ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romani basarabeni"

romani basarabeni

,

Republicat din 13 Iun 2015 @ 15:55

SĂ NU NE RĂZBUNAȚI!

1941 – În noaptea de 12-13 iunie are loc primul val de deportări sovietice din RSSM și Nordul Bucovinei

Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autoritățile sovietice.

Primul val de deportări a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940. Urmau să fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie arestate, iar restul 26.173 de persoane – deportate (inclusiv 5.033 persoane arestate și 14.542 persoane deportate din RSS Moldovenească).

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității (NKVD) bătea la geamul casei, în plină noapte, luînd prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fiți gata!, acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întîmplate, neînțelegînd unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și binevoitorul sau binefăcătorul care a denunțat familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze elementele periculoase.

Deportaților le era permis să ia cîte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preț sau mai util în bagajele celor deportați le împărțeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcați în camioane sau chiar – în unele sate – în căruțe, fiind duși pînă la gara de trenuri.

În stațiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separați în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrînii – aparte. A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, cîte 70-100 persoane, fără apă și hrană.

Pe vagoane scria: Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic. Ieșiți-le în cale cu flori! sau Emigranți voluntari.

În Basarabia, 90 vagoane au pornit din stația Taraclia, 44 vagoane – din stația Basarabeasca, 44 vagoane – din stația Căușeni, 48 vagoane – din stația Tighina, 187 vagoane – din stația Chișinău, 48 vagoane – din stația Ungheni, 83 vagoane – din stația Ocnița, 133 vagoane – din stația Bălți, 73 vagoane – din stația Florești, 40 vagoane – din stația Rîbnița, 38 vagoane – din stația Bolgrad, 103 vagoane – din stația Arțiz, 340 vagoane – din stația Cernăuți.

Drumul spre punctele de destinație a durat vreo două-trei săptămîni. Condițiile erau îngrozitoare. În plină vară, ei duceau lipsă de apă potabilă, fiecăruia revenindu-i doar cîte 200 grame de apă pe zi, iar de mîncare li se dădea doar pește sărat. La fiecare oprire a trenului, în cîmp se aruncau cadavre, care, fie că erau îngropate sumar, fie că erau lăsate ca hrană animalelor. Pe parcursul drumului, deportaților nu le-a fost acordată nici o asistență sau consultație medicală. Astfel, în vagoanele murdare și fără asigurarea celor mai elementare condiții sanitare s-au răspîndit diverse boli infecțioase și mulți suferinzi au decedat din această cauză. La unele gări feroviare, cîtorva persoane li se permitea să iasă pentru cîteva minute afară, la aer curat. Cineva era trimis după apă potabilă. În cazul tentativelor de evadare, imediat se dădea ordinul de împușcare, astfel că nu era nicio posibilitate reală de a scăpa din acel tren al morții.

Contingentul deportat era distribuit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soție și copii și dus în lagărul de muncă forțată, în GULAG. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan.

Cei deportați în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrîn, erau repartizați la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri și în cooperative meșteșugărești. Pentru munca depusă nu erau remunerați echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai.

Dintr-un raport fragmentar al GULAG-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 aflăm că, în toamna acelui an, deportații din RSSM au fost amplasați în RSS Kazahă (9.954 persoane), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6.085), Novosibirsk (5.787) și Krasnoiarsk (470). În Kazahstan, deportații din RSSM se aflau în regiunile Aktiubinsk (6.195 persoane), Kîzîl-Ordînsk (1.024) și Kazahstanul de Sud (2.735), iar în regiunea Omsk erau dispersați în 41 de raioane.

Estimarea numărului de victime

Numărul celor deportați se ridică la peste 22.000 de persoane. După alte surse, numărul deportaților ar fi fost de 24.360, sau chiar de 30.000 de persoane.

12-13 iunie 1941: Deportari (Date de arhivă prezentate de Vasile SOARE în lucrarea „PREZENȚA ROMÂNILOR ÎN KAZAHSTAN – ISTORIE ȘI DESTIN”
Potrivit datelor de arhivă, în acea noapte, din Basarabia și nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5479 au fost arestate („membri ai organizațiilor contrarevoluționare și alte elemente antisovietice”) și 24.360 au fost deportate.

Din acest total, doar din RSS Moldovenească au fost ridicate 18.392 persoane – 4507 „capi de familie” arestați (4342 din considerente politice și 165 cu dosare penale) și 13.885 persoane deportate.

În gările de unde au fost transportați, cei arestați au fost separați de familii și încărcați în eșaloane speciale. Ulterior, ajunși în lagăre, aceștia au fost supuși unor represiuni dure, mulți fiind condamnați la pedeapsa capitală pentru „activitate antisovietică”.

Deportarea din Basarabia și Bucovina s-a făcut cu vagoane de vite în Siberia și Kazahstan (pentru Chișinău au fost repartizate 1315 vagoane, iar pentru Cernăuți 340 vagoane).

Un raport din octombrie 1941 arată că în GULAG, la acea dată, „din RSS Moldovenească se află 22.648 de persoane, în colonii din RSS Kazahă (9954 pers.), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6085 persoane, dispersate în 41 de raioane), Novosibirsk (5787) și Krasnoiarsk (470)”.

Românii deportați din Bucovina au fost incluși în statistică ca provenind din regiunile din vestul Ucrainei.

În Kazahstan, deportații români basarabeni au fost repartizați în colonii din regiunile Aktubinsk (6195), Kzâl-Orda (1024) și Kazahstanul de Sud (2735).

 

 (Surse: istoria.md,  romania-rusia.info/Deportari)

Redacția România Breaking News – RBN Press vă invită să vizionați tulburătoarele documentare și mărturii despre drama deportaților români din Basarabia:

Video – Deportarile romanilor basarabeni in Siberia (filme documentare, înregistrări de la dezbateri): 

Raportul secret: BASARABIA! Deportarile.(1)

Raportul secret BASARABIA! Deportarile (2 )

Video:Mărturii despre suferințele românilor basarabeni deportați în Siberia

*Mărturii despre suferințele românilor basarabeni deportați în Siberiasusținută joi, 05 noiembrie 2015, orele 17.00, la Curtea Brâncovenească

Video:Deportarile romanilor basarabeni in Siberia (film documentar). Marturii despre suferintele romanilor din Basarabia. Un film realizat de Fundatia Patintele Arsenie Boca si Fundatia Sfintii Inchisorilor.

