «Massa», și căram de acolo cu Dacia socrilor mei diverse produse. Gumă de mestecat, unghiere, tot felul de mărunțișuri. Era o mare penurie de produse și, fiind vorba de niște mărunțișuri care, pe atunci, erau foarte căutate. Și încă din prima lună de activitate am fost informatizați. Am cumpărat un calculator și țineam gestiunea pe el. Așa am învățat ce înseamnă să administrezi o afacere și cât de important e fiecare detaliu”.
Din acest amestec de improvizație și ordine matematică s-a născut compania Dedeman, ajunsă acum în toate topurile firmelor din România. Inclusiv numele are povestea lui, încropit de Dragoș Pavăl pe un petic de hârtie în fața ghișeului de la Registrul Comerțului.
„Îmi pregătisem niște denumiri, dar erau deja luate. Cei de la registru mi-au spus să mă gândesc repede la ceva, să-mi pun numele, orice. Nu prea îmi plăcea treaba asta cu numele, dar stând acolo, la coadă, am încercat să compun ceva. Eu – Dragoș, soția – Denise, fratele meu – Adrian. De-de-an. Nu suna bine. M-am gândit la soacră-mea, Margareta, și am mai pus și un M. Așa a ieșit Dedeman. O vreme mi s-a părut un nume nepotrivit, umblam cu facturile mâzgălite pentru că producătorii cu care lucram îl stâlceau în toate felurile. Mă și gândeam, «domnule, n-am fost în stare să aleg și eu un nume ca lumea». Peste ani, mi-am dat seama că e un nume potrivit pentru profilul nostru. Sună bine, nemțește, așa…”.

Lupta cu sistemul: „Ați licitat prea pătimaș“

În ascensiunea lor, frații Pavăl s-au lovit, inevitabil, și de forța oamenilor din sistem. La una dintre licitații, pentru un spațiu comercial, li s-a pus în vedere că n-are niciun rost să participe, pentru că oricum nu vor câștiga. Dragoș Pavăl își amintește zâmbind:
„Cu toate avertismentele pe care le-am primit, noi totuși ne-am înscris. Inconștiența tinereții! Am câștigat licitația și cu toate astea nu ne-au declarat câștigători. Motivația oficială a fost că «am licitat prea pătimaș», scrisă negru pe alb. Am mers cu ea la ziare, s-au făcut articole în care s-a publicat hârtia cu această motivație ridicolă și, într-un final, ne-au chemat și ne-au întrebat dacă mai suntem dispuși să plătim cât am licitat. Am spus că da, vom plăti, și au fost nevoiți să ne dea acel spațiu. Au urmat controale peste controale, dar nu ne-au putut face nimic. Eram curați ca lacrima”. „Pentru noi, criza a fost un mare noroc“
Dragoș Pavăl recunoaște cu sinceritate că ascensiunea companiei Dedeman n-ar fi fost posibilă fără conjuncturile speciale din anii ’90.
„Toți oamenii de afaceri români care au luat-o de la zero au început în acea perioadă și au beneficiat de moment. Și noi la fel. Nu putem spune că dacă ne-am fi născut astăzi am fi dezvoltat aceeași afacere. Ne-am născut la timp și am avut și noroc de foarte multe ori”.
Norocul a fost că în 1993, la un an după ce Dragoș Pavăl înființase firma Dedeman, statul era presat de comunitatea europeană să înceapă privatizările și a hotărât să dea mai multe spații comerciale în așa-numita „locație de gestiune”. Era un contract prin care preluai de la stat un magazin cu tot cu angajați, iar la finalul perioadei puteai deveni proprietar. Dragoș Pavăl rămăsese angajat la întreprinderea magazinelor de stat cu jumătate de normă, iar angajații au avut întâietate. A preluat un magazin de mobilă, care s-a dovedit, în scurt timp, o adevărată mină de aur.
„Era o criză de mobilă incredibilă, nu exista competiție și puteam să pun adaos comercial foarte mare. Conform angajamentului, stocul de marfă trebuia plătit până la finalul anului și eu am preluat în martie. Am rotit stocul ăla de foarte multe ori și am făcut un profit imens pentru acele vremuri. Să plătesc stocul la final de an a fost o bagatelă. Practic, marele nostru început ăla a fost. Acolo am făcut un capital incredibil de mare”.

