Președintele Iohannis la telefon cu președintele Poroșenco: Vizita în Ucraina NUMAI dacă se remediază efectele produse de art.7 din Legea Educației!

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut miercuri, 18 octombrie a.c., o convorbire telefonică cu Preşedintele Ucrainei, domnul Petro Poroşenko, la solicitarea acestuia. Principala temă de discuţie a fost Legea Educaţiei recent adoptată în Ucraina”, informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat remis presei de către Administraţia prezidenţială

Potrivit sursei citate, preşedintele României și arătat  nemulţumirea faţă de adoptarea Legii, care produce efecte negative asupra dreptului la educaţie în limba maternă al persoanelor aparţinând minorităţilor din Ucraina, inclusiv cea română. Preşedintele Iohannis a arătat că, înainte de acest demers, ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Ucraina şi cu statele vecine cu care acestea sunt înrudite și a reiterat nemulțumirea părţii române cu privire Articolul 7 al Legii Învățământului din Ucraina, care reduce semnificativ semnificativ drepturile minorităţii române cu privire la asigurarea învăţământului în limba maternă.

Președintele României ia cerut în mod ferm preşedintelui Petro Poroşenko ca statul ucrainean să respecte angajamentele asumate constant faţă de partea română privind respectarea normelor şi standardelor internaţionale relevante în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Preşedintele României a atras atenţia, totodată, că este important că nivelul şi calitatea învăţământului în limba română să nu fie afectate de noile norme şi a evidenţiat că învăţarea limbii oficiale a statului unde trăiesc minorităţile nu trebuie să fie realizată în detrimentul limbii materne a minorităţilor.

În replică, preşedintele Petro Poroșenco -a arătat înțelegător față de preocupările părţii române şi a transmis angajamentul ferm al autorităţilor ucrainene pentru „găsirea unei soluţii la problemele create de adoptarea legii, astfel încât drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române de a învăţa în limba lor maternă să nu fie afectate”. Preşedintele ucrainean a asigurat, de asemenea, că Opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la Legea Educaţiei, care a fost solicitată recent de partea ucraineană, va fi respectată.

Preşedintele ucrainean a reluat invitaţia adresată Preşedintelui Klaus Iohannis de a efectua o vizită în Ucraina. Preşedintele României a răspuns că vizita care trebuia să aibă loc în luna octombrie şi care a fost amânată de partea română ca urmare a situaţiei create de adoptarea Legii Educaţiei din Ucraina, va avea loc NUMAI după ce statul ucrainean remediază corespunzător problemele apărute în urma promulgării de către președintele ucrainean a actul normativ menţionat, precizează Administraţia prezidenţială.

Totuși, cu acest prilej, preşedintele Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei şi integritatea teritorială a acestei ţări.

Redacția Romania Breaking News amintește că azi, 18 octombrie a.c., întrega suflare românească din regiunea Cernăuți a organizat un amplu protest în fața Administrației de Stat din Cernăuți. Amănunte în articolul:

Foto-Video: „NU NE FURAȚI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ! / НЕ КРАДIТЬ НАШУ РIДНУ РУМУНЬСКУ МОВУ!” Potestul românilor în fața Administrației de Stat Ucrainene din Cernăuți

 

 




ȘAH-MAT, Domnule președinte POROȘENKO! Îngăduiți-mi să nu vă respect! Editorial de Dorina POPESCU

Motto, sau un fel de… De fiecare dată Sfânta Marie Mică, Hramul din satul natal, se lasă în casa părinților mei cu masă îmbelșugată, invitați de suflet și ecou de cor bisericesc. Distanța geografic-generoasă dintre mine și ei creează inconveniente  în a mă lăsa să fiu parte, fizic, din lumea în care am crescut. Iar aici, ca prin magie, intervine spiritul de mamă și bunică ce face posibil un coșuleț cu merinde și dor, tocmai în gara orășelului în care mi-am aruncat ancora. Plita de ciocolată, ca de fiecare dată, este nelipsită! O rup în trei: Una ție – Ștefane (cel Mare, precum te onorăm), una ție – Alexandre (cel Bun, fiu demn de strămoși) și una ție – Gloria (veritabilă domniță, motivul Serenadelor de sub balcon)… Iar noi, cei care V-am dat viață, savurăm cu nesaț felul aparte în care doar voi știți să faceți ciocolata imediat dispărută. Despre ce scriu?…