Alte deportări și represiuni (continuare)…

6-7 iulie 1949: Deportari

(operațiune denumită conspirativ „IUG”/Sud), s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți, complicilor ocupanților germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliției germane și românești, a membrilor partidelor politice, a gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era însoțită de un act adițional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menționate să se facă pe vecie”, operațiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 02,00, și să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20,00.

Documente de arhiva indică participarea la desfășurarea acestei operațiuni a 4.496 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securității de Stat al URSS, inclusiv aduși din alte republici, 13.774 ofițeri și soldați și a 4.705 activiști de partid din Moldova.

Au fost mobilizate 4069 autovehicule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicați și au fost pregătite 30 de eșaloane, respectiv, 1573 de vagoane de vite în care românii basarabeni deportați au fost transportați în Siberia (Ținutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni și Tomsk) și RSS Kazahă (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud și Jambul).

In fapt, au fost deportate 11.293 de familii – 35.796 persoane, din care 9864 bărbați, 14.033 femei și 11.889 copii. 7620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciștii”, de „apartenență la partidele burgheze românești sau la secte religioase ilegale”.

De notat că acestor „deportați pe vecie” li s-au confiscat averile și li s-a interzis să-și ia cu ei bunuri materiale.

1 aprilie 1951: Deportari

Operațiunea s-a numit conspirativ „SEVER”/Nord și a fost pusă în aplicare în baza aceleiași Hotărâri a Consiliului de Miniștri al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 și Hotărârii Consiliului de Miniștri al URSS nr. 667-339cc din 3 martie 1951, care prevedea „deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a membrilor sectei ilegale antisovietice a iehoviștilor și membrilor familiilor acestora, în total 5917 persoane”.

Acțiunea a început la ora 04,00 și s-a încheiat la ora 20,00 în aceeași zi. Au fost arestate și deportate în Siberia (reg.Kurgan) 723 de familii, respectiv, 2617 persoane (808 bărbați, 967 femei și 842 copii), în special acuzate de apartenență la secta religioasă „Martorii lui Iehova”.

La această operațiune au participat 546 de „lucrători operativi” ai Securității, 1127 ofițeri și soldați din Ministerul Securității, 275 ofițeri și soldați de miliție și 750 de persoane din cadrul organelor sovietice de partid din Moldova. Deportarea s-a făcut în două eșaloane, cu vagoanele care au ajuns la destinație la 13-14 aprilie 1951. Pe drum s-au născut câțiva copii și au murit câteva persoane bolnave.

1951: Deportari

Un proiect „strict secret” de Hotărâre a Președintelui Consiliului de Miniștri al URSS „Cu privire la strămutarea suplimentară de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, adepților sectelor ilegale ale iehoviștilor, inocentiștilor, arhangheliștilor, sâmbotiștilor, cincizeciștilor adventist-reformiștilor și membrilor lor de familie” prevedea deportarea a 5917 de persoane în aprilie 1953 în regiunea Kurgan din Siberia și RSS Kazahă, în conformitate cu Hotărârile Consiliului de Miniștri al URSS nr.1290-467cc din 6 aprilie 1949 și nr.667-339cc din 3 martie 1951.

In jur de 550.000 romani deportati intre 28 iunie 1940 și 1948
1940: Recrutările forțate pentru muncă în URSS

Prin Hotărârea nr. 39 din 9 august 1940, Consiliul Economic al Guvernuluii URSS a dispus „recrutarea în localitățile rurale ale Basarabiei a 20 de mii de muncitori”, iar la 28 august 1940 conducerii Chișinăului I s-au cerut „recrutări suplimentare în județele RSS Moldovenești”.

Rezultatul-până la 29 noiembrie 1940, din Basarabia organele sovietice au recrutat și trimis în diverse regiuni industriale ale URSS, inclusiv în Kazahstan, în bazinul carbonifer Karaganda, cca.56 mii de persoane de origine română. În locul lor, au fost aduși în Basarabia 13 mii de ofițeri NKVD și de armată, învațători din Ucraina, Rusia, Belarus, care au predat limba rusă obligatorie timp de un an. Acesta a fost începutul deznaționalizării provinciilor românești ocupate.

Unele surse indică faptul că, între anii 1948-1960, 196 mii de „moldoveni” au fost recrutați și trimiși la muncă pe șantierele sovietice.

1946 – 1947: Foametea provocată de Stalin

aproximativ 300.000 de români morți

„Trăim foarte greu, oamenii mor – mănâncă buruiene prin pădure, iar seara, întorcându-se acasă, mor pe drum. A murit aproape o jumătate de sat, iar statului nici că-i pasă…” (raionul Kotovsk).

„La noi foarte mulți au murit de foame și continuă și acum să moară. Oamenii mănâncă cai morți, țistari și alte scârboșenii. Zilnic mor câte 20-30 de oameni… (raionul Dubăsari).

„Oamenii merg legânându-se, ca beți, de foame. În multe sate au rămas casele pustii, pentru că stăpânii lor au murit de foame…” (raionul Sângerei).

„Poporul îndură o foamete chinuitoare, statul nu-și bate capul de asta, oamenii mor în floarea vârstei, dacă au scăpat de moarte pe front, mor acum de foame… zilnic mor câte 5-7 oameni, uneori și mai mulți, cadavrele stau împrăștiate pe drum…” (raionul Tiraspol).

„În satul nostru n-au mai rămas decât 30% din locuitori, iar ceilalți au murit și mor de foame, nici chiar pe front nu și-au pierdut viața atâția oameni…” (raionul Bălți).

„Trăim timpuri grele, încât oamenii mănâncă oameni. Sânt înmormântați câte 50 de oameni pe zi. Te prinde o mare groază – n-avem fărâmă de pâine și oamenii mor ca muștele…” (raionul Orhei).

„Bântuie o foamete de care nu s-a mai văzut. Oamenii mor ca muștele, pe zi ce trece mor tot mai mulți…” (raionul Bujor).

„De mare ce-i foametea, oamenii mănâncă pisici, câini, șoareci, cai și unii pe alții. Zilnic mor de foame 10-15 oameni, nici nu mai este unde să-i înmormântezi. Nu-mi mai ajung puteri să trăiesc așa și mai departe…” (raionul Vulcănești).

