ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "resurse"

resurse

,

Bogdan Diaconu: O analiză excepțională a jurnalistului Stelian Negrea ne arată cum Rusia și Ungaria pot pune mâna pe gazele României prin autonomia propusă de UDMR. Proiectul separatist prevede preluarea resurselor din cele trei județe, așadar și din Mureș unde se află 62,5 la sută din gazele naturale ale României. Iată că dacă separatismul etnic se dă din mână în mână, de la Putin la Orban și de la Orban la Hunor, resursele României fac drumul invers.

Analiza lui Stelian Negrea (mai jos) este unică în peisajul presei românești și trebuie nu doar salutată, ci și promovată, pentru că ne arată cu cifre cum în spatele politicii separatiste maghiare stau interesele tandemului ruso-maghiar. Pentru că, în afară de gaz, ne arată studiul citat, mai există în cele trei județe ape minerale, dar și păduri (cele care nu au fost deja tăiate și vândute de liderii UDMR). Am acuzat de mult timp intromisiunea Rusiei în planurile secesioniste maghiare, dar analiza economică amintită vine să dea chip și substanță acestui amestec. Era evident că Ungaria are interese economice în Transilvania, pe care și le urmărește și în clipa de față prin retrocedări abusive, prin promovarea firmelor maghiare, prin epurarea românilor din liceele care devin maghiare peste noapte, dar apariția gazului României în joc mută miza pe un cu totul alt nivel.

[quote_right]Între UDMR, Ungaria lui Orban și Rusia lui Putin se poate pune deja semnul de egalitate în opțiuni și interese. Va trezi măcar acest lucru atenția autorităților în drept pentru a îndepărta UDMR de la butoanele României pe care le folosește ca să ne asigure un viitor de servitute? Dacă nu oprim UDMR, România își va pierde independența, teritoriile și resursele. Mai e nevoie de alte argumente ca să scoatem UDMR în afara legii? [/quote_right]

Am atenționat în egală măsură că UDMR s-a radicalizat de când merge pe mâna lui Viktor Orban, sfătuitorul oficial și constant al lui Kelemen Hunor, agentul prin care influențează politica României la cel mai înalt nivel, dar faptul că ne confruntăm acum cu un proiect de lege care să cedeze resursa de gaz a României, cea pe care ne bazăm ca să fim independenți de Rusia, ar trebui să ne seteze pe un fel de cod roșu în ceea ce privește riscurile la adresa viitorului țării. Devine astfel clar că etnicii maghiari sunt carne de tun pentru politicienii UDMR, un fel de masă amorfă folosită ca presiune pentru lucruri mult mai importante, cum de exemplu îngenuncherea definitivă a statului român. În timp ce noi sesizăm aceste riscuri, UDMR se află însă la guvernare, are acces la documente clasificate și reprezintă statul român. Între UDMR, Ungaria lui Orban și Rusia lui Putin se poate pune deja semnul de egalitate în opțiuni și interese. Va trezi măcar acest lucru atenția autorităților în drept pentru a îndepărta UDMR de la butoanele României pe care le folosește ca să ne asigure un viitor de servitute? Dacă nu oprim UDMR, România își va pierde independența, teritoriile și resursele. Mai e nevoie de alte argumente ca să scoatem UDMR în afara legii?

Bogdan Diaconu /  bogdandiaconu.ro

Stelian Negrea: Autonomia asa zisului tinut secuiesc ne va face dependenti energetic de Ungaria si Rusia: 62,5% din gazele naturale ale Romaniei se produc in judetul Mures. Mistificarea istoriei pentru beneficii economice uriase

UDMR si-a prezentat astazi, intamplator sau nu chiar in ziua referendumului privind independenta Scotiei, proiectul de autonomie pentru Tinutul Secuiesc mai indulcit fata de varianta initiala care ar fi urcat pe pereti orice natiune europeana. E si aceasta o tehnica de negociere: dai cu piciorul in usa dupa care te faci ca revii la sentimente mai bune fata de cele pe care le-a vazut toata lumea la inceput.

