ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "prețul petrolului"

prețul petrolului

,

În ultimele luni s-a tot discutat de faptul că scăderea prețului barilului a afectat economiile țărilor exportatoare de petrol. Mai puține lucruri concrete au apărut însă și despre efectele produse asupra veniturilor din exportul de petrol al statelor ale căror bugete depind în mare măsură de exportul de petrol.

Pentru a explica fenomenul voi folosi două exemple care, pentru noi, consider că au o relevanță mai mare: Rusia și Arabia Saudită. Voi vorbi de asemenea puțin și despre România, pentru a explica motivele pentru care scăderea barilului nu a avut efecte atât de mari la noi în țară.

De cele mai multe ori cand presa raporteaza scaderi la pretul barilului o face intr-un fel care da sperante oamenilor ca pretul benzinei va scadea semnificativ. Și face acest lucru pentru că foarte rar ia în calcul costul de producție, raportându-se strict la prețul barilului pus în balanță cu prețul de la benzinării.

Ce este costul de productie?

Fără să intru prea mult în detalii costul de producție este totalul costurilor de explorare și al costurilor de extracție.

Acest cost de producție reprezintă o proporție foarte mare a prețului total pe care consumatorii îl plătesc la benzinărie. Lui i se mai adaugă taxele impuse de guvern, taxele de tranzit și costurile de rafinare.

Care sunt factorii care pot influența costul de producție?

  • Cerere și producție – chiar dacă tendința pe termen lung este de scădere a consumului de petrol, deocamdată cel puțin cerere există, asta este clar. Deci acest factor îl eliminăm din calcul din start;
  • Geografia – este probabil cel mai important element întrucât de el depinde și vremea și de multe ori este un element determinant al apariției conflictelor sau a instabilității politice. În principiu, cu cât petrolul se află mai aproape de cei doi poli, cu atât costurile de producție vor fi mai mari;
  • Structura geologică – compoziția solului este de asemenea foarte importantă. Cu cât este mai dificil procesul de explorare și de extracție, cu atât costul de producție va fi mai mare;
  • Vremea – este simplu: cu cât este mai frig, cu atât procesul de explorare este mai dificil de făcut. La fel și procesul de extractiv;
  • Stabilitatea politică & conflictele – un lucru pe care politicienii români încă nu vor să-l înțeleagă este faptul că un mediu politic stabil este esențial desfășurării corespunzatoare a afacerilor.

Federația Rusă

Conform U.S. Energy Information Administration Rusia este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale și cel de-al treilea producător de petrol din lume. Oricât de impresionant are suna însă, în realitate 52% din totalul veniturilor bugetului rus depinde de exportul de resurse energetice. Și peste 70% din resursele energetice exportate sunt compuse din petrol și gaze – din care 80% petrol -. În total 30% din întreg bugetul țării este susținut de exportul de petrol. Până în 2014 Rusia a obținut aproximativ $440 de miliarde de dolari numai din exportul de resurse energetice.

În limbajul omului de rând acest lucru se traduce prin sub-dezvoltare. Până la escaladarea crizei din Ucraina, până la impunerea de sancțiuni economice și până la scăderea prețului barilului, această sub-dezvoltare nu a avut efecte foarte vizibile în economia Rusiei. Dimpotriva, percepția față de Rusia era una a unui stat în continuă ascensiune, cu o forță tot mai mare nu doar în sfera ei de influența, ci și în Europa.

În 2011 Rusia obținea $100-$110 per baril, lucru care a contribuit semnificativ la creșterea finanțelor Kremlinului și la formarea unei rezerve de aproximativ $500 de miliarde – acum mai are în jur de $400 de miliarde –. Prețul de $100-$110 per baril rusesc era mult mai mare decât cel al barilului saudit de exemplu. Diferența dintre cele două explicându-se prin cheltuiala mai mare pe care companiile rusești o suportă cu procesul de explorare, de extracție și cu taxele impuse de guvern e.