Relatări din cartea dlui Valeriu Pasat ” Calvarul. Documentarul deportărilor de pe teritoriul RSS Moldovenești. 1940-1940″, ROSSPEN, 2006, p.157-158

1956: Stramutari de populatie

prin trimiterile la lucrările de desțelenire a stepelor Kazahstanului demarate de Nikita Hrușciov în 1956 si trimiterea prin „detașamentele de komsomoli

1941: Lagăre de concentrare pentru prizonierii militari

Lagăre de concentrare pentru prizonierii militari: Cel mai mare a fost „Spassk nr. 99”, inființat in iulie 1941 pe structura Diviziunii Spassk a „Karlag”-ului NKVD, situat la 45 km de orașul Karaganda, pe teritoriul fostei Uzine de extracție a cuprului „Spassk”. Dintr-un total de 66.160 de prizonieri, 6.740 de prizonieri au fost de naționalitate română. La aceștia se adaugă un numar de peste o mie de prizonieri de alta naționalitate, care au luptat in Armata Română, având probabil cetațenia română la acea vreme (evrei, ucraineni, armeni, „moldoveni”). (Vasile SOARE : Prizonierii militari si civili romani detinuti in lagarele de concentrare staliniste de pe teritoriul regiunii Karaganda, Kazahstan, in perioada 1941-1950)

 

Publicat de România Breaking News – romaniabreakingnews.ro

,

Sute de tineri basarabeni, care s-au pornit pe jos din Chișinău (5 iulie), în direcția Bucureștiului, ca să ceară Reîntregirea Neamului Românesc, sosesc în Capitala tuturor românilor în Piața Universității, la ora 14.00. Acești tineri minunați și-au sacrificat ceva mai mult decât timpul liber, au infruntat soarele torid, ploi torențiale, pe jos, într-un marș extenuant și totuși parcurs de ei cu multă speranță, bucurie și mai ales mândrie.

Dragi români, vă invităm să fiți la înălțimea sublimă a sacrificiului facut de acești tineri români – basarabeni, care prin gestul lor au ridicat drapelul Mândriei și Demnității Neamului Românesc de pe ambele maluri ale Prutului și să îi așteptăm cum se cuvine în Piața Universității.

Redacția RBN Press

Ei au plecat din ziua de 5 iulie de la Marea Adunare Națională din Chișinău, unde 30 000 de români basarabeni au cerut Unirea cu România.

Pentru a fi solidari cu ei, Platforma Unionistă Acțiunea 2012 organizează o amplă manifestație duminică, 12 iulie, la ora 14:00, în Piața Universității. Atunci, mii de bucureșteni alături de români din toate colțurile țării îi vor întâmpina pe tinerii sosiți din Basarabia.

Gestul de a parcurge pe jos această distanță dintre cele două capitale românești ne-a impresionat profund. Înainte de a participa la manifestația pregătită duminică la București, colona de tineri basarabeni e așteptată sâmbătă de sute de români din zona Moldovei la Prut, la Vama Ungheni, în jurul orei 10:00.

Facem apel la toți unioniștii din București să se implice săptămâna aceasta la organizarea Marșului Unionist de duminică, 12 iulie! E datoria noastră să ne întâmpinăm frații de peste Prut așa cum se cuvine. COMPLTEAZĂ FORMULARUL ACUM!

Sursa: actiunea2012.ro

MARȘUL LUI ȘTEFAN CEL MARE – MARȘUL UNIRII  – JURNAL ACTUALIZAT ZILNIC

12 iulie

 

https://www.facebook.com/basarabiapamantromanesc/videos/vb.145948112122703/994458047271701/?type=2&theater

Duminică la ora 11:44 sunt în Mizil în gară.

Basarabenii_vin_sa_ceara_Unirea_

Vin cu trenul, hai să-i întâmpinăm la Ploiești!
Tinerii care au mers pe jos din Chișinău ajung la București. Duminică la ora 12:21 sunt în Ploiești în gară.

Vin cu trenul, hai să-i întâmpinăm la Buzău!
Tinerii care au mers pe jos din Chișinău ajung la București. Duminică la ora 11:09 sunt în Buzău în gară.

Vin cu trenul, hai să-i întâmpinăm la Râmnicu-Sărat!
Tinerii care au mers pe jos din Chișinău ajung la București. Duminică la ora 10:36 sunt în Râmnicu Sărat în gară.

Vin cu trenul, hai să-i întâmpinăm la Focșani!
Tinerii care au mers pe jos din Chișinău ajung la București. Duminică la ora 09:54 sunt în Focșani în gară.

8:10 – Trenul Unirii a trecut prin Bârlad unde unioniștii au fost primiți cu urale.
Astăzi la 14:00, în Piața Universității , frații de peste Prut vin să ceară Unirea.
Alătură-te și tu acestui eveniment istoric!

Vin cu trenul, hai să-i întâmpinăm la Vaslui!
Tinerii care au mers pe jos din Chișinău ajung la București. Duminică la ora 07:31 sunt în Vaslui în gară

Basarabenii_vin_sa_ceara_Unirea_Trenul_Uniriii_la_Tecuci

11 iulie

VIN CU TRENUL!
Tinerii care merg pe jos de la Chișinău spre Țară vor urca in Trenul Unirii și duminică, 12 IULIE, vor parcurge drumul spre Bucuresti, oprind în mai multe orașe. Ieși și TU în gara din orașul TĂU și așteaptă-i cu tricoloare și flori, arată-le că-i sprijini, că Unirea-i în oameni, că Unirea face Puterea!

Așadar, Trenul Unirii INTERREGIO 1662 face următoarele opriri:

IAȘI – 06:00
VASLUI – 07:31
BÂRLAD – 08:05
TECUCI – 08:54
FOCȘANI – 09:54
RÂMNICU SĂRAT – 10:36
BUZĂU – 11:09
MIZIL – 11:44
PLOIEȘTI – 12:21
BUCUREȘTI – unde îi vom aștepta in Piața Universității, la ora 14:00!

Trenul Unirii a pornit din gară, nimic și nimeni nu mai poate să-l oprească!

Marșul lui Ștefan cel Mare

Marșul lui Ștefan cel Mare

10 iulie

Masa de prânz pentru cei 1000 de tineri este de fiecare dată o sărbătoare: forțele și hotărârea se amplifică, iar distanța până la capitala lor adevărată scade.

Contribuie cât de modest și tu pentru ca duminică ei să ajungă victorioși la București, capitala lor adevărată!