Cu totii fiind cu ochii pe aspectele politice ale problemei le uitam pur si simplu pe cele economice din care se remarca de departe chestiunea energetica: 62,5% din gazele naturale ale Romaniei sunt extrase din judetul Mures (http://www.gandul.info/financiar/harta-resurselor-romaniei-in-cati-ani-se-vor-termina-rezervele-de-gaze-naturale-petrol-si-carbune-11748644 )care este inclus de UDMR in proiectul de autonomie al asa-zisul tinut secuiesc alaturi de Harghita si Covasna. Practic Romania va deveni dependent energetic de Ungaria si Rusia de unde ne importam circa 20% din gazele naturale!

Pe langa gazele naturale, aproximativ 30-40% din suprafata judetului Mures este acoperita cu paduri. Judetul Harghita dispune de resurse importante de ape minerale – Borsec, Perla Harghitei, Bilbor, Tușnad etc. Statiunile balneoclimaterice Baile Tusnad si Baile Harghita prezinta un potential de dezvoltare semnificativ. Padurile sunt prezente pe 30%-40% din suprafata judetului. Si nu in ultimul rand, Judetul Covasna dispune de resurse de ape minerale exceptionale – izvoarele Baile Șugaș, Bodoc, Micfalău, Arcuș, Balvanyos etc. Statiunea balneoclimaterica Covasna prezinta un potential de dezvoltare semnificativ. Padurile sunt prezente pe aproximativ 40%-50% din suprafata judetului.

Pai sa tot iti vina sa faci scandal cu orice pret si fara sa ai motive, Romania fiind una din cele mai avansate tari din UE in privinta drepturilor acordate minoritatilor nationale, cand e vorba de o asemenea comoara aflata in inima Romaniei. Asa incep si eu sa inteleg de ce, de exemplu, lui Verestoy Attila, cel care finanteaza echipa de handbal HC Odorheiul Secuiesc, i se canta dupa fiecare meci, indiferent daca-i infrangere sau victorie, imnul asa zisului tinut secuiesc. Cand visezi sa pui mana pe o asemenea comoara ai fi in stare sa inventezi si sa reinterpretezi in orice fel istoria secuilor astfel incat sa-ti foloseasca scopurilor pe care le urmaresti.

Incepeam sa-l banui pe Verestoy Attila de filantropie cand l-am vazut acum doua zile la un meci de handbal impotriva Stelei cantandu-i-se de catre galeria echipei sale platita tot de el imnul respectiv: dupa ce l-a ascultat a plecat fericit urcand schiopatand scarile tribunei. Credeam ca-l napadesc nostalgiile legate de mistificarea istorica numita tinutul secuiesc dar cand colo pe verosul Verestoy Attila il napadeau mai degraba grijile economice: la fel cum, in trecut, de numele lui se leaga defrisarea ilegala a mii de hectare de padure din Harghita si Covasna, in viitor de numele lui se va lega productia de gaze naturale din Mures ce va fi ulterior exportata si catre o Romanie inghetata de frig. La care se vor adauga si lemnul, pe care firmele lui il vor taia si il vor exporta catre fabricile de mobila din Romania ale lui Dan Sucu si Viorel Catarama, dar si la apa minerala pe care tot firmele lui o vor exporta catre imbuteliatori celebri cum ar fi Borsec sau Biborteni etc.

Dar dupa aceea mi-am adus aminte ca in mantaua de om politic si de biznisman pe careo imbraca zilnic Verestoy Attila nu mai e loc si pentru filantropie sau daca mai incape o farama, atunci sigur este pentru satisfacerea intereselor economice si politice. Pur si simplu exista o incompatibilitate majora in existenta pasnica si naiva intre omul de afaceri si filantrop. Cele doua pot coexista numai in masura in care filantropia serveste orbeste intereselor omului de afaceri.

