ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romani de pretutindeni"

romani de pretutindeni

,

Romania_R_Moldova„Cultura e cel mai facil mod de a crea o punte reală de comunicare între România și Republica Moldova.” Aceasta a fost una dintre concluziile întâlnirii dintre reprezentanții Ministerului Culturii din Republica Moldova, Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Ministerului Culturii din România.

O delegație formată din doamna Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii din România și domnul Gheorghe Postică, viceministru al Culturii din Republica Moldova , însoțiți de domnul Valeriu Turea, ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova la București a fost prezentă în data de 27 septembrie 2016 la sediul IEH pentru a discuta despre acțiunile comune dintre  Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Ministerul Culturii din Republica Moldova.

Domnul Nicolae Brînzea, director general adjunct al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni a prezentat principalele proiecte derulate anul acesta pe cele trei paliere: educaționale, culturale și spirituale. În contextul Centenarului Unirii este esențial să creăm un spațiu cultural comun.  Între IEH și Ministerului Culturii din Republica Moldova există un protocol de colaborare în baza căruia au fost realizate mai multe proiecte: muzeografii și studenții de la facultățile de Istorie și Arhitectură din Republica Moldova au participat anul acesta la tabere organizate de  Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, tabere care vizează crearea și menținerea legăturii culturale între specialiștii din domeniul cultural si tinerii studenți basarabeni, dar și extinderea cadrului de valorificare a tradițiilor și cunoștințelor generale despre patrimoniul cultural și spiritual românesc. Un proiect de suflet l-a reprezentat conferința „Patrimoniul cultural românesc: probleme de management, restaurare și punere în valoare”, care a avut loc la Chișinău, în perioada 15-17 iunie 2016. Am considerat că este important să acordăm o atenție deosebită  restaurării și valorificării patrimoniului românesc pentru că acesta reprezintă moștenirea noastră comună lăsată de generațiile care ne-au precedat – monumente istorice, valori, credințe, cunoștințe și tradiții. » a afirmat domnul Nicolae Brînzea, director general adjunct IEH.

Domnul Gheorghe Postică, viceministru al Ministerului Culturii din republica Moldova a apreciat modul în care colaborează cu Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni: “ Conferința despre patrimoniu a fost una deosebită,  deoarece este pentru  prima dată în ultimele două decenii când specialiști din domeniul culturii din România și Republica Moldova s-au întâlnit pentru a găsi noi abordări în soluționarea problemelor existente în ceea ce privește restaurarea și valorificarea patrimoniului românesc. Considerăm că patrimoniul Republicii Moldova este patrimoniul cultural românesc, iar problemele  sunt comune, de aceea trebuie să găsim soluții comune. Asteptăm cu nerăbdare ediția a II-a a conferinței

Consider că este important să existe continuitate în derularea proiectelor. Pentru refacerea și consolidarea patrimoniului,  între Ministerului Culturii din România și cel al Republicii Moldova va fi încheiat un protocol de colaborare. Între cele două instituții există un schimb real de expertiză a concluzionat doamna Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii din Romania.

romaniabreakingnews.ro

,

Dan Stoenescu, ministru delegat propus pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, a declarat luni, la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, că relația cu Republica Moldova este una „absolut primordială” și că „nu există două națiuni, există o singură națiune, indivizibilă”.

„Desigur, cele două priorități ale mele vor fi: numărul unu — diaspora. Numărul doi: românii din vecinătate. Este foarte important să ascultăm vocea diasporei, avem peste patru milioane de români în afara țării și alte milioane în jurul țării. Româniaeste practic una dintre puținele țări care este înconjurată de același popor, după cum spunea istoricul Nicolae Iorga. Desigur, în acest context, relația cu Republica Moldova este absolut primordială. Aici înțeleg următorul fapt: nu există două națiuni. Există o singură națiune, indivizibilă”, a precizat acesta, la audierile din comisiile reunite de Politică externă din Senat și Camera Deputaților, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării (Camera Deputaților) și Comisia românilor de pretutindeni (Senat).

El a adăugat că programul detaliat va fi prezentat în fața comisiilor parlamentare până la data de 15 decembrie, dar a subliniat că diaspora și românii din vecinătate vor reprezenta o prioritate pentru noul Guvern.

Totodată, Stoenescu a menționat că una dintre prioritățile lui va fi facilitarea menținerii legăturilor de familie pentru cetățenii români care au emigrat, dar că va susține și reducerea taxelor consulare, a costurilor administrative, înlesnirea transferului de bani.

Dan Stoenescu a mai precizat că liniile principale ale proiectelor Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni vor fi: școala, educația, cultura și spiritualitatea.

