ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "regiunea Cernauti"

regiunea Cernauti

,

Ucraina!_Soarta_scolilor_romanesti_purtate_prin tribunaleati_(Foto:Bucpress.eu)

Ucraina!_Soarta_scolilor_romanesti_purtate_prin tribunaleati_(Foto:Bucpress.eu)

Locuitorii satelor Nesvoia, Bălcăuți și Stălinești, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți bat drumurile în lung și-n lat, umblând prin instanțele administrative și judiciare din regiunea Cernăuți, căutând calea spre lumina adevărului pentru a salva cele trei școli românești din raionul Noua Suliță pe care deputații consiliului local Mămăliga, vor să le lichideze și să le transforme în filiale ale școlii mixte ucraineano-române din Mămăliga informează bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Decizia luată nu este una întru totul legală. De la o ședință de judecată la alta, ies la iveală tot mai multe lacune și încălcări. Locuitorii celor trei sate românești – Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți, au fost din start împotriva lichidării instituțiilor de învățământ din localitățile lor, informează Radio Cernăuți.  Fără a ține cont de opinia comunității teritoriale, consilierii locali au adoptat acea hotărâre de lichidare a școlilor românești, care astăzi le dă și lor „bătăi de cap”.

La cea de-a șaptea ședință judiciară, Primăria Mămăliga n-a prezentat toate documentele solicitate de Judecătoria raională Noua Suliță, urmând ca la 5 decembrie 2016 să prezinte instanțelor judiciare toate documentele pe care le deține primăria, referitoare la cazul dat și la crearea Comunității teritoriale Mămăliga, pentru a afla dacă în acele documente erau prevăzute astfel de intenții, cum ar fi lichidarea celor trei școli românești din satele Nesvoia, Bălcăuți și Stălinești.

Obosiți de atâtea „plimbări” prin instanțe și tribunale, locuitorii satelor respective speră într-o minune în preajma Sărbătorilor de iarnă, astfel încât ședința din 5 decembrie 2016 să pună punctele pe „i” în cazul acestei probleme și să salveze cele trei școli românești de la pericolul lichidării lor.

romaniabreakingnews.ro

,

În ziua de 12 iunie 2016,  ora14.00, Lângă monumentul Aniței Nandriș-Cudla, din centrul comunei Mahala, reg. Cernăuți, Ucraina, s-a  desfășurat o acțiune de comemorare a martirilor, care nu s-au mai întors acasă din gulagurile sovietice, rămânând să-și doarmă somnul veșnic departe de glia străbună.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Comuna Mahala, Reg. Cernăuți, Ucraina, au fost ridicați și deportați în Siberia, 602 persoane…

De la deportările în masă au trecut 75 de ani, dar durerea și va dăinui în inimile însângerate ale Mahalenilor…

Veșnica lor Pomenire!

Material Foto-Video realizat de Nicolae Hăucă (Euromedia Bucovina)

Una din cele mai proeminente reprezentante ale românilor din regiunea Cernăuți, Elena Nandriș, primărița satului Mahala, a fost gazda oficială a manifestărilor dedicate comemorării românilor care nu s-au mai întors în locurile natale…

Comemorarea_martirilor_romani_morti_in_gulagurile_sovietice_Comuna_Mahala_reg_Cernauti (17)

Elena Nandriș (foto dreapta) la bustul celebrei înaintașe – Anița Nandriș Cudla

Elena Nandriș s-a născut pe 31 mai 1960 în satul Mahala, raionul Noua Suliță și vine dintr-o familie de oameni simpli de la care a moștenit talentul de a cânta. În copilărie chiar asta visa să facă – să cânte. Deși mama ei dorea să-și vadă fiica medic, Elena a urmat totuși sfatul tatălui și a continuat studiile la Liceul de cultură și artă din Cernăuți. După studii, timp de trei ani, a lucrat la Televiziunea de Stat din Cernăuți, fiind responsabilă de fonoteca instituției. Apoi s-a reîntors în satul natal. Fire energică și neliniștită, Elena Nandriș și-a găsit locul în funcția de șefă la grădinița din Mahala și director al Casei de cultură. Niciodată nu a renunțat însă la pasiunea sa pentru cântec. A fost profesoară de muzică la școala din sat și dirijor al Corului popular „Dragoș Vodă”. În 2006, Elena Nandriș a fost aleasă primar în satul Mahala. În această funcție ea s-a implicat nu doar în rezolvarea problemelor curente ale comunității, dar și în trezirea conștiinței naționale la românii ucraineni din cele patru sate care intră în comună. Nu e un lucru întâmplător, or Elena Nandriș, este strănepoata Aniței Nandriș, autoarea „celei mai fantastice cărți” (Ștefan Fay) care s-a scris despre românii din Bucovina – „20 de ani în Siberia”, apărută la Editura Humanitas. Cu ocazia zilei de naștere, redacția TIMPUL îi urează sănătate, energie și multă îndrăzneală în munca de propășire a românilor din regiunea Cernăuți.(Ziarul Timpul din R.Moldova)