Marșul lui Ștefan cel Mare - popas

Marșul lui Ștefan cel Mare
– popas

10 iulie (dimineață)

,,Primiți-ne acasă, Domnule Președinte!”.

Tinerii basarabeni din Marșul lui Ștefan cel Mare vor mărșălui duminică, ora 14:00 din Piața Universității spre Cotroceni, pentru a-i cere Președintelui României Unirea.
Marșului din capitală i se vor alătura câteva mii de bucureșteni, solidari cu demersul tinerilor de peste Prut.
Scrisoarea deschisă este semnată de „Copiii înstrăinați ai neamului românesc, care își caută drumul spre revenirea acasă”.

Distribuim toți acest mesaj emoționant care trebuie să ajungă nu doar la Cotroceni, ci și în casele fiecărui român!

Fratii_de_peste_Prut_vin_sa_ceara_Unirea

Fratii_de_peste_Prut_vin_sa_ceara_Unirea

9 iulie

Marșul lui Ștefan cel Mare continuă. Ei vor ajunge la Ungheni, unde la ora 10:00 vor reface, alături de mii de români de pe ambele maluri ale Prutului, Podul de Flori.
La București va avea loc o manifestație de solidaritate duminică, ora 14:00, în Piața Universității. Bucureștenii, împreună cu participanții la marș, vor merge la Cotroceni, unde vor cere Unirea președintelui României, Klaus Iohannis.

Marșul lui Ștefan cel Mare

Marșul lui Ștefan cel Mare

9 iulie

Unirea este proiectul national al generatiei actuale!
sambata, la ora 10:00 la vama Ungheni si duminica, la 14:00 in Piata Universitatii ii întâmpinam pe cei 1000 de tineri unionisti veniti pe jos de la Chisinau!

Marșul lui Ștefan cel Mare se pornește

Marșul lui Ștefan cel Mare se pornește

9 iulie

Nicu Covaci, Alexandru Arșinel, Anastasia Lazariuc și Grigore Leșe sunt doar câțiva dintre artiștii care cheamă românii de pe ambele maluri ale Prutului, sâmbătă, la Ungheni, ora 10:00, la Podul de Flori!

Artistii ii cheama pe ieseni la Podul de Flori de la Ungheni! (bzi.ro)

Nicu Covaci, Alexandru Arsinel, Anastasia Lazariuc si Grigore Lese invita iesenii cu mic cu mare la Podul de Flori, eveniment care va avea loc sambata aceasta, ora 10:00, la Ungheni, pe ambele maluri ale Prutului. Podul feroviar va putea fi trecut din nou, dupa 20 de ani, pe jos, iar frontiera cu Republica Moldova va fi inlocuita de o mare de flori.

„Maica mea e basarabeanca, tatal meu e banatean. Sunt extremele tarii care in intregime e a noastra. Speram ca in curand Basarabia sa revina in granitele romanesti. Lozinca Phoenix este gaseste-ti sira spinarii! Indemn romanii cu mic cu mare sa se indrepte sambata, 10 iulie, spre Ungheni, pentru ca Prutul sa nu mai fie nicicand frontiera!”, a spus Nicu Covaci, in timp ce Alexandru Arsinel a spus: „sunt alaturi de tot ce este legat de idealurile Basarabiei sora, cu toata dragostea”.

De asemenea, mesaje de sustinere au transmis si muzicianul Grigore Lese si Anastasia Lazariuc.

In aceasta perioada, pregatirile pentru refacerea Podului de Flori sunt in plina desfasurare. Evenimentul, care a reunit in anii ’90 romanii de pe ambele maluri ale Prutului, ia din nou amploare, Iasul fiind in aceste zile impanzit de afise si flyere care indeamna la solidaritate pentru Unirea Romaniei cu Republica Moldova. Initiativa Platformei Actiunea 2012 a nascut o solidaritate fara precedent, zilnic anuntandu-si suportul mii de romani pe retelele de socializare. In acelasi timp, tinerii care au plecat duminica din Chisinau spre Bucuresti in Marsul lui Stefan cel Mare vor traversa sambata podul feroviar de la Ungheni, pentru a se reintalni cu fratii de pe celalalt mal al Prutului. Iesenii sunt astfel asteptati pentru a intampina romaneste Marsul lui Stefan cel Mare.

„Traim intr-o Romanie inconjurata de pamant romanesc. A sosit vremea sa aratam lumii ca avem onoare. Drumul tinerilor este un drum al istoriei, al gandirii care pune in cumpana, incita si solicita, dar in acelasi timp ne linisteste. Te pune pe drum. Dorinta tinerilor este mare. Cred in forta tinerilor, in luminarea lor, care este inaltatoare. Ma alatur cu gandul ca intr-o buna zi sa avem o Romanie intreaga”, a spus Grigore Lese.
Transportul catre Ungheni va fi asigurat gratuit dus-intors din Piata Unirii, sambata, incepand cu ora 8:00. Participantii sunt rugati sa aduca flori, pentru a-i intampina pe fratii de peste Prut. Unirea o facem noi, cu mic, cu mare, sambata, la 10:00, in mana cu o floare! Manifestatia este autorizata de autoritatile de frontiera si cele locale.
„Pentru mine granita e demult disparuta. Suntem un singur popor. Artistii au fost printre primii care au spart acest zid care ne desparte iar eu voi ajuta cat pot sa reintregim tara. Inainte de 1990 tinerii de pe ambele maluri ale Prutului nu aveau posibilitatea de a se cunoaste. Acum aveti aceasta posibilitate! Veniti sambata la Prut!”, a spus Anastasia Lazariuc.

9 iulie

După ce au înfruntat canicula, eroii din Marșul lui Ștefan cel Mare au parcurs mai bine de 10 kilometri printr-o ploaie torențială.
Unioniștii au ajuns la Ungheni, pe Prut, unde sâmbătă, de la ora 10, vor reface Podul de Flori.
https://www.facebook.com/events/774773835953116/

Marșul lui Ștefan cel Mare se pornește spre Ungheni

Marșul lui Ștefan cel Mare spre Ungheni

Ploaia i-a prins în dreptul localității Pîrlița pe unioniștii noștri care vin pe jos de la Chișinău spre Țară.
Fiți alături de ei sâmbătă la Prut/Ungheni și duminică la București/Piața Universității.
Și dați această poză mai departe tuturor prietenilor, ca să vadă prin ce trec basarabenii pentru a spune în Țară că vor Unirea:

Prin ploaie la Ungheni, marșul continuă

Prin ploaie la Ungheni, marșul continuă

Marșul lui Ștefan cel Mare continuă. Ei vor ajunge la Ungheni, unde la ora 10:00 vor reface, alături de mii de români de pe ambele maluri ale Prutului, Podul de Flori.
La București va avea loc o manifestație de solidaritate duminică, ora 14:00, în Piața Universității. Bucureștenii, împreună cu participanții la marș, vor merge la Cotroceni, unde vor cere Unirea președintelui României, Klaus Iohannis.

