ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "razboi pentru monumente"

razboi pentru monumente

,

România de peste hotare, probleme trilaterale de patrimoniu

Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreață medievală din spațiul Europei de Est și un monument strategic militar al vechii Moldove, se află de zeci de ani într-o stare de degradare continuă.

Deși autoritățile din Ucraina, statul căruia aparține Sudul Basarabiei din 1944, ne asigură că investesc substanțial în lucrări de restaurare și conservare a monumentului, specialiști ai Academiei de Știință din Moldova (AȘM) continuă să aducă critici dure autorităților ucrainene, care îl restaurează fragmentar și primitiv, cetatea ajungând pe mâna unui agent economic, care face business în incintă.

Riscul de a pierde Cetatea Albă e foarte mare. Doar intervenția experților internaționali ar salva Cetatea Albă, printr-un program științific de restaurare.

ICOMOS Moldova (secția moldoveană a organului consultativ UNESCO în problema monumentelor istorice și în păstrarea patrimoniului cultural de pe lângă UNESCO), de ani de zile, readuce în atenția factorilor decizionali din Ucraina, problemele restaurării Cetății Albe.

Pe de altă parte, posibilitatea autorităților române de a interveni în mod direct pentru reglementarea situației este limitată, având în vedere lipsa unui cadru juridic bilateral adecvat, care să reglementeze posibilitatea unei intervenții pentru conservarea/recuperarea obiectivelor istorice.

Dezastrul de la Cetatea Albă

Salvarea Cetății Albe, dar și Cimitirului istoric și Casei lui Aron Pumnul din Cernăuți, sunt probleme de patrimoniu istorico-cultural nu doar a statului vecin, dar și a României și RM. Țin de păstrarea identității românilor din Ucraina, cea mai numeroasă minoritate națională din acea țară.

În contextul integrării europene, experți din RM și România pun nu doar problema ocrotirii și valorificării celor mai importante monumente istorice din spațiul românesc, dar și a celor de pe teritoriul Ucrainei, care fac parte integrantă din patrimoniul nostru național.

Pe de altă parte, autoritățile ucrainene ne dau asigurări că, până la finele lui 2015, vor definitiva restaurarea Cetății Albe.

Dr. Mariana Șlapac, vicepreședinta AȘM și autoarea unor studii dedicate Cetății Albe, aduce critici dure calității lucrărilor din zona fortăreței:

„Dacă ne referim la viteza cu care se năruie monumentul în ultimii ani, riscul de a-l pierde e foarte mare, mai ales că nu există un program științific de restaurare. Se realizează o renovare fragmentară și intermitentă, invizibilă, practic. De fapt, aceasta e o mare bătaie de joc, se utilizează procedee de restaurare-reparații, inacceptabile în țările civilizate. Să credem că Ucraina face investiții neraționale în fortăreața noastră medievală, ori e vorba de o mare spălare de bani? Situația trebuie să fie controlată doar de o echipă internațională de experți.

În afara năruirii monumentului, experții atrag atenția asupra falsificării continue a istoriei Cetății Albe de către autoritățile ucrainene, una dintre metode fiind organizarea fotografierii la cetate a turiștilor cu actori îmbrăcați în haine rusești de epocă.

Chiar și unii cercetători ucraineni sunt revoltați în ceea ce privește daunele ce se aduc Cetății Albe, în special, prin organizarea în incintă a unor concerte rock și spectacole, în urma cărora se fisurează zidurile. Un incendiu cu mai mulți ani în urmă a făcut scrum mai multe construcții de lemn.

E regretabil că Cetatea Albă este privită de anumite grupuri doar ca un obiectiv din care se pot obține câștiguri mari, și nu ca un vestigiu istoric, ce trebuie salvat pentru a-l lăsa urmașilor europeni”, a remarcat Mariana Șlapac.

Să adăugăm că, în imediata apropiere a Cetății Albe, există un local „Lucișie bessarabskie vina” (tr.:cele mai bune vinuri basarabene), un business de mare succes printre turiști.

„Fantoma” de la Chilia, spaima autorităților ucrainene

„De „fantoma” cetății dispărute a lui Ștefan cel Mare, Chilia, se pare că se mai tem cei cărora le e frică de adevărul istoric. Orice vestigii care mai ies la suprafață pe ruinele fortăreței, imediat sunt ascunse de autoritățile ucrainene, prin acoperire cu asfalt și beton. Să menționăm că suprafața pe care s-a aflat monumentul (comparat sub aspectele arhitecturale și ale întinderii cu Cetatea Albă), nu a fost lăsată pentru cercetări arheologice. Stăpâni deplini acolo sunt niște agenți economici de pe teritoriul portului Chilia, ce interzic accesul acolo și nu oamenii de știință. Culmea e că nici biblioteca și nici muzeul din localitate nu dețin literatură despre fosta cetate”, observă Mariana Șlapac.

Cine va salva Casa lui Aron Pumnul din Cernăuți?

Casa lui Aron Pumnul din Cernăuți parcă și-ar aștepta și azi fostul stăpân, simbolul unității noastre naționale. Imobilul a scăpat ca prin minune de veneticii ce i-au acaparat imobilul timp de decenii și a devenit mai mult un subiect de scandal al patrioților locali.