Despre Anița Nandriș-Cudla

Anita_Nandris_CudlaFiica țăranilor bucovineni Dumitru Nandriș și Maria Lazăr, a urmat clasele primare în localitatea natală. A fost ridicată din casă, împreună cu cei trei copii minori ai ei, cu vârste de 11, 14 și 17 ani, în noaptea de 13 iunie 1941, pentru a fi deportată în Siberia, dincolo de Cercul Polar. Împreună cu aceștia au fost luați alți 602 consăteni de-ai săi, trecuți în acte ca fiind agricultori, chiar și copiii de până la 1 an. „Când a început să scoată lumia din casă, să o încarce pe mașini, s-a început un zgomot prin sat, de îți păria că e sfârșitul lumii. Glasuri de femei bocind, cum bocesc în urma mortului, copii răcnind, felurite glasuri, care la piept micuți, care mai mărișori. Vitele prin grajduri răgiau, parcă presimțiau că rămân fără stăpân, cânii în legătoare urlau. O mare groază și frică a fost noaptea acia”.

Din momentul sosirii în groaznicul loc de pedeapsă, pentru simplul fapt că era româncă, Anița Nandriș-Cudla a trăit numai pentru a-și ajuta copiii să supraviețuiască. După suferința cauzată de tifos, amplificată de groaza neputinței de a rămâne împreună cu băieții ei, un miracol a ajutat-o să supraviețuiască, dar a fost acuzată că n-a mai ieșit la lucru și închisă pentru două luni. După mai mulți ani, își trimite copiii la Moscova pentru a obține reabilitarea.

Pe 13 iunie 1961, data la care se împlineau 20 de ani de surghiun, au revenit în locul unde s-au născut. La îndemnul fratelui său, Ioan Nandriș, a început să relateze, în scris, tot ceea ce pătimise, reușind să construiască, într-un limbaj simplu, „… o confesiune care, prin autenticitatea și savoarea limbajului, se impune ca un excepțional roman indirect” (Eugen Simion). Amintirile Anița Nandriș-Cudla au fost considerate pagini strălucite despre exilul siberian și comparate de Monica Lovinescu, Rusu Mihalcea, Ștefan J. Fay sau Gheorghe Nandriș cu scrierile lui A. Soljenițîn. În opinia lor, darul ei narativ o situează în rândul clasicilor români: „După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui să dispară” (Monica Lovinescu).

În 1991 memoriile sale, „20 de ani în Siberia. Destin bucovinean”, sunt publicate la București, iar Academia Română îi acordă în 1992 Premiul „Lucian Blaga”. „În această sălbăticie a Siberiei a luptat pentru supraviețuire 20 de ani. Această extraordinară mamă și-a ocrotit copiii cu prețul vieții, dovedind o putere de sacrificiu și o rezistență morală de excepție” (Gheorghe Nandriș). (

Video: Anița Nandris Cudla – 20 de ani in Siberia

Scenariul radiofonic de Magda Duțu și Raisa Radu, după cartea 20 de ani în Siberia de Anița Nandriș-Cudla, publicată la Editura Humanitas
Regia artistică: Petru Hadârcă.

romaniabreakingnews.ro

,

Consiliul Local Cernăuți a decis să interzică utilizarea oricăror panouri externe care conțin cuvântul „Rusia” și derivate ale acestuia – transmite agenția Rador, menționând că o decizie în acest sens a fost adoptată, luni, de către 37 de deputați locali din Cernăuți.

Această decizie mai prevede demontarea plăcii cu numele orașului rus Podolsk de pe Aleea orașelor înfrățite, situată în Piața Centrală din Cernăuți.

În plus, primarul Oleksi Kaspruk a anunțat că, pentru Ziua orașului Cernăuți, sărbătorită în fiecare an în primul weekend din luna octombrie, ​​Consiliul Local va aloca fonduri pentru instalarea de plăci noi pe Aleea orașelor înfrățite, care vor conține simbolurile și numele Iașiului și Chișinăului, orașe cu care, în ultimii ani, Cernăuțiul are o colaborare foarte strânsă.