(9 iulie) Nici căldura, durerea de picioare sau oboseala nu mai afecta vreun tânăr din cei 1000 când în satul Vorniceni au fost întâmpinați cu dansuri și cântece de către niște românași frumoși de-o șchioapă.

Să contribuim fiecare cât de modest ca cei 1000 de tineri să reușească să ajungă la București și să ceară ceea ce li s-a luat pe nedrept, să ceară Reunirea!
http://actiunea2012.ro/doneaza-3

Marșul lui Stefan cel Mare, unioniștii primiți în satul Vorniceni

Marșul lui Stefan cel Mare, unioniștii primiți în satul Vorniceni

Un parlamentar s-a alăturat tinerilor unioniști la Marșul lui Ștefan cel Mare!

Deputatul în Parlamentul României, Petru Movilă, s-a alăturat sutelor de tineri porniți pe jos de la Chișinău spre București.

Aflați la jumătatea traseului pe teritoriul Republicii Moldova, manifestanții din Marșul lui Ștefan cel Mare au plecat în această dimineață din Călărași și au poposit la Bahmut, unde parlamentarul de Iași i-a întâmpinat cu o donație considerabilă de alimente.

În ciuda temperaturilor caniculare, tinerii continuă să meargă pe jos spre Prut, unde sâmbătă, 11 iulie, la Ungheni, cu începere de la ora 10:00, va fi refăcut Podul de Flori.

,,Ați demonstrat că știți să luptați să învingeți! Vă felicit pentru curajul și perseverența voastră!”, i-a felicitat deputatul pe cei aflați în marș.

Deputatul Movilă a fost prezent și la Marea Adunare Națională de la Chișinău, alături de senatorul Dorin Dobra. Ambii au luat cuvântul pe scena din Piața Marii Adunări Naționale, în fața celor 30.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, ieșiți în stradă pentru Unire.

Din București, alți parlamentari au adresat mesaje de susținere celor prezenți la manifestație și la Marșul lui Ștefan cel Mare: deputații Mircea Irimie, Bogdan Diaconu, Eugen Tomac, Nuțu Fonta, Aurelian Mihai, Grigore Crăciunescu, Adrian-Nicolae Diaconu, Ionuț Săvoiu, Ioan Tămâian, senatorii Marcel Bujor, Sorin Bota și Varujan Vosganian.

Marșul lui Ștefan cel Mare a început duminică, imediat după Marea Adunare Națională. În semn de susținere a demersului celor o mie de tineri plecați pe jos spre capitala tuturor românilor, la București va avea loc o manifestație de solidaritate duminică, 12 iulie, ora 14:00, în Piața Universității. Bucureștenii, împreună cu tinerii basarabeni, vor merge la Cotroceni, unde vor cere Unirea președintelui României, Klaus Iohannis.(moldova.org)

Deputatul în Parlamentul României, Petru Movilă, s-a alăturat sutelor de tineri porniți pe jos de la Chișinău spre București.

Deputatul în Parlamentul României, Petru Movilă, s-a alăturat sutelor de tineri porniți pe jos de la Chișinău spre București.

Cinste lor, eroilor contemporani!
Sute de kilometri parcursi pentru idealul national al generației tinere!
VOI UNDE ÎI ÎNTÂMPINAȚI ÎN ȚARĂ?
1. sambata, ora 10.00, la vama Ungheni (la Iași)
2. duminica, ora 14:00, în Piața Universității , din BUCUREȘTI

Fratii_de_peste_Prut_vin_sa_ceara_Unirea

Fratii_de_peste_Prut_vin_sa_ceara_Unirea

8 iulie

În ciuda caniculei, participanții la Marșul lui Ștefan cel Mare au ajuns cu bine la Cornești. Numeroasele fâtâni din Basarabia au reîmprospătat rezerva de apă rece a unioniștilor.
Un moment special din Marșul lui Ștefan cel Mare va fi trecerea Prutului pe jos, sâmbătă, la ora 10:00, la Ungheni, unde sunteți așteptați cât mai numeroși.
Vă invităm să-i întâmpinați pe participanții la marș duminică, la ora 14:00 în Piața Universității.

https://www.facebook.com/basarabiapamantromanesc/videos/992808510769988/

 

Refacem Podul de Flori, întâmpinând tinerii la Prut, sâmbătă, ora 10:00. Plecare din București, cost 75 de lei dus-intors!

Fratii_de_peste_Prut_vin_sa_ceara_Unirea11

Tinerii care vin pe jos au primit la Călărași un bust a lui Ștefan cel Mare, să-l ducă la București.
În București vor ajunge duminică, la ora 14:00(Piața Universității) iar Prutul îl vor trece pe jos sâmbătă, la ora 10:00, la Ungheni, unde vă așteptăm și pe voi!

La Călăraș (R. Moldova) tinerii din marșul unionist au primit în dar din partea comunei un bust al lui Ștefan cel Mare, pentru a fi adus la București

La Călăraș (R. Moldova) tinerii din marșul unionist au primit în dar din partea comunei un bust al lui Ștefan cel Mare, pentru a fi adus la București

La Călărași, popasul zilei de marți, unioniștii care au pornit în Marșul lui Ștefan cel Mare au ridicat lampioane tricolore, după ce au fost întâmpinați entuziast de autorități și de localnici, toți unioniști.

Participanții la marș vor sosi la București duminică, 12 Iulie cand îi vom întampina la ora 14:00 în Piața Universității și de acolo vom merge împreună către Cotroceni pentru a cere REUNIREA celor doua state romanești!

