ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "relații bilaterale"

relații bilaterale

,

Experți din Ucraina și din România s-au întâlnit la București, în cadrul unei conferințe intitulate ”Romania – Ukraine – A Relationship retrieval?”, organizată de Institutul pentru Politici Mondiale din Kiev, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și “German Marshall Fund București”.

Mai mulți analiști ucraineni și români s-au reunit, joi, în capitală, pentru a discuta despre modalitățile prin care poate fi îmbunătățită relația dintre România și Ucraina și ce s-ar putea face concret în acest sens. În același timp, președintele ucrainean, Petro Poroșenko, se afla într-o vizită oficială la București.

președinții Iohannis și Poroșenko

Experții ucraineni prezenți la conferință au prezentat în cadrul evenimentului provocările cu care se confruntă Ucraina – de la misiunea foarte dificilă a noului guvern Groisman, care are o majoritate fragilă în Parlament și va trebui să ia măsuri nepopulare, până la înghețarea conflictului din estul Ucrainei și schimbarea survenită în relația Kiev-București.
Publicația online Epoch Times prezintă câteva dintre cele mai importante idei exprimate în cadrul dezbaterii:
Volodimir Fesenko, de la Centrul de studii politice “Penta” din Kiev:
Există mituri și simplificări privind reformele din Ucraina, în media occidentală, potrivit cărora nu s-ar face nimic. Din punctul meu de vedere, țara se schimbă dar mai încet decât ne-am dori.
Reformele s-au desfășurat foarte bolnăvicios, întârziate în al doilea guvern al lui Iațeniuc abia.
Am depășit criza financiar-bancară. Datoria noastră externă este mare. Au fost create noi instituții anti-corupție. S-a creat un DNA al nostru și se analizează experiența românească.
Lupta cu corupția se mișcă foarte încet. Există o rezistență a politicienilor aflați în simbioză cu oligarhii.
Salariul unui funcționar ucrainean este de circa 100 de euro. Un adjunct de ministru are un salariu de 200-250 de euro. Vă dați seama că riscul de corupție este foarte mare. Se discută acum cu structurile europene despre crearea unui fond de rezervă pentru majorarea salariilor, în special în domeniile în care urmează să se desfășoare aceste reforme.
Un sistem judiciar întreg este corupt la noi, iar judecătorii și procurorii nu vor să-și cedeze puterea.
Prima problemă este lipsa voinței politice de a lupta cu corupția, pentru că politicienii se tem să-și piardă puterea și beneficiile. În prezent parlamentarii nu vor alegeri anticipate pentru ca să nu-și piardă mandatul, dar acest guvern nu va rezista prea mult. Vor mai fi crize politice pentru că are un sprijin redus în Parlament și vom mai asista la crize în interiorul coaliției.
Premierul Arseni Iațeniuk trebuia să ia niște măsuri nepopulare, precum creșterea prețului la energie, la presiunea FMI. Societatea din Ucraina este foarte rezistentă, conservatoare și paternalistă. Pensionarii se opun reformării pensiilor, iar populația nu-și dorește privatizări.
Nu a existat un conflict între Poroșenko și Iațeniuk comparabil cu cel dintre Iușcenko și Timoșenko.
În Ucraina nivelul de încredere în instituții este scăzut. Președintelui după un an i s-a înjumătățit încrederea, iar așteptările mari s-au transformat repede în dezamăgire.
Ne așteptăm în toamnă la mici explozii pentru că urmează creșteri de cheltuieli pentru populație. Noul guvern Groisman va trebui să găsească un echilibru între populație și cerințele FMI. Cred că acesta va fi mai flexibil în politicile sociale decât guvernul Iațeniuc.
Noua coaliție are o majoritate fragilă în Parlament, deoarece are susținerea formală a unor grupuri și deputați independenți, dar asta nu dă stabilitate. La începutul anului 2014 când s-a creat această coaliție parlamentară, erau 5 fracțiuni, peste 300 de deputați, majoritate constituțională, dar pentru proiectele guvernamentale votau mult mai puțini deputați. Apoi unele partide au ieșit din coaliție, dar mai votau punctual pentru unele proiecte chiar dacă nu mai erau în coaliție. Vom avea o majoritate situațională.
Trebuie să păstrăm vectorul european și să accelerăm ritmul reformelor.
În Donbass, nu vor fi acțiuni militare masive până în toamnă când acestea se vor intensifica pe fondul alegerilor pentru Duma de Stat din Rusia, deoarece conflictul va fi folosit în scopuri electorale. Înghețarea conflictului din estul Ucrainei este răul mai mic, față de un război sau federalizare. Rusia vrea de facto o federalizare. Ucraina vrea ca Donbassul să redevină ucrainean, dar să nu fie autonom. Mai mult, o parte a politicienilor și a populației, cam o treime, sunt contra unui statut special al Donbasului. Vreo 20% consideră că mai bine să se despartă Donbasul de Ucraina, pentru că altfel problema și influența rusă se va extinde până la Kiev.
Continuarea materialului poate fi citită pe Epoch Times

Publicat de romaniabreakingnews.ro /TOCpress: Cum poate fi îmbunătățită relația România-Ucraina

,

Frați de sânge și limbă cu noi, traiesc în Croatia și sunt pe cale de disparitie. Desi n-au fost niciodata in Romania, jură cu mâna pe inimă ca sunt români.

