Principesa Margareta a României

Principesa Margareta, scut pentru interesele României, la Haga. Discurs de excepție!

Principesa Margareta a fost prezentă la Institutul Olandez de Relații Internaționale, din Haga, unde a ținut un discurs necruțător la adresa gazdelor olandeze pentru că s-au opus regulat în ultimii ani primirii României în spațiul Schengen.  Custodele Coroanei Regale a atras atenția și Uniunii Europene cu privire la politica promovată, în opinia Principesei Margareta neglijându-se viziunea de ansamblu a construcției Uniunii.

Linia discursului și cât și mesajul transmis Europei Vestice pot fi rezumate într-o singură propoziție: „Încetaţi cu aerele de superioritate!”.
Olanda, făcută KO la ea acasă

Deși discursul de la Haga, a fost susținut în fața înalților reprezentanți ai Institutului de Relații Internaționale, Principesa Margareta nu a menajat sub nici o formă audiența. A criticat clar, cu subiect și predicat Olanda pentru atitudinea duplicitară și dubla măsură în cazul României după aderare și refuzul de primire în Spaţiul Schengen, în ciuda condiţiilor îndeplinite de țara noastră. 

„Încă din 2011, Comisia Europeană a apreciat că România a îndeplinit toate condițiile tehnice necesare pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, una după alta, au fost adăugate condiții. Acum ni se spune în privat – de către oficiali dintr-o serie de țări, inclusiv, sunt tristă să spun, propria voastră țară – că există în țările occidentale considerente politice interne care îngreunează includerea României în Schengen. Pot înțelege acest argument. Dar sper că și voi puteți înțelege că presiuni interne similare revin oamenilor noștri politici din partea conaționalilor mei, care nu pot accepta că trebuie să fie într-o poziție inferioară celorlalți cetățeni europeni”.

Creșterea economică este reală, domnilor occidentali!

„Da, avem probleme”, a recunoscut Principesa Margareta, însă, în același timp, „avem o creștere economică incredibilă în fosta jumătate comunistă a continentului, iar țara mea este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa”.

În pofida progreselor economice evidente, Principesa Margareta observă că mai există încă „diferențe semnificative de bogăție între jumătățile estice și vestice ale continentului. Au trecut trei decenii de la sfârșitul comunismului, dar probabil avem nevoie de alte trei decenii pentru a șterge pe deplin efectele nocive ale dictaturii comuniste și a proastei administrări a țării (…) Aproape nimeni dintre cei care erau oameni maturi când evenimentele din 1989 în țara mea l-au înlăturat pe dictatorul comunist nu va fi în viață în ziua în care diviziunea economică a estului și vestului Europei va dispărea complet”.

Principesa Margareta apără crucea și patriotismul românilor

Suntem diferiți față de vestici, admite Principesa Margareta, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim considerați rasiști sau xenofobi!

(…)

Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,

Cred că, în efortul nostru de a îmbunătăți funcționarea Uniunii noastre, am devenit poate prea obsedați de proces, mai degrabă decât de viziune, așa că de multe ori uităm cât de mare este realizarea noastră. Un continent împărțit timp de două generații de Războiul Rece este acum din nou unit. Am făcut aceasta cu sacrificii reciproce, nu pentru că am vrut să reducem costurile la roșii sau la automobilele din țările noastre, ci pentru că am împărtășit aceeași viziune și aceleași valori. Și împărtășim și astăzi aceleași valori și opinii.

Da, avem probleme. Dar avem o creștere economică incredibilă în fosta jumătate comunistă a continentului, iar țara mea este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa. Acest fapt nu a șters însă diferențele semnificative de bogăție între jumătățile estice și vestice ale continentului. Au trecut trei decenii de la sfârșitul comunismului, dar probabil avem nevoie de alte trei decenii pentru a șterge pe deplin efectele nocive ale dictaturii comuniste și a proastei administrări a țării. Pe scurt, o întreagă generație va trece înainte de a fi cu adevărat și pe deplin uniți și aproape nimeni dintre cei care erau oameni maturi când evenimentele din 1989 în țara mea l-au înlăturat pe dictatorul comunist nu va fi în viață în ziua în care diviziunea economică a estului și vestului Europei va dispărea complet. Subliniez faptul că nu încerc să găsesc scuze sau să „repartizez” vina cuiva, ci doar să explic sentimentul de frustrare resimțit în multe noi state membre.