Publicat de romaniabreakingnews.ro/TOCpress: Autoritățile din Cernăuți au interzis utilizarea cuvântului “Rusia” pe panourile din oraș

,

126 de locuitori ai satelor Țureni, Mamornița Românească și Radgospovca erau pe listele întocmite de comisariatul militar raional Herța-Hliboca pentru a fi mobilizați în Estul Ucrainei. Înainte de a ajunge vestea la tineri, mamele acestora au ieșit în stradă, anticipând, într-un fel, procesul de mobilizare a feciorilor din sat, blocând circulația și scandând:

“Nu vrem război!”, “Lăsați-ne copiii acasă!”

Deja de trei zile lacrimile mamelor nu se mai usucă pe fețele lor arse de soare și brăzdate de ani. Ele nu pot fi împăcate cu gândul că odraslele lor vor pleca la război. Unii dintre părinții și buneii tinerilor de astăzi din Ținutul Herța știu ce înseamnă război, foamete, deportări… Din toate au gustat câte puțin în frageda lor copilărie. Pentru a atrage atenția opiniei publice internaționale herțenii a treia zi la rând au intrerupt circulația pe drumul central, care leagă satele românești din ținutul Herța cu centrul regional Cernăuți. Alături de protestatarii din Țureni și din satele vecine, corespondentul nostru a întâlnit-o și pe domnișoara Lilia Iastremsca, primarul comunei Țureni, solicitându-i opinia sa și a altor mame îngândurate și nemulțumite de vestea care a “cutremurat” întregul sat – mobilizarea tinerilor. (27 iulie a.c.)

Opiniile oamenilor din satul Țureni, regiunea Cernăuți, care de trei zile au blocat drumul principal, în semn de protest privind mobilizarea tinerilor din satele românești ale ținutului Herța (Înregistrare audio BucPress)

28 iulie 2014  – Întâlnirea observatorilor OSCE cu protestatarii de la Ostrița Herței

Autostrăzile din regiunea Cernăuți continuă să fie blocate. Populația protestează împotriva mobilizării parțiale anunțate oficial de Kiev, neînțelegând de ce tinerii din Nordul Bucovinei, cu o importantă comunitate românească, trebuie să fie antrenați în operațiuni militare din estul Ucrainei.

Protestele continuă și în satul Ostrița. Locuitorii au blocat autostrada Cernăuți-Herța, susținând că vor o garanție de la autorități privind faptul că înrolarea în armată va ocoli minoritatea românească din Cernăuți.

Protestele românilor din ținutul Herța au nimerit în centrul atenției observatorilor Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa, care desfășoară o misiune la Cernăuți. Observatorii OSCE au dat asigurări populației băștinașe că vor lua în considerare opiniile protestatarilor în timpul formulării raportului de activitatea a misiunii privind situația din regiunea Cernăuți

Un comentariu al observatorului misiunii OSCE în Cernăuți (în limba engleză, traducere în ucraineană – play)
[sc_embed_player fileurl=”http://www.rbnpress.info/wp/wp-content/uploads/2014/07/Întâlnirea-observatorilor-OSCE-cu-protestatarii-de-la-Ostrita-Hertei-reg-Cernauti.mp3″]

Foto: Reprezentanții OSCE în dialog cu protestatarii etnici români din Ostrița Herței (Bucpress)

La 200 metri de Cernăuți românii au blocat drumul spre Herța și cel european 86

De trei zile cernăuțenii nu mai au acces cu mijloacele de transport pe autostrada Cernăuți- Herța. Speriați de valul mobilizării, românii din satele herțene au ieșit în stradă blocând drumul central, astfel asigurându-se că tinerii din localitățile de pe valea Prutului nu vor fi înrolați în armată și duși în Estul Ucrainei. Locuitorii din ținutul Herța s-au adresat Președintelui țării, Parlamentului, Ministrului Apărării, conducerii regiunii și altor instituții superioare din țară cu rugăminte să anuleze acel ordin de mobilizare a tinerilor, menționând că românii din regiunea Cernăuți întotdeauna au fost oameni pașnici și nu doresc ca în Ucraina să fie vărsare de sânge. Herțenii sunt dispuși să stea în stradă atâta timp până când vor primi un răspuns oficial din partea conducerii statului, răspuns care să satisfacă cerințele protestatarilor. Dar ce vor protestatarii din Herța, care sunt așteptările lor după trei zile și nopți aflate pe baricade? Răspuns la aceste întrebări a aflat corespondentul portalului de știri BucPress.eu, solicitând câteva opinii.