Fratii_de_peste_Prut_vin_sa_ceara_Unirea13

„Unirea este un lucru pe care doar Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte. Dacă cetățenii din Moldova vor cere acest lucru, atunci nimeni nu-i va putea opri” – Klaus Iohannis, președintele României

Tinerii din Marșul lui Ștefan cel Mare s-au prins în Hora Unirii cu localnicii și autoritățile din Călărași. Mâine dimineață, din nou la drum, pe jos, spre București.

https://www.facebook.com/basarabiapamantromanesc/videos/992316394152533/

6 iulie

După mai bine de 40 de km parcurși din Marșul lui Ștefan cel Mare au luat prânzul într-o pădurice răcoroasă Andreea, Ion, Cătălin, Marian, Dumitru, Vitalie, Igor, Maria, Vlad, Sorin, Elena și restul celor 989 de tineri porniți pe jos de la Chișinău.

Curajul lor, pur și simplu, nu are limite! Să-i susținem să ajungă la București!

Români,
ce ne-au demonstrat duminică tinerii din Chișinău nu poate rămâne fără reacție!

Sute de tineri sunt în aceste clipe pe jos, deplasându-se spre Prut. Haideți să dăm vestea despre jerfa lor și să-i ajutăm logistic și moral!
Iar sâmbătă, să venim cu toții la Prut- Ungheni(20 km de Iași) pentru a-i întâmpina pe eroii României de mâine.

Transport din București Iași, Vaslui, Chișinău pentru sâmbătă: https://www.facebook.com/events/774773835953116/
Plecări zilnice din Chișinău până la marșul pe jos: ora 07:00 de la Teatrul de Operă și Balet
Pentru donații:

Fratii_de_peste_Prut_vin_sa_ceara_Unirea

Fratii_de_peste_Prut_vin_sa_ceara_Unirea

Sursa: https://www.facebook.com/basarabiapamantromanesc

 

 

,

Klaus Iohannis, președinte al României, vorbește într-un interviu pe care l-a acordat Ziarului NAȚIONAL  din R. Moldova,  din postura de candidat, despre importanța votului basarabenilor la alegerile prezidențiale din România

*Interviul a fost luat înainte de al doi-lea tur de scrutin.

Dle Klaus Iohannis, sunteți candidatul Alianței Creștin Liberale, formată din Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal, la funcția de președinte al României. Spuneți-ne, vă rugăm, de ce ar trebui să vă voteze basarabenii la scrutinul din luna noiembrie curent?

România lucrului bine făcut este ceea ce propun eu tuturor. Ce înseamnă asta? E simplu. O Românie normală, fără conflicte politice, prosperă și în care oamenii sunt bine conduși. O Românie în care nu ne irosim energiile și potențialul în dispute mărunte, în subiecte care n-au nimic de-a face cu viața reală.

România lucrului bine făcut nu este o simplă promisiune, ci este un angajament pe termen lung, o altfel de viziune, în care vrem să eliminăm mentalitatea că „merge și așa”. Nu, nu mai trebuie să meargă și așa, ci așa cum trebuie. O țară prosperă nu se construiește decât cu seriozitate, cu sinceritate, fără partizanate exclusiviste și prin voință proprie, nu prin voința altora, și mai ales, nu prin minciună.

De ce ar trebui să mă voteze basarabenii? Pentru că România lucrului bine făcut va fi și țara lor, o țară care se va putea ocupa mai bine și mai temeinic de problemele lor și ale familiilor lor.

Ce înseamnă pentru Dvs. Basarabia?

Ceea ce înseamnă pentru toți românii. Sora noastră cu care împărtășim o limbă, o istorie, o civilizație și o cultură comună, de care ne-au despărțit doar circumstanțele istorice. Aceste elemente fac din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Și din aceste considerente România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut, derivată tocmai din această relație specială. Drumul României nu poate fi separat de drumul Republicii Moldova și nici invers, iar președintele României reprezintă, într-o măsură însemnată, aspirațiile comune ale celor aflați pe ambele maluri ale Prutului. Pentru mine, sprijinul basarabenilor la alegerile din noiembrie are o semnificație specială. Ca președinte al României este foarte important să primesc încrederea și legitimarea voastră. Fără asta, niciun președinte al României nu ar fi un președinte împlinit!

Sondajele credibile din România Vă anunță unul dintre favoriții cursei electorale. Care vor fi primele trei lucruri pe care le va face președintele României Klaus Iohannis, în cazul în care va fi ales în această funcție? Cetățenii R. Moldova au vreun loc în planurile Dvs.?

Da. Așa este. Primele lucruri pe care le voi face când voi fi ales președinte al României țin de pregătirea tranziției, de preluarea mandatului pe zona de politică externă, securitate și siguranță națională și de pregătirea organizării dezbaterilor pe cele 11 teme pe care le-am propus în programul meu prezidențial, intitulat „România lucrului bine făcut”. Una dintre aceste teme fundamentale este chiar Republica Moldova și parcursul său european, ca prioritate națională.

Am mai spus acest lucru și îl repet de câte ori am prilejul. Comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură face din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Sunt convins că, indiferent de culoarea politică a guvernării de la București, România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut. Ca președinte, îmi propun să fiu mediatorul consensului politic și social pentru ca parcursul european al Republicii Moldova, oricare ar fi calea acestuia, să fie definit ca prioritate națională.

În opinia mea, cele două tipuri de declarații publice privind Republica Moldova – fie că vorbim de angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișinăul în parcursul său european, fie că vorbim de ideea reunificării celor două state – nu sunt în niciun caz contradictorii. Sunt ferm convins că a pune „reunificarea” împotriva „integrării” este și greșit, și inutil. „Reunificarea” este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și beneficia de ea. Dacă cetățenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu îi poate forța, iar dacă o doresc, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este consecința ultimă a relației speciale dintre cele două state.

În comparație cu alți candidați la fotoliul prezidențial, Dvs. sunteți mai puțin prezent în R. Moldova. Victor Ponta a venit „cu daruri” de peste Prut de două ori în ultimele două luni, are pancarte electorale afișate în Chișinău, Monica Macovei a participat la evenimentele importante ale R. Moldova legate de parcursul său european (liberalizarea regimului de vize cu UE, de ex.) etc. Klaus Iohannis când ajunge la Chișinău?

Sper cât de curând. Eu cred că atașamentul față de un proiect și preocuparea față de relația specială cu Republica Moldova nu țin de pancartele electorale.