„Fac parte din generația studenților români care au plecat în străinătate și s-au întors. S-au întors să-și ajute țara, să se implice în administrația publică națională din Români pentru a aduce schimbarea atât de așteptată de cetățenii români. (…) Interesul meu pentru relațiile cu românii de pretutindeni datează de peste cinci ani. Încă din studenție m-a interesat identitatea românească, oriunde s-ar afla ea. În timpul studenției am înființat Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, ONG care a sprijinit românii din Basarabia, din Bucovina de Nord, din Maramureșul istoric și chiar Valea Timocului, pentru a-și păstra identitatea culturală, lingvistică și religioasă”, a spus ministrul propus, la audieri.

„Recunosc că există o expertiză foarte bună în cadrul ministerului și în cadrul Departamentului și doresc să continui aceste linii, să continui implementarea de politici pentru sprijinul cultural, lingvistic și religios al românilor de pretutindeni, apărarea drepturilor românilor ca cetățeni europeni, tratamentul egal și nediscriminatoriu al românilor și eliminarea restricțiilor pe piața muncii”, a conchis acesta.

Dan Stoenescu, propus de premierul desemnat, Dacian Cioloș, ca ministru delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, a fost avizat, luni, de comisiile parlamentare de specialitate, cu 39 de voturi ”pentru” și 4 ”împotrivă”.

Dan Stoenescu a absolvit Austin College din Texas, SUA, cu o diplomă de licență în Studii Internaționale (2003) și, în 2005, a obținut o diplomă de master în Globalizare și Dezvoltare la Universitatea Warwick, Marea Britanie. A lucrat, la Cairo, la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați și la Organizația Internațională pentru Migrație. De asemenea, a lucrat, în calitate de diplomat, la Madrid și la Beirut și a fost președinte al European Union National Institutes for Culture în Liban, pentru două mandate consecutive, ca reprezentant al Institutului Cultural Român. În 2000, s-a numărat printre fondatorii Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni și apoi a înființat Centrul pentru Educație Democratică.

Publicat de și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / Sursa: Agerpress

,

Au început înscrierile la festivalul de Poezie și Epigramă ”Romeo și Julieta la Mizil”! Aflat la ediția a IX-a, festivalul se adresează românilor de pretutindeni, care scriu poezie și epigramă, indiferent dacă sunt debutanți, au puțină experiență literară sau sunt scriitori consacrați. Cei care vor să se înscrie o pot face pe site-ul www.romeojulietalamizil.ro

Premiile sunt, în total, de 4000 de lei pentru ambele secțiuni, Poezie și Epigramă. Coordonatorii festivalului sunt profesorii Bădicioiu Laurențiu și Minea Victor , iar evenimentul este organizat și susținut de Fundația Culturală ”Romeo și Julieta la Mizil” și Liceul Teoretic ”Grigore Tocilescu”. Premierea are loc la Mizil, pe 30 ianuarie 2016, la Mizil. Invitatul de onoare al festivalului este cunoscutul scriitor sârb, Adam Puslojic.

regulament_romeo_si_julieta_la_mizil_2014_20151

 

,

În perioada 14 – 16 august 2015, s-a desfășurat la Sighișoara „Tâgul de tradiții și obiceiuri al românilor de pretutindeni”, eveniment organizat de Asociația Congresul tradiților, spiritului și identității românilor de pretutindeni din Orșova și Municipiu Sighișoara, în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și alte asociații de profil, organizații și instituții.

Evenimentul destinat promovării tradițiilor și obiceiurilor al românilor de pretutindeni și-a propus să aducă în prim plan, tradițiile populare românești, vechile tradiții mesteșugărești și contribuția la transmiterea acestora, tinerei generații și să informeze totodată asupra strategiilor de implementare și cooperare la nivel național și internațional, în domeni precum produse tradiționale certificate, rețete tradiționale, produse Bio, locuri cu potențial turistic, agricultură cu practici tradiționale, agricultură Bio, plante medicinale, remedi naturale, turism etnocultural.

Prezent la această manifestare, grație amabilei invitații din partea organizatorulu, am fost impresionat de calitatea prestațiilor, numărul participanților, precum și de efortul organizatorilor coordonați de domnul Viorel  Stepa, care a asigurat un număr impresionant de participanți cu tot ce implică aceasta.

Sunt convins că nu a fost deloc ușor dar efortul a meritat. Sighișoara a răsunat și strălucit  de cântec,  joc și port  românesc.

Parada portului popular în drumul spre Cetate, în capul coloanei directoarea Centrului Cultural Perla din Cernăuț,i alături de solistele centrului  participante la festival.

Scena, interpreți și spectatori.

Prezentatori, organizatori, parteneri la deschiderea festivalului.