De asemenea, în Estul Europei avem perspective diferite asupra vieții sociale și a obiceiurilor. Suntem mai religioși, mai patrioți și mai suspicioși în privința nivelului ridicat de imigrare. S-ar putea ca unora din Occident să nu le placă aceasta. Dar a respinge sentimentele noastre ca doar „rasism și xenofobie” sau a împărți totul între „progresist” – prin care ne referim la occidentali – și „reacționar” este în mod clar contraproductiv. De asemenea, este greșit să argumentăm că valorile noastre nu sunt valori europene; s-ar putea să nu fie la modă în unele părți ale Europei, dar sunt valori care aparțin continentului. Când criza de imigrație din 2015 a lovit continentul nostru, România a fost una dintre țările care a acceptat ca sarcina de primire a acestor imigranți să fie împărțită.

Repet: nimic din toate acestea nu sugerează faptul că noile state membre ar trebui să fie scutite de responsabilități și obligații, indiferent de ce se întâmplă în țările lor. Lupta împotriva corupției, de exemplu, ar trebui să continue fără încetare. Și nu există niciun dubiu că unele dintre evoluțiile politice din țara mea au trezit suspiciune în rândul partenerilor noștri europeni.

Dar punctul-cheie pentru toate activitățile noastre este încetarea atitudinii de superioritate față de noile state membre și evitarea amenințării acestora prin clauze de condiționalitate extinse artificial. Diverse propuneri de utilizare a condiționalității politice în acordarea fondurilor din bugetul următor de șapte ani al Uniunii, în schimbul anumitor concesii politice, sunt nu numai ilegale în cadrul tratatelor UE existente, ci sunt, de asemenea, o garanție că vor diviza mai degrabă decât să unească Europa.

Încă din 2011, Comisia Europeană a apreciat că România a îndeplinit toate condițiile tehnice necesare pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, una după alta, au fost adăugate condiții. Acum ni se spune în privat – de către oficiali dintr-o serie de țări, inclusiv, sunt tristă să spun, propria voastră țară – că există în țările occidentale considerente politice interne care îngreunează includerea României în Schengen. Pot înțelege acest argument. Dar sper că și voi puteți înțelege că presiuni interne similare revin oamenilor noștri politici din partea conaționalilor mei, care nu pot accepta că trebuie să fie într-o poziție inferioară celorlalți cetățeni europeni.

Totuși, cred că toți merităm să ne felicităm pentru ceea ce am obținut în ultimele două decenii și cât de mult s-a schimbat continentul în bine, de când tatăl meu a fost aici în anul 2002. Românii sunt astăzi de aproape trei ori mai bogați decât erau când s-au eliberat de comunism. Există un consens național în țara mea că nu există niciun alt loc în care România să poată fi, decât în mijlocul NATO și UE. De fapt – așa cum am amintit adesea fraților noștri europeni – adevărații idealiști întru Europa se află în partea de est a continentului; adevărații cinici sunt adesea în Occident.

Pe scurt, vocația europeană a României rămâne neclintită. Și la fel, sunt încrezătoare, este și prietenia și sprijinul vostru pentru Națiunea noastră.

Mulțumesc foarte mult!

Discursul complet pe romaniareagala.ro

 




Principesa Margareta a României

Principesa Margareta este noul președinte al Crucii Roșii Române

Principesa Mostenitoare Margareta este noul presedinte al Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania, fiind aleasa in aceasta functie vineri, la Brasov, in cadrul adunarii generale a acestei organizatii, potrivit unui comunicat citat de Mediafax și preluat de romaniabreakingnews.ro

Principesa Margareta a fost aleasa cu 87% dintre voturile valabile exprimate, potrivit comunicatului remis de Biroul de Presa al Regelui Mihai I.

Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania a fost infiintata in anul 1876, in timpul domniei Regelui Carol I. Organizatia a fost sustinuta, inca de la inceputuri, de Familia Regala. Regina Elisabeta, Regina Maria si Regina-mama Elena s-au implicat in actiuni umanitare ale Crucii Rosii Romane.

Principesa Margareta a declarat, in cadrul adunarii generale a Crucii Rosii Romane, ca prezenta Familiei Regale alaturi de aceasta organizatie este „o realitate istorica, respectata de societatea romaneasca”.

Principesa Margareta a României

„Am convingerea ca demersul meu de a prelua calitatea de presedinte al Crucii Rosii Romane este benefic si potrivit pentru cauza acestei prestigioase organizatii. Cred ca ma voi bucura de increderea dumneavoastra si ca vom putea actiona corespunzator si in spiritul valorilor fundamentale ale Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. Implicarea Familiei Regale a Romaniei in activitatea Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania este un reper al organizatiei. O perioada lunga de timp activitatea organizatiei s-a desfasurat sub Inaltul Patronaj al Reginei Maria. Suverana a avut o extraordinara activitate caritabila in timpul Primului Razboi Mondial”, a spus Principesa Margareta.