În 2013, un operator mai mult sau mai puțin privat din $100 dolari per baril în jur de $71 îi plătea pe procesul de explorare, de extracție și mai ales pe taxe. Taxele reprezentând aproape 2/3 din această sumă. La sfârșit producătorii rămânând cu aproximativ $22-$24, din care trebuiau să plătească salariile, chiriile și eventualele datorii. De abea după aceea era înregistrat profitul…atâta cât mai era.

Cu barilul de petrol ajuns la $45 le este greu acum rușilor să aibă un venit care să le permită menținerea bugetului la un nivel echilibrat când pentru asta prețul barilului ar trebui să fie de cel puțin $100. Astfel că Rusia se află într-o situație foarte delicată pentru că asta înseamnă că petrolul pe care îl produce este vândut în pierdere. În noiembrie 2014 a mai scăzut o parte a taxelor, dar nu este o măsura suficientă pentru a rezolva problema.

Dat fiind acest context este poate surprinzător faptul că recent Kremlinul a redus bugetele tuturor sectoarelor economice, dar nu și sectorului militar. Ba dimpotrivă, pe acela l-a mărit. Această decizie denotă clar o tendință din partea Rusiei care fără-ndoială se va manifesta în imbunătățirea capabilităților militare și foarte probabil, și în alte acțiuni agresive. Din acest punct de vedere Federația Rusă repetă experiența Uniunii Sovietice. Rezultatul s-a văzut în 1991.

Arabia Saudită

Arabia Saudită deține 16% din totalul rezervelor de petrol dovedite ale lumii, fiind cel mai mare exportator de petrol, și cu cea mai mare capacitate de producție de țiței din lume. Aproximativ 89% din bugetul statului vine din exportul de petrol, nivelul de depenență de exportul resurselor energetice fiind astfel cu mult peste cel al Rusiei. În prioada în care barilul se vindea și cu $106 saudiții au reușit să-și creeze un buget de aproape $740 miliarde de dolari.

La un preț de $45 per baril calculul în cazul Arabiei Saudite este simplu: după unele surse costurile de producție ale saudiților ajung undeva la $16 – după alte surse, ele ar fi chiar în jurul a $6-$7 –. Motivele pentru care prețul de prelucrare este atât de mic țin de geografie, de modul în care resursele sunt distribuite, dar și de temperaturile mai ridicate. Dacă ar fi totuși să luam cifra de $16 în considerare atunci saudiții tot au un câstig de aproximativ $28 per baril. Foarte posibil ca acest profit să nu fie suficient pentru a acoperi toate cheltuielile statului, cum ar fi subvențiile pentru educație, prețul scăzut la energie, bugetul palatului, cheltuielile membrilor familiei regale și multe alte cheltuieli pentru care se estimează că ar fi necesar un preț de $86 per baril.

Asta nu înseamnă că Arabia Saudită va da faliment doar pentru că nu mai obține $106 per baril, ci doar ca îi va fi mai greu să aducă bani la buget în timp ce finanțează toate activitățile overt și covert în care este implicată atât pe plan extern, cât și pe plan intern.

România

România deține a patra rezervă de petrol din Europa – undeva în jurul a 600 milioane de barili de petrol –. Produce de asemenea un oarecare surplus de petrol – pe care îl și exportă -, dar care nu aduce venituri substanțiale la bugetul țării.

Interesant este faptul că în România nu se știe costul de producție al petrolului. Sau, ca să mă exprim altfel: el nu este cunoscut la nivel public. Cu siguranță este cunoscut la nivelul operatorilor, dar pe care nu îi obligă nimeni și nimic să-l și facă public. Dacă ar fi totuși să speculăm un pic luând în considerare ceea ce cunoaștem, cum ar fi poziționarea geografică a rezervelor rămase, capacitatea de rafinare și prețurile de producție din alte țări poziționate similar. atunci am putea să vehiculăm un preț de producție undeva între $30-$40. La acesta, dacă mai adăugam taxele și lăcomia caracteristică companiilor petroliere atunci putem înțelege prețul ridicat al benzinei de la noi din țară, indiferent că prețul barilului este de $45 sau de $110.