Au participat ansambluri folclorice din Mureș, Cluj, Alba, Brașov, Sibiu, Suceava, Asociațiile românilor din Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria. De asemenea se vor prezenta abiceiuri vechi țărănești cu muzică, dans și produse din Albești, Boiu, Daneș, Hetiur, Nadeș, Biertan, Mălăncrav, Laslea, Țopa, Viscri, Vânători. Programul manifestării a cuprins și puncte în care participanții și-au prezentat portul printr-o paradă, precum și cântece populare specfice zonei din care provin.
Acum când totul s-a încheiat, când implinirile și neîmplinirile intră în raport aritmetic cu plus și minus trebuie să constatăm și să apreciem afortul organizatorilor, al orașului și a tuturor celor ce au contribuit la această reușită, de ce nu, de interes național? Interes pentru păstrarea și promovarea culturii și obiceiurilor tradiționale românești, interes ce ar trebui să apropie și cheme la conlucrare și factorii politici locali indiferent de apartenență partinică pentru mai binele comunităților românești și al românismului.
În final adresez un îndemn, în contextul celor de mai sus, ar fi un mare păcat dacă această manifestare nu ar deveni perpetuă, mai ales că a demonstrat că … „POATE!”.

Sighișoara are potențial să devină unul din importantele centre de cultură al românilor de pretutideni, având toate atuurile necesare.
Marian Clenciu
Președinte CN-ACPBB

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: probasarabiasibucovina.ro

,

Festivalului de Film AMATORULStart pentru AMATORUL în comunitățile
românești din afara granițelor!

Pe 9 noiembrie, când este marcată Ziua Căderii Zidului Berlinului, s-a dat startul aplicării la cea de-a V-a ediție a Festivalului de Film ”AMATORUL” și în comunitățile românești din afara granițelor. Mesajul acestei ediții este: ”Apasă pe REC!”

A fost aleasă această zi tocmai pentru a recunoaște importanța căderii cortinei de fier de acum 24 de ani pentru întreaga Europă. Românii pot urma exemplul german de reunificare pas cu pas prin consolidarea relațiilor dintre comunitățile care acum sunt separte și prin implicarea intelectualilor și a oamenilor de artă în activități comune, indiferent de locul de trai a acestora.

Recunoaștem meritul Internetului în a stabili conexiuni între comunități separate de hotare statale. Totodată, menționăm aportul acestuia în promovarea filmului și a cineaștilor începători. Datorită rețelei globale, cinematografia se împrospătează, se deschide spre rețelele de socializare, care permit o difuzare în masă, inclusiv a filmelor realizate de amatori.

Acest lucru este important pentru țările unde se fac investiții nesemnificative în cultură și cinematografie, iar cetățenii nu au posibilitatea reală de a învăța și practica arta cinematografică.

Lansat în 2010, ”AMATORUL” oferă tuturor pasionaților de imagini video o platformă gratuită de lansare a filmelor în spațiul public. Festivalul „AMATORUL” a fost creat ca să spargă tiparele.

La concurs poate participa oricine, indiferent de vârstă, loc de trai, opțiuni religioase și politice. Aplicanții sunt încurajați să suprindă ceea ce li se pare interesant cu ajutorul unui telefon mobil, aparat foto sau cameră video și să aplice în concurs.

Practica edițiilor anterioare arată că ceea ce participanții consideră a fi o încercare stângace și nesemnificativă, e anume ceea ce dă bine pe marele ecran.

Ne așteptăm ca în acest an să fie o participare masivă a vorbitorilor de limbă română din afara Republicii Moldova – din România, Italia, Grecia, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina etc.

Cele patru categorii competiționale vin să acopere toată gama de tematici ce pot fi abordate:

# Film de un minut / Spot social,
# Film Civic,
# Reportaj TV,
# Film fără categorie

Amatorii de film se pot înscrie în concurs, cu unul sau mai multe filmulețe, începând din 29 octombrie 2013, doar completând formularul de aplicare pe pagina Festivalului.

Date de contact:

Anastasia Cucuruz – coordonator proiect
Tel: +373 69498786 / 68681880
E-mail: festivalul.amatorul@gmail.com
Site: www.amatorul.eu

,

Cetățenia română, un drept al românilor de pretutindeni și o datorie morală a României

Cetățenia română, un drept al românilor de pretutindeni și o datorie morală a României

DREPTUL LA CETĂȚENIA ROMÂNEASCĂ

Ieri 5 noiembrie, la Palatul Parlamentului, sub auspiciile Comisiei românilor de pretutindeni din Senanatul României în parteneriat cu Asociația Convergențe Europene a avut loc o dezbatere pe tema,,Cetățenia română, un drept al românilor de pretutindeni și o datorie morală a României”.