N-am sa intru in detalii legate de mistificarea istoriei secuilor pentru inventarea acestui tinut secuiesc si folosirea lui pentru interesele maghiarilor, care i-au asuprit la un moment dat pe secui asa cum au facut- o si cu romanii in trecutul indepartat, si nici de cele legate de initierea unui nou conflict intr-o tara riverana Marii Negre, dupa cele din Crimeea, Estul Ucrainei, Transnistria, Abhazia si Nagorno Karabah. Despre malversatiunile pe care le pun la care serviciile speciale rusesti impreuna cu liderii maghiari puteti gasi ceva interesant aici Serviciile speciale rusesti colaboreaza in prezent cu lideri maghiari in Romania

Ca doar cei mai buni prieteni sunt Viktator Orban, premierul Ungariei, cel care anunta la Tusnad “sfarsitul democratiei liberale” si Vladimir Putin, presedintele Rusiei, cel care a speriat democratia de tip occidental cu autoritarismul sau si setea nestavilita de a-si apropria noi teritorii cu omuletii verzi si cu convoaiele umanitare de tip cal troian. Pe langa factorii ideologici, pe cei doi ii leaga si un imprumut de 10 miliarde de euro acordat Ungariei de RUsia pentru a-si construi noi capacitati de productie a energiei nucleare.

Am ramas insa suprins ca insusi Consiliul Superior al Magistraturii a dat un raspuns demersului UDMR citand articolul 152 al Constitutiei Romaniei, potrivit caruia “dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii”.

Sursa autor:  / voxpublica.realitatea.net 

,

Președintele Ucrainei Viktor Ianukovici (stânga) a aprobat ieri demisia guvernului condus de premierul Mikola Azarov, în contextul protestelor prooccidentale. Sursa: zf.ro

Președintele Ucrainei Viktor Ianukovici (stânga) a aprobat ieri demisia guvernului condus de premierul Mikola Azarov, în contextul protestelor prooccidentale. Sursa: zf.ro

Turnura violentă și mai ales amploarea luată de protestele antiguvernamentale din Ucra­ina, atât de mare încât l-a forțat pe președintele Viktor Ianu­kovici să dea înapoi, atrage atenția asupra paradoxului în care un stat bogat în resurse naturale este mai sărac decât țările care-i importă și prelucrează resursele. Problema Ucrainei este cu atât mai gravă cu cât aceasta este o țară europeană, cu o populație cât cea a Spaniei, una dintre cele mai mari economii din zona euro, dar care în Europa este mai bogată doar decât Republica Moldova. Cum a ajuns Ucraina în această situație?

PIB-ul Ucrainei era de 97 miliarde dolari în 2013, comparativ cu 113 miliarde dolari în 1992, raportat la valoarea dolarului din 2005, potrivit statisticilor SUA. Evoluția pare și mai puțin impresionantă dacă este comparată cu cea a Rusiei, marele vecin, al cărei PIB a crescut de la 684 miliarde dolari la 1.000 miliarde dolari, scrie The Wall Street Journal.

Economia-Ucrainei-a-depasit-etapa-critica-a-crizei-financiare

Luând în considerare PIB-ul raportat la paritatea puterii de cumprare, un indicator mai convențional, evoluția Ucrainei pare mai bună. Astfel, economia a crescut de la 267 miliarde dolari la 341 miliarde dolari în 20 de ani, ceea ce reprezintă un avans de 28%. Pentru că populația Ucrainei s-a diminuat în această perioadă, PIB-ul per capita a crescut cu 46%, de la 5.163 dolari la 7.532 dolari în perioada analizată. Dar aceste cifre își pierd din strălucire dacă sunt comparate cu cele ale Rusiei, unde PIB-ul a crescut cu 125% în aceeași perioadă, în timp ce PIB-ul per capita a avansat cu 137%, la 18.670 dolari, mai mult decât dublu comparativ cu Ucraina.