Domnule Poroșenko,

Nu sunteți Președintele meu! Iar dacă ați fi fost totuși, de ieri încoace nu V-aș fi dat nici cea mai măruntă șansă de a-mi mai fi! Vă scriu din altă Țară! Nerelevant din care – atât timp cât familia mea, rămasă în fostul Județ Cernăuți, mă motivează la solidaritate… Și iată-mă cu un mesaj matinal la ușa Dumneavoastră! Sper că nu Vă beți cafeaua chiar în aceste clipe… asta pentru a nu Vă avea pe conștiință cu un “stat în gât”. Scurt. Ieri ați promulgat legea care întărește utilizarea limbii ucrainene în școli. Și nu dezvolt subiectul. Nu cu Dumneavoastră! Știu însă, specific curiozității umane, că ați da orice să aflați ecourile „gestului eroic” pe care l-ați recomandat cu atâta căldură și Statelor din vecinătate. Menționez: ecourile –  nu zvonurile! Desființez tot “Staff-ul Dumneavoastră de trubaduri” care va îndrăzni să pună în lumină favorabilă suferința la care ne-ați condamnat pe noi – O, Doamne! –  la noi Acasă. Rețineți: Capul nostru a rămas la aceeași înălțime! Inima în același loc! Iubirea pentru ȚARĂ are același unghi vestic! Demni, dar nu umili, ne pansăm rănile și pășim înainte cu Tricolorul. Îndrăznesc să vă găsesc cusur peste cusur, asta pentru că v-a scăpat esențialul: noi, românii, suntem NEMURITORI!Ar fi trebuit să știți.

Și, că tot veni momentul sincerității, V-aș întreba: care Vă sunt lucrurile sfinte? Nu Vă las prea mult timp pentru răspuns, căci nu doresc să Vă dau șansa coacerii unei povești siropoase despre Mamă, Limbă și Țară. Care Mamă? Care Limbă? Care Țară? Și, pentru că V-am studiat cu creionul în mană, o să vă întreb direct: cum e să vină cineva și să vă ia din brațe „copilul” – Imperiul de Ciocolată? Ușor… Ușor, Domnule Poroșenko… V-ați înecat? A fost doar o simplă întrebare. Și, totuși, cum e să rămâneți fără El? Și fără dreptul de a-l revendica? Nu-mi răspundeți! Replica V-ar putea fi fatală!

Rugăminte! De Sărbătorile de Iarnă să nu vă deranjați cu pungile de ciocolată (care vă poartă numele) pentru copilașii din școlile noastre „încă un pic“ românești! Colindul lor va fi de-a pururi în dulcea limbă maternă, pe când bomboanele Dumneavoastră s-au  auto-condamnat peste noapte la gust amar. Și, dacă-mi permiteți, o să închei cu o pildă potrivită vremurilor și locului. Numai să aveți răbdare…

Dintr-o iubire frumoasă între El și Ea a apărut o bibliotecă. În care cărțile valoroase, destinate unei lecturi cu pretenții, îndată ce sunt deschise, punctează ceva special: dedicații către Ea – de la El; și invers. Rebeca (crescută în spirit patriotic de către tatăl său, istoricul Ion Moiceanu, care ne-a dăruit  „Istoria adevărată a românilor” și de către mama sa Steliana – învățătoare veritabilă) a însușit cea mai demnă lecție de viață: Generozitatea. Cel care îi este soț împărtășește același sentiment, iar gestul pe care au decis să-l facă este continuarea poveștii care încântă până la lacrimi: fără protocol și fără vreo reflectare pompoasă în presă, dar cu o singură dorință, Rebeca și Laurențiu, într-un apus catifelat de Septembrie, și-au donat cu destinație biblioteca. Cărțile trebuiau să bucure o școală cu predare în limba română din regiunea Cernăuți. Și – bucură! Șah-Mat, Domnule Poroșenko!

Nu mă faceți să aduc cărți românești pe ascuns! Nu suntem la grădiniță! Iar anii mei sunt prea mulți la număr pentru a minți pe la frontieră, cu capul plecat, că în lada frigorifică din portbagaj am laptele copilului. Știți care este adevărul: că mint și atunci când răspund la întrebări standard puse de către vameși. Ei: Scopul vizitei?  Eu: În interes privat… La Părinți. De factovin cu adevărat la toți românii mei mulți și demni, vin Acasă la strămoși – unde despre Dumneavoastră, Domnule Porosenko, nu se pomenește în nici un Letopiseț.

Îngăduiți-mi să nu Vă respect.

Editorial realizat de Dorina POPESCU

Trimis spre publicare mai mulor redacții și către ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press

Conținutul acestui articol nu reprezintă poziția România Breaking News – RBN Press. 
Responsabilitatea conținutului articolului revine, în întregime, autorului.