În cadrul evenimentului, s-a dezbătut inițiativa legislativă a senatorului Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor din afara țării, privind modificarea Legii Cetățeniei. Conform proiectului,  etnicii români din jurul României,  ar trebui să aibă dreptul de a solicita și de a primi cetățenie română conform unei proceduri simplificate.

La eveniment  au  participat membri ai comunităților românești din jurul frontierelor, reprezentanți ai Legislativului și Executivului.

Senatorul Viorel Badea, inițiatorul  acestui proiect de lege a declarat “amendarea Legii Cetățeniei este necesară pentru ca românii din afara țării care își asumă identitatea românească să poată beneficia de cetățenia română așa cum se întâmplă și în cazul altor state, cum ar fi Franța, Marea Britanie sau Germania“…

Pentru R.B.N.Press

Marian Clenciu

Presedinte As. Culturala Pro Basarabia si Bucovina

www.probasarabiasibucovina.ro

 

,

Oricâte rapturi teritoriale, granițe și sârme ghimpate nu s-ar pune, cultura și istoria unui popor nu poate fi ștearsă. Suntem un popor român, care a evoluat sub diferite regimuri politice, însă care a fost educat în spiritul aceleiași culturi și care vorbesc aceeași limbă. Ceea ce ne lipsește încă sunt șansele de interacțiune- comunicare intre noi, românii… de pretutindeni.

Scoala_de_Vara_2013In acest sens, Școala de Vară „Noi, cetățeni interactivi ai Europei”, ajunsă la ediția a III-a, organizată între 4- 11 august 2013 de către Asociația Culturală „Pro Basarabia și Bucovina”, în parteneriat cu Universitatea București- Facultatea de Litere și Asociația Convergențe Europene, finanțată de Ministerul Afacerilor Externe al României, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, este o oportunitate reală pentru românii din diferite regiuni istorice să se cunoască, comunice și să-și împărtășească experiența. Ne referim nu la o experiență personală, dar una a zonei pe care o reprezintă.

Revenind în Chișinău, punând cap la cap amintirile lăsate de oamenii pe care i-am înlâlnit în București și activitățile în care am fost antrenați, mi-am dat seama că de fapt meritul școlii de vară privit per ansamblu este foarte mare, împreună cu cursurile organizate și vizitele oficialilor, promenadele prin centrul vechi al orașului și excursiile în locurile pitorești din țară.

Probabil datorită pasiunii și studiilor istorice pe care le am în spate, unul dintre lucrurile care m-au impresionat cel mai mult a fost să văd cât de bine este păstrat și valorificat patrimoniul istorico- arhitectural al Bucureștiului. Locul unde istoria parcă reînvie, chiar dacă uneori cu emoții tare neplăcute, cum ar fi vizitarea Hanului lui Manuc Bei, locul unde 2 secole în urmă a fost semnată Pacea de la București, iar soarta Basarabiei, anexată la Rusia, a fost „pecetluită”.

Vizitând Mănăstirile Surpatele și Dintr-un Lemn, precum și Curtea de Argeș, am înțeles cât de fericiți sunt românii din România, spre deosbire de cei din afară, care din cauza numeroaselor restricții cum ar fi viza nu pot vedea locurile despre care au învățat în școală, la orele de istorie ori limbă română. Cine nu a învățat legenda Meșterului Manole și cine nu ar vrea să vadă zidurile în care a fost jertfită Ana..?

În doar o săptămână însă am reușit și să învățăm multe lucruri. Cei cca 30 profesori, studenți și elevi etnici români din Ucraina, Republica Moldova și Serbia au învățat de la specialiști despre cum să vorbim corect limba română și unicitatea operei literare românești, precum și am primit informații utile despre activitatea Biroului de Informare al Parlamentului European în România și complexitatea noțiunii de „cetățenie europeană”.

Cele mai aprinse discuții au putut fi surprinse între participanți și oaspeții mai speciali (cum ar fi Bogdan Bârlă, Cristian Tabără sau Eugen Tomac), acestea rotindu-se în jurul subiectului de integrare europeană, întrucât atât Serbia, Ucraina cât și Republica Moldova încă mai speră să ajungă în Uniunea Europeană. Întâlnirea cu Eugen Tomac a fost cu totul deosebită întrucât a avut loc în sala de ședințe a Parlamentului României, iar oficialul a încercat să vină cu răspunsuri clare pentru fiecare întrebare.