Numărul moldovenilor care dețin cetățenia românească și care votează la alegerile din România nu este atât de mare. Deși, nu negăm, ne măgulește ideea că voturile basarabenilor au fost hotărâtoare la alegerile prezidențiale trecute din România, așa cum se spune. Știți, probabil, că din cauza numărului mic de secții de votare deschise în stânga Prutului mulți nu reușesc să-și exercite acest drept, refuzând să stea ore întregi la coadă pentru a vota. La București s-a pus problema deschiderii mai multor secții de vot în R. Moldova?

Cunoscând modul în care face politică PSD și practicile de viciere a rezultatului alegerilor de care acest partid nu s-a debarasat niciodată și pe care le încearcă mereu și mereu, mă aștept la orice. Însă, indiferent ce se va întâmpla din punct de vedere administrativ, este importantă prezența basarabenilor într-un număr cât mai mare la aceste alegeri prezidențiale. Căci importanța alegerilor prezidențiale de anul acesta nu este numai pentru România, ci și pentru Republica Moldova. România trebuie să se mențină pe linia politică occidentală și europeană, fără a face niciun compromis în plan extern, fără devieri inutile către Est sau către alte zone mai îndepărtate. România trebuie să rămână în zona politicii euroatlantice și europene pentru a putea fi un partener solid pentru Republica Moldova.

Recent, într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL, jurnalistul Cristian Tudor Popescu afirma că la acest scrutin nu se va dori prezență la vot și premierul Victor Ponta, care are la dispoziție resursele administrative, ar fi avantajat. Cum comentați această opinie?

Eu cred că nu prin resurse administrative se câștigă alegerile, ci prin votul cetățenilor. Într-o democrație, puterea nu vine de la grupuri de interese, de la structuri, ci de la cetățeni. Eu cred în acest principiu. Cred că până la urmă votul cetățenilor este mai puternic decât orice resursă financiară, administrativă sau de altă natură. Votul cetățenilor este esența democrației pentru care românii au luptat în decembrie 1989.

Atunci când susții o politică a minciunii, când ești produsul unui sistem corupt, care, după cum vedeți, începe să iasă la iveală,nu trebuie să-ți mai faci mari iluzii că vei câștiga alegerile prezidențiale, indiferent câte resurse ai la dispoziție.

Sunt cât se poate de optimist că oamenii înțeleg foarte bine care este diferența dintre mine, care sunt un om liber și voi fi un președinte al cetățenilor, și domnul Victor Ponta, care este un om manevrat, un prizonier al sistemului.

În R. Moldova urmează alegeri parlamentare la sfârșitul lunii noiembrie. Aproape jumătate din partidele înscrise în cursa electorală optează pentru parcursul european al țării noastre, cealaltă jumătate – pentru apropierea de Uniunea Vamală. Pentru ce direcție de dezvoltare ar trebui să opteze cetățenii R. Moldova, în opinia Dvs.?

În mod cert și fără echivoc, basarabenii ar trebui să se îndrepte către partidele care susțin drumul euroatlantic al țării lor. Nu cred că există altă cale pentru prosperitate și o dezvoltare a țării pe termen lung decât opțiunea europeană.

Decizia strategică de a urma calea integrării în NATO și UE a fost primul proiect de țară, vizionar și coerent, al României democratice. Adoptat într-o conjunctură internațională prielnică, el a fost, în mod categoric, produsul voinței politice a societății românești în ansamblul său. Existau și atunci tensiuni și animozități politice, dar s-a reușit consensul în numele interesului național. Acest consens a fost numit „Pactul de la Snagov”.

Un astfel de consens îi doresc și Republicii Moldova. Iar dacă nu va fi posibil, atunci îmi doresc ca drumul spre NATO și UE să prevaleze în opțiunea majorității.

Spuneți-ne, vă rugăm, cum va arăta România cu un fost primar de Sibiu și profesor de fizică de etnie germană, fost candidat la funcția de premier, în fruntea statului?

Va arăta mai bine. Lucrurile se vor face cum trebuie. Va fi o Românie a statului de drept, a separației puterilor și a domniei legii. O țară pe deplin occidentală, atât din punctul de vedere al nivelului de trai, al funcționării sistemelor sale publice, cât și al mentalităților și practicilor. Va fi țara care lasă generațiilor viitoare siguranță, resurse și oportunități pentru dezvoltare, în care demnitatea de a fi român nu este un simplu slogan, ci o stare de spirit. Va fi o Românie în care fiecare își va face treaba cât mai bine. Va fi o Românie în care „chestiunea Basarabiei” va juca un rol central, iar nevoia de a construi un „nou Snagov” pentru societatea românească va fi cadrul în care va fi asumată problematica Republicii Moldova. Votul vostru pentru candidatura mea este, în fapt, un vot pentru această Românie de mâine, un vot pentru acest proiect al nostru comun!

Vă mulțumim și vă urăm succes!

Sursa: National.md prin R.B.N. Press

 

,

Turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din România, văzut la Chișinău. Cum arată determinarea românilor basarabeni pentru a-și exercita dreptul de vot, în frig și….

…sau cum decurge votul la unul din punctele de votare organizate de Guvernul Ponta în „străinatate”… (pe pământ românesc, la Consulatul României din Chișinău)

…luați-o cum vreți.

FOTO & VIDEO R.B.N. Press

Autor: Dorian Theodor /Chișinău – 16 noiembrie 2014 / R.B.N. Press

Alegeri R. Moldova

728x90albastru

,

Imagini document ! Urmele atrocităților bolșevice descoperite după desrobirea  Basarabiei de către armata română în 1941.

Aceasta este de fapt dovada a ceea ce a reprezentat puterea sovietică în terioriile ocupate prin odiosul pact Ribentrop – Molotov. Aceste imagini oglindesc „marea eliberare”, „pace” și „progres” pe care le-a implementat Uniunea Sovietică peste popoarele frățești.

((Изображения документ! Следы большевистских зверств раскрытых desrobirea Бессарабии румынской армии в 1941 году.
На самом деле это доказательство которой было к территориям, оккупированным в советский пакт одиозного Ribentrop – Молотова. Эти образы отражают „великое освобождение”, „мир” и „прогресс”, который реализуется на Советский Союз, чем братских народов.))