Din nefericire, Ucraina nu are resursele de gaze naturale și petrol care au alimentat creșterile din Rusia și din alte țări din Asia Centrală. Totodată, spre deosebire de țările baltice, Ucraina nu se află în vecinătatea Uniunii Europene și nici nu beneficiază de comerțul preferențial și sprijinul Moscovei, așa cum se întâmplă cu Belarus și Armenia. Ucraina trebuie să facă față tarifelor mari la gazele naturale importate din Rusia și de care nu se poate lipsi.

Guvernelor Ucrainei le-au lipsit voința politică, viziunea și economiștii cu experiență

Economiștii și instituțiile financiare din Occident, care au cerut Kievului în repetate rânduri reforme mai îndrăznețe, consideră că handicapul geopolitic și cel legat de resurse naturale al Ucrainei nu este suficient pentru a explica evoluțiile slabe.

Exporturile principale ale Ucrainei, metale și minereuri, sunt mai volatile decât cele de energie. De asemenea, o mare parte din uzinele vechi sunt mai puțin eficiente decât cele ale Rusiei, în timp ce creșterea producției agricole aproape că nu a putut acoperi creșterea cererii în prima parte a anilor 2000. Guvernelor Ucrainei le-au lipsit voința politică, viziunea și economiștii cu experiență pentru a lansa reforme eco­nomice și privatizări, așa cum s-a întâmplat în Rusia și în Europa Centrală.

Spre deosebire de Rusia și mai ales de țările baltice, o mare parte din structurile sovietice au continuat să existe în Ucraina.

„Vechea elită comunistă a schimbat pur și simplu carnetul de partid cu insigna națională“, a explicat economistul suedez Anders Aslund.

El este expert în economie de tranziție și a fost consilier al guvernelor postcomuniste ale Rusiei și Ucrainei. De asemenea, Aslund este colaborator al Peterson Institute for International Economics.

El arată, într-o carte intitulată „Ucraina – cum a devenit Ucraina o economie de piață și o democrație“, că principala prio­ritate a Ucrainei în 1991 a fost indepen­dența. Naționalismul a trecut peste re-for-mele structurale în lista de priorități politice. Nomenclatura și naționaliștii ucraineni au făcut atunci un târg: prima a acceptat democrația și independența în schimbul rămânerii la putere. Vechea elită comunistă a acaparat de atunci procesul politic. Reformele economice au început abia în 1993-1994, mult mai târziu decât în Polonia, Rusia și în alte state foste comuniste. Ucrainei i-a trebuit ceva timp să realizeze că se scufundă și mai adânc în sărăcie. Înainte de 1990 Ucraina era considerată mai bogată decât Rusia și Polonia. Acum, țara este mult mai săracă decât ambele.

Economia a intrat pe mâna unor dealeri dubioși de gaze naturale

La mijlocul anilor 1990 au existat unele privatizări, iar lupta cu hiperinflația a dus în cele din urmă la crearea monedei naționale, în 1996. Apoi, nimic nu s-a mai întâmplat până la criza financiară din 1998, cauzată de blocarea reformelor de către președintele Leonid Kucima. În această perioadă, și libertățile cetățenilor au avut de suferit. Puterea canalelor media a fost redusă, iar jurnaliști au fost uciși. Economia țării a intrat pe mâna unor dealeri dubioși de gaze naturale.

Taxele au ajuns la niveluri exorbitante, dar la fel și evaziunea fiscală, în timp ce elita privilegiată se bucura de scutiri de la plata unor impozite.

Guvernul lui Viktor Iușcenko din perioada 1999-2000 a inițiat o serie de reforme care au contribuit la boom-ul economic al Ucrainei până în momentul 2008 cum ar fi: continuarea privatizărilor, vânzările de terenuri, reformă fiscală și punerea la respect a dealerilor de energie. Ucraina și-a revenit într-o oarecare măsură la mijlocul anilor 2000 datorită ieftinirii creditelor externe, intrărilor de capital și prețurilor mari ale metalelor. Ucraina ocupa în 2007 locul opt la nivel mondial la producția de fier și oțel și poziția a treia la exportul acestor resurse.