Și totuși, cea mai valoroasă experiență se ascunde în acele discuții neoficiale, unde ne-am simțit cu adevărat cetățeni interactivi, la prânz sau seara după cină, când stând la un pahar de vorbă cu „românii de pretutindeni” îți dai seama cât de multe ne leagă și cât de nedreaptă a fost istoria… Problemele abordate sunt diferite de cele pe care le discuți cu mulți dintre prietenii de acasă, de multe ori victime ale unei educații manipulatorii, iar toate astea fac ca momentul despărțirii și revenirii „acasă” să fie poate chiar dureros…

Organizarea Școlii de Vară a presupus o muncă enormă și asta s-a văzut, deci nouă nu ne rămâne decât să MULȚUMIM Asociației „Pro Basarabia și Bucovina” și co- organizatorilor și credem că e de datoria noastră să venim cu noi idei de colaborare în viitor.

 

Pentru R.B.N.Press

Eugenia Doros

participant la Școala de Vară „Noi, cetățeni interactivi ai Europei”,  ediția a III-a, organizată între 4- 11 august 2013 de către Asociația Culturală „Pro Basarabia și Bucovina”

material publicat și pe tocpress.info, curaj.net

,

„Țările vecine s-au obișnuit cu o Românie paralizată, însă a sosit momentul să ne afirmăm cu fruntea sus principiile, chiar dacă atunci când îți asumi cu curaj și responsabilitate adevărul referitor la conaționalii din diverse state ești considerat dușman. Interesul nostru nu este acela de a trăi într-o eternă pace politică cu cei din jur, ci acela de a-i identifica pe conaționalii noștri oriunde ar fi ei și de a le proteja și promova drepturile. Este un lucru absolut normal. Așa procedează și alții, cum ar fi polonezii, maghiarii sau evreii. Nu suntem singurii care fac acest lucru. Nu trebuie să ne temem că deranjăm pe cineva. Dacă nu deranjezi, înseamnă că nu exiști. Din punctul nostru de vedere, cea mai pragmatică abordare a statului român, atât privind politica de vecinătate, cât și cea externă per ansamblu, este aceea de a proteja identitatea cetățenilor săi și a etnicilor români de pretutindeni. Este un lucru absolut normal și acesta este punctul de plecare al progresului unei națiuni.” Senator Viorel Badea

Camera Deputaților a adoptat recent un proiect legislativ pentru modificarea Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care prevede că sunt denumiți “români de pretutindeni” toți cei care își asumă identitatea culturală românească, persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care sunt apelați (aromâni, basarabeni, bucovineni, moldoveni, vlahi, volohi, etc). Am discutat despre acest subiect, dar și despre problemele românilor din jurul țării, cu inițiatorul proiectului de modificare a Legii 299/2007, senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României.

Românii din comunitățile istorice din afara țării s-au bucurat că modificarea legislativă pe care ați propus-o a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților cu un număr covârșitor de voturi: 293 pentru, două împotrivă și cinci abțineri. Ce schimbări va aduce această modificare pentru etnicii români din afara României?

Viorel Badea: În primul rând, menționez că discutăm pe marginea acestei modificări legislative încă de acum cinci ani. Am discutat în diverse contexte să o propunem și, practic, acum am reușit, după negocieri îndelungi cu toate partidele politice, să adoptăm în Parlament acest proiect, o modificare ce nu face altceva decât să aducă o clarificare din punctul de vedere al statului român. Este vorba de o clarificare etnonimică, dar și politică. Din punctul acesta de vedere, pot să spun că am reușit să întrunim acordul tuturor actorilor politici din România privind necesitarea implementării acestei modificări în legea referitoare la românii de pretutindeni. Deci, odată cu adoptarea noii formule legislative, reușim să creăm un nou context și o nouă modalitate de abordare a relațiilor cu comunitățile de români din afara țării, pe care politicienii din vecinătatea României îi considerau altceva decât etnici români. Această istorie a substituirii numelui de român nu este foarte veche, ea vine de la Stalin și se încheie cu acea abordare năstrușnică a autorităților de la Belgrad prin care oficialii sârbi consideră că este necesar să fie standardizată limba vlahă sau să se vorbească despre vlahi ca despre o națiune diferită de cea română. Tocmai de aceea, era absolut necesar să aducem o clarificare în interiorul României, care să constituie pentru noi o bază de discuții și negocieri cu vecinii noștri în ceea ce privește recunoașterea comunității românești.

După adoptarea acestui proiect de lege, în presa străină din vecinătatea României au apărut declarații conform cărora acest demers al Bucureștiului nu ar fi unul tocmai prietenesc. De ce credeți că până și această modificare legislativă reprezintă o amenințare pentru vecinii noștri?