 

Concluzie

Este greu de crezut că prețul barilului va ajunge la nivelul la care era înainte…nu prea curând oricum. Pentru Rusia asta înseamnă un efort lung și dureros de susținere a propriei sub-dezvoltări din care nu a vrut să iasă nicioadată. Pentru Arabia Saudită înseamnă același lucru, desi ea probabil că nu va fi afectată precum Rusia datorită prețului de producție foarte scazut pe care-l are. România ar putea avea de câștigat din toată această afacere mai mult din punct de vedere geopolitic decât din punct de vedere economic. Asta pentru că o Rusie a cărei economii slăbește vizibil de la un an la altul, pentru România înseamnă (sau ar trebui să însemne) o mai mare siguranță pe plan intern și o mai mare capacitate de a proiecta putere – cu precădere soft power – în afara granițelor sale, și mă refer aici mai ales la Republica Moldova.

Romania_R_Moldova

Sursa:geopolitics.ro

Publicat pe romaniabreakingnews.ro

,

Guvernul rus are suficiente resurse in buget pentru a trece prin 2015, in ciuda scaderilor pretului mondial la petrol si a deprecierii monedei nationale, a declarat miercuri ministrul rus de Finante, Anton Siluanov, citat de Itar-Tass si preluat de Karadeniz Press. „Am creat un fond special tocmai in acest scop si au acumulat rezerve de valuta”, a declarat oficialul mentionat. Fondul de Rezerva al Rusiei a fost creat pentru a strange surplusul provenit din vanzarile de petrol si este folosit pentru a contracare efecte scaderii mondiale a pretului barilului de petrol. „In primul rand vom ajusta bugetul in concordanta cu noile realitati. Lucram ca parte a unei comisii pentru eficienta bugetului si programe de optimizare pentru a ajusta bugetul la posibilitatile reale ale conomiei. In al doilea rand, bugetul are o rezerva ce urmeaza a fi folosita. Trei, vom folosi Fondul de Rezerva”, a declarat ministrul, adaugand ca Rusia va trece cu calmitate peste anul 2015.

Declaratiile lui Siluanov vin dupa ce oficiali ai Gazprom spuneau recent ca sanctiunile occidentale nu au vreun „efect semnificativ”. Economia Rusiei a fost afectata de catre sanctiunile luate de catre Statele Unite si de Uniunea Europeana, dar ea a primit o lovitura mai puternica din cauza scaderii pretului petrolului pe plan mondial. Elementul cheie al planificarii bugetare a Rusiei il reprezinta petrolul. Veniturile din petrol si gaze naturale sunt imperative pentru un buget echilibrat, potrivit Forbes. Insa pretul petrolului este in scadere, iar indicele S&P GSCI Crude Oil Total Return a coborat cu 15,85% in ultimele trei luni. Cu un pret al petrolului evaluat de guvern la 100 de dolari barilul pentru 2015-2017, Rusia a facut o supra-estimare a acestuia. In prezent, pretul barilului de petrol a fost de 88,97 de dolari pentru contractele din noiembrie 2014.

De altfel, revista britanica The Economist scria ca economia Rusiei a dat semne de regresiune cu mult timp inainte de anexarea Crimeii sau a razboiului din regiunea de Est a Ucrainei. Modelul de crestere, ce se baza in special pe vanzarile de gaze si petrol, a inceput sa se zdruncine inca din 2012, de cand Vladimir Putin a revenit in scaunul de la Kremlin. Totusi, in ciuda semnelor de slabiciune, liderul rus a respins adoptarea unui nou model economic, care ar fi presupus inovare si investitii. Karadeniz Press a scris recent ca rubla a coborat luni la un nou minim istoric in raport cu moneda euro, afectata de criza din Ucraina si consecintele sale asupra economiei Rusiei, dar si de preturile mondiale la petrol. Moneda euro a depasit pragul de 51,20 ruble, precedentul record care data din luna martie, in momentul anexarii Crimeei de catre Rusia, si a urcat pana la nivelul record de 51,258 ruble. Separat, guvernatorul Bancii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a declarat ca in ultimele zece zile institutia pe care o conduce a cheltuit aproximativ sase miliarde de dolari pentru apararea rublei, adaugand insa ca situatia de pe piata valutara este sub control.( Karadeniz Press)

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press