Codurile de vreme rea, revin în politica externă a României! Forțele naționaliste ucrainene doresc să pedepsească exemplar comunitatea românească din Ucraina

Inevitabilul s-a produs. Prima grijă a președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, la întoarcerea sa din SUA, a fost să promulge Legea privind educația, în forma adoptată de Parlamentul Ucrainei la 5 septembrie a.c. (vezi aici).

Iluziile optimiștilor s-au spulberat. Tonul care însoțește promulgarea acestui text de lege, controversat și non-european, este la fel de relevant ca și gestul propriu-zis al promulgării: șeful de stat de la Kiev vede în această Lege, precum și în sistemul pe care Legea îl statuează, un model pentru țările vecine. Este foarte posibil ca președintele Ucrainei să fi avut în vedere, cu această sintagmă, Federația Rusă, mai ales că în recenta sa declarație din cadrul Adunării Generale a ONU incrimina incapacitatea Moscovei de a asigura accesul la limba ucraineană al populației Crimeei. Însă la fel de posibil este că trimiterea ar viza și România, pe care în mod periodic numeroși oficiali din țara vecină o acuză că s-ar împotrivi deschiderii de noi școli cu predare în limba ucraineană la Şiret, Suceava etc. Este cunoscută deja în mediile românești afirmația anterioară, cu funcție de avertisment, a ministrului ucrainean al educației și cercetării, Lilia Gronevici, potrivit căreia în nici o țară din UE nu există nici o instituție școlară cu predare exclusivă în limba ucraineană.

Încurajați de noul val naționalist și xenofob din Ucraina, care a generat și controversatele articole lingvistice ale Legii privind educația, o parte a forțelor civice ucrainene anti-românești din Cernăuți au anunțat o pichetare a sediului Consulatului General al României de la Cernăuți, invocând în mod neconvingător „așa-numita declarație a organizațiilor șoviniste care au creat Alianța pentru Centenar privind drepturile românilor din Ucraina, citită la 20 august 2017 la Conferința Centenarului Unirii în Parlamentul României”. Acțiunea va avea loc mâine, la 27 septembrie a.c., ora 17.00 și va fi condusă de Corpul Național (forță politică naționalistă ucraineană de dreapta), împreună cu alte organizații civice și activiști locali.

Este greu să nu remarci cronologia deloc întâmplătoare care leagă evenimentele de mai sus. Forțele naționaliste ucrainene doresc să pedepsească exemplar comunitatea românească din Ucraina, precum și pe prieteni ai acesteia din România, pentru îndrăzneala de a-și fi exprimat opinia liberă privind limitările de secol 20 pe care le-ar conține legea invocată. Mă număr printre prietenii necondiționați ai comunității românești din Ucraina (iar ucrainenii știu asta), fără a fi, evident, naționalist sau șovin. Pur și simplu am avut privilegiul de a cunoaște, timp de 4 ani, în detaliu, situația dramatică și miraculoasă a acestei comunități, la ea acasă. Am rămas astfel cu o iubire mare și pentru totdeauna pentru românii de acolo care încă își iubesc rădăcinile.

Așa cum prevesteam în dese rânduri, furtunile politice nu ne vor mai ocoli. În imediata noastră vecinătate, naționalismele fierb. Este numai începutul – anul 2018 va genera tensiuni greu de anticipat în laboratoare. Chiar dacă Partidul Socialiștilor din R. Moldova nu și-a atins obiectivele de stradă pe care le anunța ritos pentru week-end-ul trecut, Dodon poate mobiliza încă electorate primejdioase pentru liniștea regiunii. Furtunile politice încep la Cernăuți, mâine; sunt în lucru, pentru 2018, veritabile uragane și va fi o provocare de excepție pentru diplomația română să le anticipeze și să le reducă.

Vectorul pretins pro-european al Kievului un nume de decor

Recrudescența naționalistă de dată recentă din Ucraina nu i-a surprins pe inițiați. Pare din ce în ce mai clar și pentru profani că vectorul pretins pro-european al Kievului este numai un nume de decor pentru politici autohtoniste, exprimate într-un limbaj politico-diplomatic cu accente rudimentare.