V.B.: Țările vecine s-au obișnuit cu o Românie paralizată, însă a sosit momentul să ne afirmăm cu fruntea sus principiile, chiar dacă atunci când îți asumi cu curaj și responsabilitate adevărul referitor la conaționalii din diverse state ești considerat dușman. Interesul nostru nu este acela de a trăi într-o eternă pace politică cu cei din jur, ci acela de a-i identifica pe conaționalii noștri oriunde ar fi ei și de a le proteja și promova drepturile. Este un lucru absolut normal. Așa procedează și alții, cum ar fi polonezii, maghiarii sau evreii. Nu suntem singurii care fac acest lucru. Nu trebuie să ne temem că deranjăm pe cineva. Dacă nu deranjezi, înseamnă că nu exiști. Din punctul nostru de vedere, cea mai pragmatică abordare a statului român, atât privind politica de vecinătate, cât și cea externă per ansamblu, este aceea de a proteja identitatea cetățenilor săi și a etnicilor români de pretutindeni. Este un lucru absolut normal și acesta este punctul de plecare al progresului unei națiuni.

Cred că sunteți la curent cu faptul că în Ucraina a fost adoptată Legea privind politicile lingvistice ale țării, care permite unei minorități să-și oficializeze oarecum limba maternă la nivel local, raional sau regional, dacă aceasta este vorbită de cel puțin 10% din populația comunității. Cum comentați faptul că în această nouă lege figurează și limba „moldovenească”?

V.B.: Nu este pentru prima oară când Ucraina legiferează ceva care nu există. Limba moldovenească nu exista decât în închipuirile lui Stalin și, bineînțeles, în cele ale urmașilor lui. Iar cei care încearcă să promoveze un asemenea concept periculos și, totodată, hilar nu fac altceva decât să desconsidere direct și nemijlocit poporul român, oriunde s-ar afla el. Nu putem fi de acord cu așa ceva și am avut foarte multe contacte în acest sens cu parlamentari din state europene, cu care am discutat inclusiv despre această problemă. Opinia lor unanimă este că niciodată nu va fi acceptat un surogat lingvistic precum așa-numita limbă “moldovenească”. De exemplu, la toate conferințele la care participă reprezentanți ai autorităților Republicii Moldova, translația pentru ei se face tot în limba română. De asemenea, pe site-urile oficiale guvernamentale din Republica Moldova, vedem că este vorba de limba română, nu ”moldovenească’’.

Cu toate acestea, în Constituția Republicii Moldova avem limba “moldovenească”…

V.B.: Așa este, însă o constituție se poate modifica prin referendum și se pare că autoritățile actuale de la Chișinău, care se autobulversează permanent, nu cred că au curajul să propună o modificare constituțională, în condițiile în care cea mai mare parte a celor care au rămas acasă încă nu își realizează plenar propria identitate . Cea mai progresistă parte a cetățenilor Republicii Moldova este plecată la muncă în străinătate și, în aceste condiții, este destul de complicat pentru Chișinău să propună un referendum pe tema limbii române. Oricum, de facto, cei mai mulți dintre basarabeni recunosc faptul că nu există limbă „moldovenească”. Prin urmare, forțarea pe care au făcut-o ucrainenii în ceea ce privește recunoașterea unei limbi care nu există este ea însăși un gest de neprietenie la adresa poporului român și a României, pentru că ei nu fac altceva decât să promoveze un neadevăr. Este opțiunea lor, însă ceea ce m-a îngrijorat este faptul că o parte a liderilor comunității românești din Ucraina a asistat la această execuție lingvistică, pe care au înfăptuit-o autoritățile de la Kiev. Bineînțeles, cu această chestiune nu putem fi de acord sub nicio formă.

Ați amintit mai devreme de autoritățile de peste Prut, despre care spuneți că “se autobulversează permanent”. Constatăm că, indiferent de schimbările care au loc pe scena politică de la Chișinău, problema transnistreană, de exemplu, rămâne aceeași sau, dimpotrivă, se acutizează, cu toate că Tiraspolul încearcă să o ambaleze altfel decât în anii precedenți. De ce credeți că există această falsă deschidere din partea celor care se declară conducători ai regiunii transnistrene, mai ales în contextul organizării Zilelor Europei în orașul Tiraspol?

V.B.: Totul este o fățărnicie și o ipocrizie. Nu pot aprecia persoanele care se autodefinesc autorități transnistrene decât în momentul în care acestea recunosc public suveranitatea Chișinăului asupra acelei regiuni, în corelație cu retragerea rapidă a armatei rusești din zonă, o armată care nu își motivează în niciun fel prezența acolo. Prin urmare, orice manifestare pro-europeană este lipsită de sens, din moment ce așa-numitele autorități transnistrene înțeleg să nu respecte regulile jocului și să considere că ei dețin suveranitatea într-o regiune care aparține fără dubiu și necondiționat Republicii Moldova. Aș atrage atenția și colegilor de la Chișinău, pentru că simt de multe ori o atitudine destul de șovăielnică, un abandon în ceea ce privește modul în care sunt gestionate relațiile cu basarabenii de dincolo de Nistru. Mi-aș dori să văd mai multă fermitate, o acțiune europeană a Chișinăului mult mai bine punctată pe această temă și nu mereu un ochi care privește spre Moscova și așteaptă să vadă o reacție pozitivă sau negativă și, în funcție de aceasta, să își facă o agendă.