Ea a precizat ca Regina Elisabeta, Regina Elena si Regina Ana au avut, in diferite epoci, propria lor participare la razboi si o activitate medicala sustinuta, pentru tratarea ranitilor, si o activitate sociala dedicata familiilor care pierdusera pe cei dragi.

„Educata in sociologie medicala, am fost implicata in proiectele internationale ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura din cadrul Natiunilor Unite. Am lucrat si ca voluntar, in Etiopia, Sudan, Zambia, Elvetia, Marea Britanie si Italia. Am avut o experienta proprie in domeniul social si medical inainte de anul 1989, dar mai ales dupa venirea in Romania, acum 25 de ani. Toate acestea sunt motive pentru care ma consider potrivita pentru aceasta functie”, a mai spus Principesa Margareta.

Anterior, presedinte al Crucii Rosii Romane a fost Mihaela Geoana. Aceasta a ocupat aceasta functie incepand din anul 2007, potrivit site-ului crucearosie.ro.

Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania este o organizatie umanitara membra a Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie, auxiliara autoritatii publice si abilitata prin lege sa asigure asistenta umanitara in caz de dezastre si sa vina in sprijinul persoanelor vulnerabile.

Crucea Rosie Romana este persoana juridica cu drept public, autonoma, nonguvernamentala, apolitica si fara scop patrimonial. Ea isi desfasoara activitatea cu caracter umanitar ca organizatie de ajutor umanitar, auxiliara a autoritatilor publice.

Crucea Rosie din Romania s-a infiintat la 4 iulie 1876, prin ordinul Principelui Ghica de a organiza o societate de ajutor pentru militarii raniti pe campul de lupta. Crucea Rosie a functionat la inceputul secolului XX sub patronajul Reginei Maria.




PRICIPESA MARGARETA ȘI PRINCIPELE RADU – VIZITA ISTORICĂ ÎN R. MOLDOVA UMBRITĂ DE MÂRȘĂVIA COMUNISTĂ "Moldovenească" ȘI TOTALA LIPSĂ DE REACȚIE A POLIȚIEI Republicii Moldova

Opt simpatizanți comuniști au blocat calea principesei Margareta și principelui Radu din România, care au venit la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău pentru a depune flori.

Simpatizanții comuniști, îmbrăcați în haine închise la culoare, le-au interzis reprezentanților Casei Regale să depună coroana de flori în fața Monumentului lui Ștefan cel Mare, așa cum fac toți cei care vin să se închine Domnitorului.

Simpatizanții comuniști au scandat: „Prințul român în Moldova e străin!”, „Trăiască și-n florească Republica Moldovenească!” și „Afară din Moldova!”.

Vizita_Princiara1

Vizita_Princiara2

Cu toate acestea, principesa Margareta și principele Radu din România s-au închinat la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt și au pus coroana de flori mai într-o parte, pentru că în mijlocul construcției arhitectonice se aflau activiștii comuniști.

Publika.md precizează că principesa Margareta a României și soțul ei, principele Radu, efectuează o vizită în Moldova între 7 și 10 octombrie. Reprezentanții Casei Regale vor merge în mai multe localități din țară. Totodată, ei au vizitat Academia de Științe a Moldovei și câteva instituții de învățământ. Miercuri, va avea loc un dineu oferit de vicepreședinții Parlamentului. În ultima zi de aflare în țara noastră, reprezentanții Casei Regale a României se vor întâlni cu mitropolitul Moldovei, Vladimir, și cu cel al Basarabiei, Petru.

N.R. Printre cei 8-9 manifestanti care au proliferat apostrofări și huiduieli la adresa Cuplului Princiar Român, care a fost însoțit de Ambasadorul României la Chișinău și Atașatul Militar al României, s-a aflat și un anume Muntean împreună cu fratele său. Despre acest Muntean se spune că ar fi de fapt fiul nelegitim al liderului comunist Vladimir Voronin. De remarcat totala lipsa de reacție a Poliției Moldovene care a fost absentă de la incident deși această vizită era una oficială și trebuia să beneficieze de toată atenția și grija autorităților cum este firesc în astfel de cazuri, așa cum au avut grijă în cazul vizitelor  lui Rogozin (Vice ministru al Federației Ruse) și al Patriarhului Kirill de al căror perimetru nu te puteai apropia la mai mult de „jumătate de kilometru”, fiind păziți cu strășnicie de un impresionant dispozitiv de securitate format din agenți sub acoperire, polițiști și forțe speciale gata să intervină în caz că „ospitalitatea cetățenilor de pe strada devenea agasantă”