Comunitatea istro-românilor din Croația este pe cale de dispariție și în prezent autoritățile române și cele croate caută soluții pentru a salva această ramură a latinității.

Caracterul foarte bun al relațiilor bilaterale româno – croate din ultimii ani au înlesnit măsurile pozitive din partea Guvernului Croat pentru protejarea aceastei comunități care trăiește în Peninsulă Istria, iar istro-românii sunt recunoscuți drept minoritate națională în Croația.

Aceste măsuri nu au reuși însă să compenseze deceniile de asimilare forțată din perioada interbelică, în care cea mai mare parte a Peninsulei Istria aparținea Italiei, ori în perioada iugoslavă, când interesele istro-românilor au fost sacrificate.

Conștienți de rolul pe care comunitatea românească din Croația îl are în dinamizarea relațiilor dintre România și Croația, politicul din ambele țări a realizat pași importanți pentru salvarea a ceea ce a mai rămas din moștenirea istro-română.

În registrul spiritului acestor bune relații și a scopului nobil de protejare a patrimoniului cultural istro-român s-a desfășurat la București pe 25 februarie 2016,  întâlnirea dintre ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu și ambasadorul Republicii Croația în România, Davor Vidiš.

Conform comunicatului de presa al MAE DPRRP „demnitarul român a reiterat atenția deosebită pe care partea română o acordă proiectelor destinate protejării și păstrării dialectului istro-român, aflat pe cale de dispariție și parte a patrimoniului cultural european și a exprimat aprecierea față de sprijinul pe care autoritățile croate l-au acordat implementării proiectelor ce vizează comunitatea lingvistică istro-română”

Cu acest prilej, s-au evidențiat caracterul „foarte bun al relațiilor bilaterale româno – croate și a fost subliniat rolul pe care comunitatea românească din Croația îl are în dinamismul dialogului dintre cele două țări. Ministrul delegat a reafirmat susținerea statului român pentru intensificarea interacțiunii interculturale dintre comunitatea românilor care trăiesc în Croația și societatea croată, reamintind de contribuția pozitivă a comunității românești la viața socială, culturală și economică din țara de reședință. De asemenea, a apreciat importantă existența unui schimb constant de opinii în ceea ce privește problemele minorităților naționale din Europa Centrală și Balcani pentru a se asigura standardele europene în domeniu.” – se mai arată în comunicat.

Partea română a sublinita importanța aplicării, de către autoritățile croate, a Programului de cooperare în domeniul educației care prevede predarea limbii române ca limbă maternă în instituțiile publice de învățământ pentru comunitățile românofone din Croația și  proiectelor destinate protejării și păstrării dialectului istro-român.

Ce doi interlocutori au convenit asupra necesității de valorificare a oportunităților oferite de relațiile bilaterale pe plan cultural, educațional și social, reafirmând interesul comun pentru un dialog permanent în acest sens.

Potrivit unui recensământ croat din anul 2001, în Istria mai existau doar 48 de persoane care vorbeau dialectul istro-român al limbii române. Însă statistici neoficiale arată că numărul probabil al membrilor acestei ramuri izolate a poporului român ar fi de circa 2.000 de persoane. Istro-românii se denumesc pe ei înșiși romeni, româri sau romeri.

Ei sunt singură ramură a poporulului român care este sută la sută catolică. Daco-românii, aromânii și megleno-românii sunt majoritar ortodocși.

Redacția România Breaking News – RBN Press vă reamintește că în data de 8 mai 2013 a fost adoptată de Parlamentul României o importantă lege cu privire la sprijinul și recunoașterea de către Statul Român, a românilor de pretutindeni apărținători ai filonului lingvistic și cultural românesc.

Astfel articolul 1, alineatul (1) a) s-a modificat și are din 2013 urmatorul cuprins:

ART. 1. alin (1) a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor Romaniei, indiferent de modul în care aceștia sunt apelati (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, , maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji, precum si toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; (extras din articolul ACT DE SUPERBĂ SOLIDARITATE NAȚIONALĂ ÎN CAMERA DEPUTAȚILOR – De azi, armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji sunt ROMÂNI !)

Citiți și 

Cum dispare sub ochii noștri o ramură a poporului român – ISTROROMÂNII (Croația) / Video ISTRO-ROMÂNII: o enigmã a românitãții.

Publicat de autor Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press