De la începutul acestui an, au avut loc deja două runde de negocieri privind soluționarea problemei transnistrene, sub auspiciile președinției ucrainene a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Cu toate acestea, se pare că nu prea există progrese în acest sens. Credeți că se mai poate face ceva până la sfârșitul anului, cât Ucraina deține președinția OSCE?

V.B.: Nu cred că se vor obține rezultate. Dimpotrivă, mi se pare că totul se temporizează și bănuiesc că se pregătește un alt tip de abordare din partea Moscovei pe acest subiect și sunt convins că fără o atitudine mai fermă a Chișinăului și, de ce nu, a Uniunii Europene, lucrurile nu se vor schimba structural în acea zonă, nu numai până la sfârșitul anului, ci nici după aceea. Condiționalitatea principală în soluționarea conflictului transnistrean este retragerea de urgență a trupelor sovietice de ocupație. Această armată este o expresie a imperialismului sovietic în regiunea respectivă. Atâta timp cât rușii nu își retrag trupele de acolo, nu putem vorbi de pace în regiune.

Interviu luat de jurnalistul Sergiu Dan și publicat de romaniabreakingnews.ro

Citeste si …

ACT DE SUPERBĂ SOLIDARITATE NAȚIONALĂ ÎN CAMERA DEPUTAȚILOR – De azi, armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji sunt ROMÂNI !

Camera Deputaților a votat cu o majoritate zdrobitoare, azi 8 mai a.c., proiectul de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni – etnonimele de vlahi, aromâni, istroromâni, moldoveni etc. denumesc pe cea de român. Din acest moment oricine își spune moldovean, aromân, vlah, voloh, istroromân, meglenoromân, fârșerot, etc. este recunoscut ca român ce aparține de statul român.

Vot pozitiv covârșitor în Camera Deputaților din Parlamentul României – pentru recunoașterea tuturor românilor de pretutindeni.

Prin acest act de superbă solidaritate națională  a deputaților se deschide calea pentru ca România se redevină într-un viitor nu prea îndepărtat  o putere regională, un gest al clasei politice care o mai spală de păcatele grele pe care lea acumulat. De remarcat ca în lumea democratică puține legi au fost votate cu o majoritate covârșitoare. Au votat 239 de deputați pentru și doi împotrivă. Un rol însemnat în concretizarea acestei legi a avut-o senatorul Viorel Badea, inițiatorul legii și sprijinită, de toate partidele din Parlamentul României, unul din voturile împotrivă fiind al lui Costică Canacheu, un pol al intereselor antiromânești cu “vadite nuanțe de interese grecesti via Rusia”.

Adoptarea acestei legi este un pas mare, unic și extraordinar  în istoria modernă a României, de ne egalat și poate de o mai mare anvergură decât pașii facuți în vremea Regelui Carol I, care a sprijinit financiar comunitățile românești din provinciile istorice, cu școli, profesori, cu biserici și preoți, și care practic reprezintă un nesperat pas înainte spre redefinirea și renașterea Națiunii Române.

 O pată neagră, care cu greu va fi ștearsă este atitudinea Ministerului de Externe Român (practic al României faptic al altor state) care și-a permis să dea un aviz negativ acestui proiect de lege, pentru a nu fi aprobat.

Ca efect al acestei legi, România va avea pe lângă cei douăzeci de milioane de români din țară, încă zece milioane în provinciile istorice din jurul ei, la care se mai adaugă cele cinci milioane din diaspora ocidentală, un total de 35 milioane de cetățeni.

Iată enunțul articolului de lege adoptat de Camera Deputaților, care prin efectele sale în timp va intra cu siguranță în istorie:

Articol unic: Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se modifica dupa cum urmeaza:

Articolul 1, alineatul (1) a) se modifica și va avea urmatorul cuprins:

ART. 1. alin (1) a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor Romaniei, indiferent de modul în care aceștia sunt apelati (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, , maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji, precum si toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;

Astfel, demnitatea de a fi român va putea fi de acum înainte  la îndemâna a milioane de români care ca urmare a evoluției istorice departe de Țara Mamă și-au însușit sau au fost denumiți cu denumiri istorice românești.

Bravo Deputaților din Parlamentul României !