ETERNA ÎNTREBARE: „CARE E URMĂTORUL PAS?“

Cu acest capital, dar mai ales cu credite luate de la bănci, frații Pavăl au început să se extindă după un plan simplu și eficient. În loc să închirieze spații comerciale, au preferat să se împrumute și să le cumpere. Dobânzile la bănci erau mari, dar niciodată mai mari decât inflația galopantă din anii ’90, ceea ce făcea creditele mai ușor de achitat. Când au ajuns la al treilea magazin de mobilă în Bacău, s-au întrebat care e următorul pas.
„Al patrulea magazin de mobilă nu mai mergea și noi voiam să ne extindem. Atunci am început să vindem și materiale pentru amenajări, instalații, diverse lucruri. A început să se contureze profilul de astăzi. Se căutau foarte mult aceste produse, cererea era mult mai mare decât oferta. Am ajuns la trei magazine de mobilă și cinci de decorațiuni. Am hotărât să mergem și în afara orașului și am luat legătura cu cei de la Romtelecom să vedem dacă puteam face o rețea internă prin care să vedem stocurile și să avem un control. Am fost primii care am lucrat online, am ținut ca totul să fie organizat ca la carte. Am început să construim: la Roman, la Comănești, la Iași. Am ajuns la vreo 20 de magazine mici în care vindeam mobilă și materiale pentru amenajări”.
Se întâmpla prin anul 2001. Frații Pavăl s-au oprit pentru o clipă în loc și au făcut bilanțul primului deceniu din istoria Dedeman. Plecaseră cu un angajat și cu un butic de 16 metri pătrați, iar acum aveau 245 de oameni și 20 de magazine care împânziseră orașele din Moldova. S-au uitat unul la altul, apoi și-au pus aceeași întrebare:

„Care e următorul pas?”.

Pentru a afla răspunsul, Dragoș Pavăl s-a urcat în mașină și a plecat într-o călătorie prin țările dezvoltate din Europa.
„Am mers în Italia și Austria, să văd cum vând ei materiale pentru amenajări. Intram în magazine, mă uitam, puneam întrebări. Am văzut marile lor magazine de bricolaj și m-am gândit că atunci când vor veni peste noi, ne vor elimina. Am zis că trebuie să facem ceva ca să ținem pasul”.