Rom+óni basarabeni uci+či +či arunca+úi +«ntr-o groap¦â comun¦â de fosta poli+úie politic¦â sovietic¦â G.P.U. 2

Rom+óni basarabeni uci+či +či arunca+úi +«ntr-o groap¦â comun¦â de fosta poli+úie politic¦â sovietic¦â G.P.U. 1

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 14

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 13

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 12

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 11

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 10

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 08

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 07

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 06

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 05

Rom+óni basarabeni care au fost uci+či +«n pivni+úele N.K.W.D.-ului din Chi+čin¦âu 01

Basarabeni schingiui+úi +či uci+či de bol+čevici pentru c¦â +či-au p¦âstrat sentimentele rom+óne+čti 2

Români basarabeni uciși de sovietici în retragere ( iunie 1941)

Basarabeni schingiui+úi +či uci+či de bol+čevici pentru c¦â +či-au p¦âstrat sentimentele rom+óne+čti 1

Adoleșcent  român basarabean ucis de sovietici în retragere ( iunie 1941)

B¦âtr+ón basarabean, mutilat +či apoi ucis de c¦âtre bol+čevici

Țăran român basarabean ucis  de sovietici în retragere ( iunie 1941)

B¦ârba+úi +či femei din Basarabia care au fost uci+či de bol+čevici pentru c¦â nu +či-au ascuns sentimentele na+úionale 3

Țărancă româncă basarabeană ucisă pe câmp  de sovietici în retragere ( iunie 1941)

Basarabeni care au fost uci+či +«n Chi+čin¦âu de N.K.W.D. 2

Basarabeni care au fost uci+či +«n Chi+čin¦âu de N.K.W.D. 1

B¦ârba+úi +či femei din Basarabia care au fost uci+či de bol+čevici pentru c¦â nu +či-au ascuns sentimentele na+úionale 2

 

 

Imagini de arhivă oferite de Daniel Siegfriedsohn

Materialul poate fi preluat cu specificarea exactă a sursei și link inserat.

,

Ziua de 6 iulie este o zi neagră pentru istoria Basarabiei. În această zi, în anul 1949, a avut loc cel de-al doilea val de deportări, iar conform datelor oficiale, atunci au fost deportate în Siberia 11293 de familii din Moldova sau peste 35 de mii de oameni. 

Astazi se implinesc 62 de ani de la acel val de deportari. Deportarea de la 6-7 iulie 1949 – operatiune denumita conspirativ “IUG” (Sud) – s-a facut in urma Hotararii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949. Intre 1930 si 1951, in Moldova au existat mai multe valuri de deportari, pe diferite categorii:

Sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă întreaga proporție a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieșind din trei membri ai familiilor. Se știe, însă, că au fost ridicate familii cu șapte-opt și chiar 14 copii.
Oamenii au fost rupți de pământurile natale și duși să se chinuiască în Siberia numai pentru faptul că sovieticii fie îi considerau „chiaburi”, fie îi suspectau de „apartenență la partidele burgheze românești” sau de „colaborare cu fasciștii”.

Operațiunea a purtat denumirea „Iug” (sud – n.r.) și a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la ora 2, și a durat până la ora 8 seara a zilei de 7 iulie.

Anatol Petrencu, istoric:
„Toate deportările au fost foarte dăunătoare pentru Moldova. Au fost deportați oamenii cei mai activi, care erau un model pentru săteni. O parte din ei au fost împușcați sau trimiși în Siberia. Chiar dacă nu purtau nicio vină. Au fost deportați intelectualii, gospodarii și cei mai buni bărbați, au rămas lenoșii și bețivii.

De ce suntem săraci? Nimic nu este întâmplător, totul de atunci vine”.

Alte deportari au mai avut loc :

in 1930 au fost deportati 1.832 de „culaci” din RASSM;

in noaptea din 12 spre 13 iunie 1941 – 19.109 persoane (4.862 familii) din randurile „elementelor social-periculoase” din RSSM;

-in 1945 au fost deportati 1.207 (529 familii) de „nemti”;

-intre 1946-1949 au fost deportati cei care au facut serviciul militar in armata germana, „vlasovtii”, politistii, jandarmii si „alti complici ai regimului antisovietic”, in total 2.482 de persoane (dosarele acestora se pastreaza la locul deportarii, in regiunea Irkutsk);

-in noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 au fost incarcate in trenuri 12.167 de familii de „culaci, mosieri, negustori si sectanti activi”;

-la 1 aprilie 1951 au fost deportati 2.617 de „sectanti” (723 familii) din raioanele de nord ale RM (iehovisti, baptisti etc.).

In noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Basarabia, au fost deportate in Siberia si Kazakhstan zeci de mii de persoane. Acesta a fost primul val de deportari, urmat de altele care au despartit mii de familii si au distrus destinele multor romania basarabeni. Cea de a doua deportare, de la 6-7 iulie 1949 (operatiunea “IUG” )

Era vorba despre peste 11.000 de familii de romani basarabeni transportate in vagoane pentru vite, in cele mai indepartate colturi ale Uniunii Sovietice. “Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneasca a chiaburilor, fostilor mosieri, marilor comercianti, complicilor ocupantilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele politiei germane si romanesti, a membrilor partidelor politice, a gardistilor albi, membrilor sectelor ilegale, cat si a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotararea, care prevedea “deportarea in Kazahstan, Asia Centrala si Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era insotita de un act aditional in care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca “deportarea categoriilor mentionate sa se faca pe vecie”, operatiunea sa inceapa pe 6 iulie 1949, ora 02,00, si sa se incheie pe 7 iulie 1949, ora 20,00. Documente de arhiva indica participarea la desfasurarea acestei operatiuni a 4.496 de “lucratori operativi” ai Ministerului Securitatii de Stat al URSS, inclusiv adusi din alte republici, 13.774 ofiteri si soldati si a 4.705 activisti de partid din Moldova.

Au fost mobilizate 4069 autovehicule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicati si au fost pregatite 30 de esaloane, respectiv, 1573 de vagoane de vite in care romanii basarabeni deportati au fost transportati in Siberia (tinutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni si Tomsk) si RSS Kazaha (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud si Jambul). 7620 de familii au fost considerate “chiaburi”, iar celelalte acuzate de “colaborare cu fascistii”, de “apartenenta la partidele burgheze romanesti sau la secte religioase ilegale”. De notat ca acestor “deportati pe vecie” li s-au confiscat averile si li s-a interzis sa-si ia cu ei bunuri materiale, scria Vasile Soare, ambasadorul Romaniei in Kazahstan pe siteul romaniidinkazahstan.info

Sursae: ziarulnational.md,  romaniidinkazahstan.info, karadeniz-press.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press