Bravo pentru viitorul vot și din plenul Senatului României !

Nici nu ne gândim ca poate fi altfel !

Traiască Națiunea Română !

,

Noul ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, a declarat, marți, în cadrul emisiunii Articolul 7 de la TVRi, că Guvernul de la București urmează să adopte în viitorul apropiat o Strategie pentru Românii de Pretutindeni, care să răspundă nevoilor românilor din afara țării.

Ministrul a discutat la postul public de televiziune despre problemele românilor din diaspora și din zonele istorice aflate în vecinătatea imediată a României, dar și despre proiectele structurilor subordonate care se ocupă de relația cu comunitățile românești din străinătate. În acest sens, la întrebarea ”cu ce se deosebește actualul Departament pentru Românii de Pretutindeni (DRP) de fosta instituție cu același nume”, reorganizată după schimbarea Guvernului de la București, Cristian David a declarat că ”nu s-a schimbat foarte mult, rolul său fiind același”.

“În ceea ce privește viața asociativă, proiectele pe care Guvernul României le susține prin intermediul Departamentului, lucrurile rămân cumva în aceeași logică funcțională. Tot aici vor merge sumele destinate finanțării proiectelor asociațiilor românești de peste hotare. Finanțarea acestor proiecte va continua. Pe de altă parte, se întregește această activitate cu aducerea în corpul entităților care au atribuții în acest domeniu a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, care trebuie să fie dirijat cu prioritate pe elementele de limbă, cultură și civilizație românească” – a declarat ministrul, precizând că cei care pot beneficia de astfel de activități sunt, în special, românii care vin din comunitățile istorice pentru a studia cultura și limba română.

Totodată, Cristian David a subliniat că este important ca Institutul Eudoxiu Hurmuzachi să organizeze astfel de cursuri și în comunitățile istorice românești. “Nu poate fi decât extrem de emoționant să vezi în anumite zone, cum ar fi Bucovina de Nord, cu câtă pasiune se citește în limba română. Pentru noi, cei de aici, această chestiune poate să pară un pic desuetă sau junimistă, dar acolo, acest patriotism se trăiește în fiecare zi, iar oamenii aceștia au nevoie de sprijinul nostru” – a afirmat Cristian David.

Potrivit ministrului, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi va lucra cu prioritate pe conservarea și promovarea tradițiilor și valorilor culturale românești, în timp ce DRP va continua finanțarea unor proiecte care să vizeze și încurajarea formelor de asociere. “Dacă activitățile Institutului Hurmuzachi se vor axa mai mult pe cultură și civilizație, la DRP putem să derulăm și altfel de proiecte. Unul dintre acestea poate fi coagularea reprezentării românilor nu doar pe zona individuală, ci și pe una economică, ce are o reflectare socială” – a explicat Cristian David.

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a mai subliniat că punerea laolaltă a comunităților istorice românești cu cele din diaspora, care au probleme și interese complet diferite, este extrem de dificilă. “Este dificil nu pentru că românii sunt altfel, dar pentru că motivația fiecăruia este diferită. Am asistat la o discuție care mi s-a părut relevantă – la aceeași masă (la Forumul Românilor de Pretutindeni), stătea cineva care avea 30 de ani de când este plecat în SUA și altcineva care trăia în Cernăuți. Foarte puține lucruri, în realitatea de astăzi, îi legau pe acești doi oameni. Singurul lucru care îi lega era spiritul și patriotismul românesc. Dar, în fapt, era atât de mare distanța între cele două cazuri, încât devine extrem de dificil să pui în acord fin aceste două povești. Să aduci în legătură români din Australia cu cei din Timoc este foarte frumos, dar cu câtă abilitate trebuie să construiești numitorul comun… Pentru că ei nu vor același lucru. Ei vor un set comun de valori naționale, pe care noi suntem obligați să le conservăm și să le promovăm. Dar, în rest, atunci când vorbim de o relație funcțională între structurile diasporei și instituțiile statului, o să vedem că sunt priorități diferite” – a declarat Cristian David.

Referindu-se la problemele românilor din jurul granițelor, în special la cazul bisericii românești din Malainița, Valea Timocului, ministrul a remarcat că acestea sunt probleme care trebuie tratate cu prioritate. “Trebuie să avem o abordare specială în ceea ce privește comunitățile istorice și, în alt plan, nu neapărat din punct de vedere al bugetului, trebuie puse problemele din diaspora, pentru că aceste două chestiuni au o rădăcină comună, dar, așa cum s-au dezvoltat astăzi, reprezintă realități diferite” – a mai spus ministrul Cristian David.

Sergiu Dan

Tatiana Bernevec

preluat de pe  tocpress.info

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press