CREDIT DE 1,5 MILIOANE DE EURO FĂRĂ GARANȚIE

Străinii nu s-au lăsat prea mult așteptați. În 2002, francezii de la Bricostore deschideau, la București, primul magazin de bricolaj din România.
Undeva în Moldova, neștiuți de nimeni, frații Pavăl pregăteau strategia de apărare împotriva „cotropitorilor” străini. Au pus pe hârtie un proiect și a început să caute finanțare.
Era pe vremea când băncile străine pătrundeau în România. După ce se luptaseră ani la rând cu birocrația draconică a băncilor autohtone, întâlnirea cu olandezii de la ABN-Amro a fost floare la ureche. Batavii au făcut o analiză la sânge, au vizitat compania și le-au acordat un credit de 1.500.000 de euro fără nicio garanție!
„Cu acești bani am făcut la Suceava un magazin care avea 3.500 de metri pătrați, un monstru față de ceea ce aveam până atunci. Era o hală mare, exact cum sunt acum marile magazine de bricolaj. E funcțional și astăzi, numai că l-am extins de două ori și are 10.000 de metri pătrați. A fost magazinul cu care am învățat cum se face, dar ne-a fost teribil de greu. Cele mai mari dificultăți erau cu furnizorii, care nu înțelegeau că trebuie să eticheteze produsele și să pună cod de bare. Cine punea pe vremea aceea cod de bare la produsele de amenajări? Și atunci am făcut o muncă titanică. Aveam imprimantele noastre, tipăream și etichetam noi”, își amintește Dragoș Pavăl.
Pornind de la Suceava, Dedeman a deschis magazine de bricolaj în toate marile orașe din Moldova, pe care lanțurile străinilor au ocolit-o la început, preferând Bucureștiul și alte orașe mai dezvoltate. Când a sosit momentul intrării în București, frații Pavăl s-au lovit de prețurile astronomice ale terenurilor.
„Luasem un nou credit ca să ne extindem, dar prețurile terenurilor erau aberante și atunci am mers special în Polonia, să văd ce se întâmplă la ei. E o țară aflată cu mult înaintea noastră și am constatat că prețurile erau la mai puțin de jumătate în comparație cu România. Și n-am mai cumpărat, mi-am dat seama că trebuie să se întâmple ceva. A venit criza, prețurile au scăzut și noi ne-am extins, speculând această perioadă în favoarea noastră. Pentru noi, criza a fost un mare noroc și ne-a ajutat să câștigăm lupta cu marile lanțuri ale străinilor”.
EPILOG
Suntem în luna decembrie a anului 2012. Dedeman-ul fraților Pavăl s-a extins în toate zonele geografice ale țării și este lider detașat pe piața magazinelor de bricolaj. Toți cei opt frați Pavăl (șase băieți și două fete) lucrează în companie. Dragoș și Adrian sunt acționari, ceilalți ocupă diverse funcții, „după capacitățile și abilitățile fiecăruia”. „Părinții nu ne puteau ține pe toți în școală, iar frații noștri mai mici s-au sacrificat pentru ca eu și Adrian să putem face o facultate. A fost o datorie morală să-i aducem pe toți lângă noi”, spune Dragoș Pavăl.
Însă ceea ce citiți este doar epilogul acestui articol, nu și al poveștii fraților Pavăl. Povestea lor continuă fiindcă pentru ei există întotdeauna următorul pas. Plănuiesc să se extindă în afara țării, pentru început în Republica Moldova și, apoi, unde vor mai vedea cu ochii. Să se retragă sau să vândă nu le-a trecut niciodată prin cap. Oferte au avut și vor mai avea, dar nici nu vor să audă de ele. Dragoș Pavăl are trei copii, dar spune că țelul său principal nu este să le lase o moștenire, ci o educație.
„Fiica mea cea mare are 19 ani și anul ăsta termină colegiul în Elveția, iar apoi vrea să-și continue studiile la Londra. Am un contract cu ea, prin care mi-a promis că după studii se întoarce acasă. E un contract scris, să știți. Sigur, e simbolic, îl putem rupe oricând, dar ea o să-și țină cuvântul”.
Povestea familiei Pavăl merge mai departe. Și cine știe cât și până unde va mai continua această poveste?

Când am luat credite peste credite, au fost și momente în care m-am gândit că putem pierde tot. Dar ne-am născut într-o familie săracă. Ce putea să ni se întâmple? Să ne întoarcem de unde am plecat. Dragoș Pavăl, acționar principal Dedeman

Noi nu am făcut niciodată afaceri cu statul. Am dat pe un magazin mai mult decât a plătit cineva pe Hotelul Moldova din Bacău, care avea 12 etaje. E treaba lor, pe noi nu ne-au interesat afacerile cu statul. Dragoș Pavăl, acționar principal Dedeman

Autor/sursă: Mihai Voinea /  adevarul.ro  prin romaniabreakingnews.ro

Sursa foto: dedeaman.ro

,

Un român care a lucrat la Google a primit o finanțare de 25 de milioane de dolari pentru propria afacere. Octavian Costache a înființat, alături de trei antreprenori americani, aplicația de cumpărături Spring. Este considerată un mall mobil prin care își vând hainele, cosmeticele și accesoriile peste 750 de companii.