Circulația pe autostrada Cernăuți-Suceava a fost reluată (29 iulie a.c.)

După cinci zile de proteste și blocări ale autostrăzii Cernăuți-Suceava, locuitorii din raionul Hliboca au restabilit circulația mijloacelor de transport pe drumul european 86.

Oamenii din satele Ceahor, Corovia, Molodia, Valea Cosmin și Voloca, împreună cu primarii din comunele respective au avut o întâlnire luni (28 iulie) cu președintele Consiliului raional Hliboca, Grigore Vanzureac, și cu reprezentanți ai direcției de interne. Protestatarii și-au spus durerile, declarând că sunt gata să stea în stradă până nu vor pirmi o garanție în scris de la autorități în care să se specifice că tinerii din regiunea Cernăuți nu vor fi înrolați în rândurile armatei și duși în Estul Ucrainei.

Conducerea raionului Hliboca a promis să organizeze de urgență sesiunea consiliului raional și să se adreseze către Președintele țării, pentru a găsi o soluție de compromis. În caz că problema dată nu va fi soluționată pozitiv locuitorii din raionul Hliboca au declarat că vor ieși din nou în stradă și vor bloca circulația atât la ieșirea din orașul Cernăuți, cât și la frontiera ucraineano-română.

Potrivit ultimelor informații, au fost deblocate și autostrăzile Cernăuți-Herța, Cernăuți-Kiev și Cernăuți – Republica Moldova. Autoritățile locale au dat asigurări că înrolarea în armată va fi sistată pentru locuitorii zonei respective. Această sistare este, însă, una temporară, comunică reprezentanții comisariatelor militare.

Sursele materialului, foto și audio – Bucpress

Cine are urechi pentru strigătele de disperare ale românilor din Cernăuți? România spijină integritatea Ucrainei.

Prezent aseară la Realitatea TV (28 iulie a.c.), Iurie Levcic, un alt reprezentant al românilor din Cernăuți a făcut declarații șocante cu privire la modul în care funcționează la ora actuală armata ucrainiană. Acesta a spus că părinții le cumpără tinerilor deja înrolați veste antiglonț și le trimit acestora pe front deoarece nu există în dotare. Deasemenea acesta a mai spus că tinerii de 20 de ani sunt pregătiți insuficient, timp de o lună și sunt trimiși să lupte cu profesioniști în condițiile în care nici măcar gloanțele nu sunt îndeajuns și salariile pentru militari nu au mai fost plătite din luna martie.

Redacția R.B.N. Press vă recomanda și precedentul articol:

Actualizare. Românii din Herța se revoltă împotriva măsurilor de mobilizare de la Kiev (R.B.N.Press)

,

 Regiunea Cernăuți – Ucraina 1 Aprilie 2014

Material Foto-Video de la Chernivtsinews.com

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (7)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (10)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (4)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (9)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (8)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (6)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (5)

La 1 aprilie s-au împlinit 73 de ani de la una din cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc – masacrul de la Fântâna Albă, unul dintre cele mai groaznice momente ale istoriei. Românii din Nordul Bucovinei au venit în apropierea Mănăstirii de la Fântâna Albă, în Poiana Varnița, pentru a-i comemora pe cei peste 3.000 de români bucovineni care au fost uciși de soldații sovietici în Duminica Paștelui din 1941 doar pentru simpla dorință de a se retrage în România.

Asta după ce pe 28 iunie 1940, ca urmare a unui ultimatum adresat României de către Uniunea Sovietică, statul român a evacuate administrația civilă și militară și s-a retras din Basarabia și din partea nordică a Bucovinei, iar trupele Armatei Roșii au ocupat imediat teritoriul.

Imediat, în haosul creat, sute de familii românești au încercat să treacă în Bucovina liberă de sovietici, dar s-au lovit de refuzul noii autorități de la Moscova, care a dat ordin ca oricine se apropie de granița proaspăt trasată să fie executat. Așa că, în noiembrie 1940, 40 de familii din Suceveni, alte câteva sute din Ostrița, Horecea, Șirăuți, Cotul Ostriței sau Buda au fost surprinse și decimate cu rafale de mitralieră de către soldații sovietici, supraviețuitorii și familiile acestora fiind declarați trădători de țară și ulterior deportați în Siberia.
Dar sovieticii nu s-au oprit aici. În primăvara lui 1941, serviciile secrete au propagat în rândul populației române din Nordul Bucovinei că, pentru o scurtă perioadă de timp, trecerea graniței cu România este un lucru acceptat de autorități. Încrezători, românii bucovineni s-au constituit într-un grup masiv, de peste 3000 de persoane, și pe 1 aprilie 1941 s-au îndreptat spre frontier URSS cu România.