Potrivit lui Aslund, reformele au facilitat îmbogățirea unor noi oameni de afaceri din afara sectorului energetic, de la industria metalurgică la bănci și agricultură. Unii dintre aceștia au sprijinit Revoluția Portocalie din 2004. De le Revoluție, în afară de aderarea la OMC, Ucraina nu s-a mai remarcat pe plan economic prin nimic. Economia s-a contractat semnificativ odată cu venirea crizei, când prețurile oțelului la nivel internațional s-au prăbușit, iar finanțarea internațională a secat.

Cum văd europenii situația din Ucraina: „Credeam că toate acestea fac parte dintr-un trecut pe care l-am lăsat în urmă“

„Mă întreb cum de s-a ajuns aici începând cu 21 noiembrie. Unii vorbesc chiar de război civil. Dacă o parte dintre cetățeni protestează, iar altă parte nu protestează, înseamnă că o parte din Ucraina tace. Cred că Ucraina care tace nu este de acord cu ce se întâmplă în Piața Independenței, dar nu putem merge până acolo încât să spunem că este în război cu cealaltă parte a Ucrainei. Nu pot să înțeleg violența forțelor de ordine, reținerile ilegale, brutalitatea, umilirea protestatarilor, lovirea jurmaliștilor, toate aceasta în inima Europei de astăzi. Este greu de acceptat, mai ales pentru că noi am crezut că toate acestea fac parte dintr-un trecut pe care l-am lăsat în urmă. Amintiți-vă de decembrie 2004, când tensiunile erau mari, dar nu au fost victime, și exista voință pentru dialog. Hotărârea pașnică a acestor demonstrații a forțat părțile opozante la dialog, schimbând cursul lucrurilor“, spune Jean-Paul Véziant, fost ambasador al Franței în Ucraina, într-un interviu acordat euronews.com.

Cum văd rușii protestele din Ucraina: „S-ar putea transforma într-un alt scenariu sirian“

„S-ar putea transforma într-un alt scenariu sirian. Criza din Siria a început, de asemenea, cu proteste aparent spontane împotriva guvernului și s-au transformat într-un adevărat război civil. Sunt cu siguranță forțe în partea de vest a Ucrainei care au fost întotdeauna ostile majorității populației ucrainene și care au fost chiar aliați cu naziștii în cel de-Al Doilea Război Mondial. Nu este o întâmplare că mișcările de protest primesc cel mai mult sprijin din această parte a țării. Cei din Crimeea au avertizat deja că nu vor sta cu mâinile în sân și nu vor privi nepăsători cum viitorul le este furat de vestici“ – Nebojsa Malic, analist pe probleme externe, într-un interviu acordat postului rus de televiziune Russia Today.

Autor: Ioana Tudor/Sursa:.zf.ro

PIB-ul pe cap de locuitor din Romania vs. Ucraina sau Moldova. Ce văd manifestanții din Kiev cu ochii lor

Uitați-va la graficul de mai jos și comparați PIB / locuitor – cel mai bun indicator pentru a defini bunăstarea.

Nu va uitați neapărat la cifrele absolute cât mai ales la tendința de la anul zero (1987 – anul în care sistemele comuniste din cele două țări au început să se clatine).

Normal că ucrainienii văd că în 25 de ani au bătut pasul pe loc și că țări precum România, cu aport similar ar resurselor naturale în PIB, a decolat economic vorbind mai ales după ce și-a deschis economia în perspectiva intrării în Uniunea Europeană. Sistemul economic și de bună guvernare al României este net superior față de cel al Ucrainei.

Sursa:timpul.md
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press