Unii își dau cu părerea că România nu se implică într-un proiect de restaurare a casei, în eventualitatea deschiderii unui muzeu acolo, alții susțin că un ONG din fosta capitală bucovineană își asumă această sarcină fără să întreprindă nimic.

Surse din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național din București au declarat că, de fapt, un ONG din Cernăuți ar avea astfel de atribuții, având toate șansele să rezolve problema casei lui Aron Pumnul cu ajutorul autorităților române, dar nu au făcut până în prezent un asemenea demers.

Mormintele personalităților României, înlocuite cu cele ale slavilor

Cimitirul istoric din Cernăuți mai e (încă!) un muzeu sub cerul liber, de restaurarea căruia nu se ocupă nici societatea civilă, nici autoritățile Ucrainei și nici ale României. Mormintele mai multor personalități române au dispărut fără nicio monitorizare.

Mai nou, am aflat că mormântul Aglaiei Eminovici a dispărut fără urmă. Cavoul familiei lui Ion Gh. Sbiera, membru fondator al Academiei Române în 1866, e o adevărată operă de artă, în stare satisfăcătoare încă. În apropiere, e locul unde odihnește transilvăneanul Aron Pumnul. Aici vin mulți români pentru a se întări în tot lucrul bun, întru binele Cetății.

Cripta baronului Eudoxiu Hurmuzachi, istoric și patriot român care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic, președintele Dietei ducatului Bucovinei în Imperiul Austriac, fostul mareșal al ținutului, se pare că a fost renovată. Ne-am întristat mult la vederea mormântului, lăsat în uitare, al lui Zaharia Voronca, președintele binecunoscutei Societăți „Arboroasa”, care împreună cu un grup celebru de foști studenți români de la Cernăuți – Ciprian Porumbescu, Constantin Andreevici Morariu, prin 1875, a reafirmat apelativul de Arboroasa fostei Țări de Sus a Moldovei, în defavoarea denumirii Bucovina, adoptată oficial, odată cu debutul administrării habsburgice.

Organizatorul învățământului român din Bucovina până în 1901, Dimitrie C. Isopescul, de asemenea, odihnește în cimitirul cernăuțean.

Cimitirul Eroilor Români, nerecunoscut de autoritățile ucrainene

O cruce în memoria militarilor români căzuți în luptele din Regiunea Cernăuți, în 1941-1944, a fost înălțată pe locul unui fost cimitir al eroilor români. A fost îngrădit chiar și un mic teren, pentru a fi sfințit și cinstit de comunitatea românilor din zonă, fapt cu care autoritățile locale nu au fost de acord.

Îndemnăm pe această cale societatea civilă și autoritățile să inițieze monitorizarea și renovarea mormintelor distinselor personalități ale României. Dacă în viitorul apropiat acestea nu vor reacționa la aceste semnale de alarmă, generațiile viitoare nu vor mai găsi locurile de veci, simboluri pentru cultura și învățământul neamului românesc.

Negocieri fără succes, de ani de zile, dintre București și Kiev

De menționat că, de ani de zile, se află în stadiu de negociere Protocolul de colaborare între Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România (MCPN) și Ministerul Culturii și Turismului din Ucraina pentru perioada 2011-2014, iar acum pentru 2012-2015.

Partea ucraineană a transmis contraproiectul documentului respectiv, în luna aceasta (iulie 2012), ca răspuns la propunerea părții române, transmisa părții ucrainene în luna februarie 2011. Experții își pun speranța că actul în cauză va schimba radical situația monumentelor de importanță istorică și culturală românească din Ucraina.

Protocolul reglementează cadrul necesar pentru protejarea și conservarea monumentelor istorice. În acest sens, actul stipulează continuarea programului de cercetare arheologică și conservare a vestigiilor cetății antice Tyras și a fortificației medievale Belgorod-Cetatea Albă.

MCPN susține s-a implicat în această chestiune, însă relațiile bilaterale dintre România și Ucraina suferă de o stagnare. Autoritățile române vor să intervină și pentru protejarea românilor din Ucraina. Protocolul interministerial negociat cu partea ucraineană (art. 3) conține prevederi cu privire la monumente, cercetări, istorie, etnografie.

Românii din afara granițelor României nu discută oficial despre probleme de patrimoniu

Responsabili de la MCPN susțin că societatea civilă din Ucraina nu le-a solicitat bani pentru lucrări de restaurare la Cetatea Albă și nici măcar, la nivel oficial, nu a fost abordată problema. Pentru a putea beneficia de susținerea autorităților române, e nevoie de proiectele celor care abordează chestiunile de patrimoniu. Reprezentanții minorității române din Ucraina ar putea fi mai activi în ceea ce privește chestiunile referitoare la patrimoniu, este concluzia experților din București.

Până la acea etapă, ne întrebăm: când vor fi abordate oficial de autoritățile celor trei state vizate problemele de patrimoniu românesc și european?

Angelina Olaru // Jurnal.md

sursa articolului:

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press