Pentru a dovedi caracterul pașnic al demersului lor au arborat în fruntea coloanei un drapel alb, icoane și cruci de brad. La 3 kilometri de frontier, în locul numit Poiana Varnița, grănicerii bolșevicii au somat coloana să stea în loc, dar grupul de români a ignorat ordinul și a mers mai departe, moment în care s-a declanșat iadul: sovieticii – echipați cu mitraliere performante – au început să tragă în plin, secerând laolaltă copii, femei și bătrâni. Cei care au scăpat cu răni, au fost legați de cai și târâți într-un loc unde fuseseră săpate dinainte cinci gropi comune, mulți dintre ei fiind îngropați de vii. Alții au fost torturați zile în șir, apoi uciși și aruncați tot într-o groapă comună. “În acele gropi, pământul s-a mișcat apoi două zile, până ce toți românii aruncați acolo și-au dat și ultima suflare”, povestesc în cărțile document dedicate acestui genocid foarte puținii supraviețuitori, deportați și ei în Siberia. Iar autoritățile de la Moscova au declarat că a fost vorba doar de un incident minor, în care ”un grup de 20 de persoane a încercat să treacă fraudulos granița”.

În anul acesta, sute de români din nordul Bucovinei, dar și din România s-au adunat pe valea Plângerii pentru a păstra un minut de reculegere în memoria martirilor neamului. Au fost prezenți autoritățile locale, deputatul poporului în Rada Supremă a Ucrainei, dl. Ion Popescu, un sobor de preoți împreună cu enoriașii din localitățile învecinate, lideri ai asociațiilor culturale, profesori, elevi, martori ai acelor vremuri, rudele celor secerați de gloanțe. O delegație specială din România. Din păcate, n-au fost prezenți membri ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la București, dar au fost membri ai Consulatului General al României la Cernăuți.

Consulul General al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, fiin prezentă la comemorările din Poiana Varnița, a menționat că în memoria victimelor de atunci, 1 aprilie a fost decretată “Ziua Națională în memoria românilor victime ale masacrelor, deportărilor, foametei și altor forme de represiune organizate de regimul sovietic în Bucovina, Ținutul Herței și Basarabia” de către Parlamentul României, prin Legea nr. 68/10 mai 2011.

După declararea independenței Ucrainei, în apropierea Mănăstiriide la Fântâna Albă din Nordul Bucovinei, a fost ridicată a troiță-monument, piedică în calea uitării și reper pentru eternitate a sacrificiului făcut de 3000 de români nevinovați.

Cuprins de emoții, Președintele Organizației “Golgota” din Regiunea Cernăuți, Ilie Popescu, la comemorările de la Fântâna Albă a mărturisit următoarele: 

“Tata a fost arestat în 1941, nu departe de Fântâna Albă. Când a văzut că se trage cu mitralierele a fugit, dar n-a fugit departe, că la un moment dat grănicerii l-au prins. Și l-au dus la Hliboca, l-au aruncat, l-or bătut, l-or mai chinuit cât l-or mai chinuit.. Au fost prinși 22 de persoane care s-au considerat că au organizat Revoluția pe malurile Siretului și pe tata. El era primul pe listă, primul, chipurile că a condus revoluția din 41. Eu până azi nu cred că a fost așa ceva….

Cu toate acestea, din an în an ce trece, tot mai puțini români vin la comemorările acelor tragice evenimente de la Fântâna Albă.

George Bodnăraș / Chernivtsinews.com via R.B.N.Press

București aprilie 2014: Manifestări întru NEUITARE… În MEMORIA românilor – Eroi Martiri victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic

,

Ion Munteanu foto: adevarul.ro // Dinu Zară

Ion Munteanu
foto: adevarul.ro // Dinu Zară

Ion Munteanu, deputat în Consiliul regional Cernăuți, din partea partidului Batakivșina (Patria), de opoziție, a fost ales vice-guvernator al regiunii Cernăuți.

La 24 ianuarie, sediul Administrației din Cernăuți a fost ocupat de opozanții regimului Ianukovici. Puterea a fost preluată de reprezentanți ai Consiliului Regional, constituit după începerea protestelor de pe Euromaidan.

Sursa:deschide.md

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press