Mai multe fonduri de investiții, inclusiv cel administrat de Google, au cotizat la investiția de 25 de milioane de dolari, care este cea mai mare de la lansarea aplicației lui Octavian Costache și a partenerilor săi de afaceri.

Spring a mai primit anul trecut o finanțare de șapte milioane și jumătate de dolari.

Cât a lucrat la Google, Octavian Costache a dezvoltat o funcție de căutare pentru Google Maps, a conceput și implementat căsuțele multiple în Gmail și a conceput sistemul de grafice al serviciului Google Finance.

Cum a început totul? Octavian Costache a decis să își dea demisia de la Google și să meargă pe cont propriu. Acum, firma lui a primit o finanțare de 25 milioane de dolari

Mereu dornic să construiască ceva, Octavian Costache a dezvoltat mai multe proiecte online încă din adolescență, printre care doizece.ro, didactic.ro sau hartapoliticii.ro. În 2005, tânărul termina facultatea de Calculatoare din cadrul Politehnicii din București și se afla în fața unei decizii importante: să transforme doizece.ro într-o afacere sau să facă altceva. A aplicat la un job la Google, „mai mult ca o curiozitate – nu voiam să plec din România”, după cum spune, dar după ce a primit o ofertă a decis să o accepte.

După cinci ani într-un job pe care mulți îl consideră de vis, Octavian, un tânăr român absolvent de Politehnică, a simțit că dorește să facă altceva: „Nu mă mai simțeam provocat – și mie îmi place să cresc, să construiesc, să fiu provocat și să trec prin experiențe noi”. Preț de un an și jumătate, a fost implicat în diferite proiecte. Pe urmă, a lansat, împreună cu David Tisch, Alan Tisch și Ara Katz, Spring, o aplicație de cumpărături foarte apreciată de analiști și utilizatori, care a primit recent o rundă de investiții în valoare de 25 milioane de dolari, de la nume mari precum Google Ventures, Sound Ventures (firmă de investiții co-fondată de actorul Ashton Kutcher) sau Groupe Arnault.

Octavian_Costache_SPRING_romaniabreakingnews

Alan, David, Ara și Octavian

Antreprenorul a explicat ce l-a determinat să plece de la Google și să încerce altceva. „După cinci ani la Google, am simțit că nu am ce să mai învăț acolo și m-am întors la a încerca să pornesc propria afacere – întotdeauna mi-a plăcut să construiesc lucruri – începând cu site-ul Divertis în 1998, apoi doizece.ro, didactic.ro, hartapoliticii.ro – îmi place să construiesc produse pe care oamenii le găsesc utile. Am plecat de la Google neștiind exact ce anume urmează, iar între Google și Spring am petrecut aproape un an și jumătate în care am lucrat la diverse idei, am cunoscut oameni, dar mai ales am învățat ce înseamnă să construiești un business”, ne-a declarat el.

Octavian spune că este norocos și recunoscător pentru faptul că este bun într-o profesie aflată la mare căutare. „Sunt într-o poziție foarte privilegiată și pentru care sunt imens recunoscător – ca inginer software în ziua de azi poți face alegeri foarte riscante pentru că în orice moment există o companie care te va vrea angajat. Este o poziție unică și recunosc că sunt norocos să fiu bun în domeniul ăsta – și asta îmi permite să accept riscuri pe care mulți alții din păcate nu și le pot asuma”, explică el.

Cum a apărut Spring?