 Video:

  Lecția de demnitate a emisarilor Majestății Sale Regele Mihai I

Mihai I

 Am privit cu milă creștinească pe istericii cu un drapel aiurea, opt papagali cu ținute tipice structurii represive ascunse a imperialilor răsăriteni, care fiind bine hrăniți, după dimensiunea bojocilor și a burților, cu siguranță și stipendiați adecvat, ca să strige aiurea, în piațeta goală, lozinci caghebiste, au tăiat calea trimișilor ultimului monarh care a fost pe tronul României în granițele sale istorice, cele nehăcuite de un pact rușinos, convenit de Stalin cu Hitler, prin care Basarabia, pământ românesc, a fost ruptă, din nou, din trupul sfânt al țării.

Spre cinstea lor, principesa Margareta și principele Radu de România au avut o conduită europeană, calmă, lucidă, nu au răspuns provocării huliganilor, care doreau cu orice preț să îi umilească.

Partea ridicolă constă în faptul că acești băietani îndoctrinați cu tembelisme estice uită că Regele Mihai I al României nu este considerat nici de președintele Vladimir Putin, nici de premierul Dmitri Medvedev, un inamic al Rusiei, dovadă fiind invitarea sa la parada de 9 mai, din Piața Roșie, din Moscova.

Și atunci, ce forțe …stataliste reprezentau? Pe cele ale bunicului lor, Vladimir Voronin, ce tot mai visează la o reîntoarcere, în glorie, pe tronul prezidențial al celui de-Al Doilea Stat Românesc? Jalnici!

Dacă junii isterici țipau “Prințul român în Moldova e străin!”, atunci și ei, inguidibilii bun de internat la un spital de boli nervoase, erau străini de logica elementară.

Dacă ei strigau “Trăiască și-n florească Republica Moldovenească!”, deci nu Republica Moldova, dovedeau nostalgia clară, față de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, ceea ce ține de un trecut care nu va mai fi nicicând viitor.

Dacă aceiași cetățeni, demni de batalioanele de asalt ale lui Hitler urlau “Afară din Moldova!”, atunci afară din spațiul european al Republicii Moldova trebuie să fie trupele de ocupație ruse, staționate în Transnistria, în așteptarea unei decizii abhaziene, sau osetiene.

Prințul alb al Kremlinului, comicul Dmitri Rogozin a avut parte de o pază sporită, pe timpul ultimei sale vizite la Chișinău, iar acum, brusc, oficiali locali au lăsat buldogii propagandei comuniste să latre în pustiu.

Moștenitoarea tronului României, principesa Margareta, și principele Radu s-au ales nu doar cu huiduieli, dar și cu daruri și multe aplauze. Altețele lor regale au participat, de dimineață, la o reuniune solemnă la Academia de Științe, unde principesa a fost decorată cu medalia „Dimitrie Cantemir”, iar principele a primit în dar cărți. Altețele regale au vizitat și câteva Universități din țară, iar principele Radu a fost și la Mănăstirea Curchi.

Video:

„Academia de Științe a Moldovei, în semn de înaltă prețuire și profundă recunoștință pentru susținerea culturii românești, colaborare fructuaosă cu instituțiile de cercetare și de învățământ superior din Republica Moldova va conferi alteței sale regale Margareta medalia „Dimitrie Cantemir””, a declarat președintele Academia de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca.

Nici principele Radu nu a plecat de la Academie cu mâna goală. „Una dintre cele mai scumpe cărți a Academiei de Științe „Simbolurile naționale ale Republicii Moldova. Din secolul 14 până azi„”, a adăugat președintele Academia de Științe a Moldovei.

Principele Radu a mărturisit că susține parcursul european al Moldovei. „Într-o țară răvășită de chinuri identitare cum este Republica Moldova, familia regală vine să unească nu să dezbine. Toate aceste întâlniri au ca scop aprofundarea democrației și desigur drumul Republicii Moldova către Europa”, a declarat principele Radu.

După aceasta Principele și Principesa au vizitat Universitatea Agrară, unde au fost întâmpinați cu aplauze. Întrucât Regele Mihai a pus bazele Universității Agrare, majestatea sa a primit titlul de Doctor Honoris Causa. Ulterior, principele Radu a vizitat Mănăstirea Curchi.

Principele Radu a vizitat și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Alteța sa a adus cărți despre familia regală și a ținut studenților și o prelegere de istorie.

Surse: publika.md, voxpublica.md,  rbnpress.info