Costache l-a cunoscut pe David Tisch la New York. Românul a făcut parte din TechStars NYC, un accelerator de startup-uri al cărui fondator a fost David. Prin David, Octavian a făcut cunoștință cu fratele acestuia Alan, și apoi cu Ara Katz. Antreprenorul spune ce l-a determinat să meargă la New York: „Oportunitatea de a construi ceva real în New York, de a reuși să construiesc o companie în cel mai interesant oraș de pe pământ, alături de oameni care muncesc mult și sunt pasionați ca și mine, este o oportunitate pe care nu puteam să o las să treacă pe lângă mine”.

despre_spring_romaniabreakingnews

Peter Barta, director executiv al Fundatiei Post-Privatizare (FPP), organizație care încurajează antreprenoriatul în Romania, a spus la un moment dat că „deschiderea unei afaceri trebuie asociată cu o durere care există pe piață, iar serviciile oferite să fie calmantele”. În cazul Spring, acea durere a fost modul dificil în care oamenii fac cumpărături de pe telefonul mobil. „Pe măsură ce telefoanele mobile devin din ce în ce mai folosite, să cumperi ceva folosind numai telefonul este foarte dificil. Fie trebuie să descarci mai multe aplicații sau încerci să cumperi prin mobile web care este încet și complicat. Noi vrem să putem cumpăra produse făcute de brand-urile noastre favorite într-un singur loc, cu o experiență care este la fel de plăcută ca a te duce la shopping în viața reală”, a declarat, într-un interviu acordat gândul, Octavian Costache.

Spus foarte simplu, Spring este o aplicație-mall pentru Android și iOS care încearcă să le aducă utilizatorilor întreaga lume a modei – produse scumpe și ieftine – direct pe telefonul mobil.

Spre deosebire de altele, experiența de shopping în Spring este foarte asemănătoare cu aceea din viața reală, cu brand-uri de lux, produse de beauty, fast fashion sau designeri noi. Multe mărci au produse create exclusiv pentru Spring, ediții limitate, colaborări, piese unicat din colecțiile lor. Potrivit lui Octavian, „sunt multe produse pe care nu le poți găsi nicăieri altundeva”.

Lipsa coșului de cumpărături, o caracteristică de bază a aplicației

spring_romaniabreakingnews

Una din caracteristicile revoluționare ale aplicației Spring este lipsa tradiționalului coș de cumpărături, o unealtă a cărei eficiență este discutabilă. Aproape trei sferturi (72%) dintre cei care adaugă produse în coș într-un magazin online abandonează acel coș fără a face o achiziție, declara Cosmin Costea, E-business consultant SAP, la conferința Gândul e-Commerce. Mai mult, 97% dintre cei care vizitează site-ul unui retailer nu fac achiziții, potrivit lui Costea. „Dacă i-ai putea aduce  înapoi pe site, șansele tale de a le vinde ceva cresc de aproape 10 ori. Iar dacă îi duci înapoi la coșul de cumpărături abandonat, șansele de a le vinde ceva cresc de până la 70 de ori”, a adăugat el. Astfel, multe companii caută o alternativă la acesta.

Pentru echipa Spring, înlocuirea coșului de cumpărături a fost un proces care a durat mai mult de un an. „Când am vorbit cu consumatorii pentru care rezolvăm această problemă am descoperit că de cele mai multe ori coșul de cumpărături este folosit pentru a compara produse și a le salva pentru mai târziu, nu pentru a le cumpăra împreună. De aceea am decis să îl eliminăm, și să rezolvăm separat problemele pe care utilizatorii le rezolvau prin a adăuga ceva în coș”, explică co-fondatorul Spring.

Spring este un fel de „Instagram” din care se pot face cumpărături. Utilizatorii au înregistrat cardul în aplicație, iar pe profilul unei mărci urmărite de cineva apar produsele acesteia. Clienții pot da „Like” la un produs sau îl pot cumpăra prin simpla apăsare a unui buton de „Buy”. De acolo, de livrare și serviciile post-vânzare se ocupă fiecare brand în parte prezent în aplicație.

Publicat de România Breaking News – R.B.N. Press
Surse: digi24.rodiasporaromaneascaunita.comshopspring.comvivi.ro prin romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press