Numesc fără echivoc situația actuală a comunității românești din Ucraina, generată de adoptarea Legii Educației în Ucraina, un eșec al diplomației române. Deși acțiunile consecvente ale cercurilor politice ucrainene pe linia consolidării vectorului naționalist și în sine atmosfera politică de la Kiev erau extrem de bine cunoscute decidenților de la București, letargia, lenea, dezinteresul și mimă acestora au favorizat măsurile de mai sus ale Kievului. Factorii noștri de decizie au preferat să joace mărunt, pe teme interne, precum Belina, oaia de rasă, manualele de sport. O cauză subsidiară, pe care iarăși inițiații o cunosc în detaliu, este ipocrizia abținerii de la mesaje publice clare, în numele căreia este privilegiat conceptul unei diplomații a cărei singură virtute este, în manualele celor care o promovează încă, cea de a nu spune nimic. În ultimii ani, nu au fost rostite mesajele publice adecvate, din partea diriguitorilor români, cu privire la situația reală a comunității românești din Ucraina. Când această comunitate începe să vorbească, iată, că acum, Bucureștiul pare surprins că ea are voci și nevoi.

Petro Poroșenko și Klaus Iohannis la București

Tot în termenii unui eșec diplomatic, adițional/complementar celui de mai sus, putem privi incapacitatea deja cronică a Bucureștiului de a obține beneficii politice compensatorii din relația sa îmblânzită cu Kievul, pe fondul tonului necosmetizat al Bucureștiului la adresa Moscovei în dosarele Crimeea și Donbass. România și-a vulnerabilizat serios relația cu Federația Rusă inclusiv condamnând fără echivoc intervenția militară a acesteia în Crimeea și estul Ucrainei, iar acestei poziționări lipsite de ambiguitate (cu numeroase conotații pro-ucrainene, măcar prin efect) Kievul îi răspunde neconform și neadecvat.

Intalnirea de la Kiev Porosenko – Iohannis

Cu Fed. Rusă, se pare că ne este ușor să găsim tonul; pare a ne fi congenital, aici, tonul arțăgos. Cu Ucraina – ni-l căutăm.

Pare destul de clar, iarăși, acum, că președintele Ucrainei l-a informat pe omologul său de la București, în SUA, cu ocazia întâlnirii lor întâmplătoare, cu privire la intenția sa clară de a promulga legea cu pricina. Cel mai probabil, pe acest fond a venit și decizia președintelui Klaus Iohannis de a-și amâna vizita în Ucraina (decizia respectivă pare acum simplă reacție la hotărârea președintelui Poroșenko de a promulga legea, comunicată președintelui Iohannis în Statele Unite).

În narațiunea tragică privind Legea ucraineană a educației, care va duce în mod direct la închiderea celor câtorva zeci de școli cu predare în limba română (școli care au supraviețuit, până acum, tentativelor anterioare de închidere!), mai există un actor discret, ale cărui politici în regiune ar putea fi evaluate cu mai mult pragmatism la București, pentru că încep să se manifeste distorsiuni și diferențe de abordare ce pot crea falii primejdioase: poziția SUA, care au salutat, prin misiunea diplomatică americană din capitala Ucrainei, legea incriminată în corpore de clasa politică de la București.

Ambasada Statelor Unite a felicitat adoptarea noii Legi a Învățământului de către Rada Supremă a Ucrainei

Este timpul ca președintele României, precum și restul clasei noastre politice, să recalibreze capacitatea aparatului nostru diplomatic de a anticipa cutremure politice, de a le preveni, este timpul ca decidenții noștri să construiască o diplomație bazată pe forța și claritatea promovării intereselor naționale (inclusiv prin gestionarea cu mai mult curaj a unor mesaje-țintă) și deopotrivă pe flexibilitatea și abilitatea acesteia de a negocia, în plan extern, poziționări ce pot aduce beneficii României.

În momentul de față, pe toate axele (R. Moldova – decesul poveștii de succes, facilitarea alegerii unui președinte pro-rus, deriva conceptului integrării europene, diminuarea ponderii opțiunii pro-românești; Ucraina – facilitarea, prin pasivitate, a adoptării de măsuri cu caracter anti-european și anti-românesc, consolidarea naționalismului anti-european și anti-românesc; UE – eșecul integrării în zona Schengen și Euro; Ungaria – relații diplomatice tectonice, tensiuni în creștere etc.; Marea Neagră – prognoze și coduri de vreme rea și pe termen lung), avem o politică externă deficitară. Cu toate ingredientele spumoase ale câte unui Junker privind presupusul rol privilegiat rezervat României într-un viitor prea îndepărtat.

Dacă nu îndreptăm nava pe val, codurile de vreme rea din politica noastră externă ne vor perfora carenă…

Articol publicat și pe contributors.ro

Autor: Dorin Popescu

Dorin Popescu este Președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate la Moscova, Cernăuți și Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (fost lector la Universitatea Andrei Șaguna Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice). A absolvit cursurile Facultății de Litere și Teologie a Universității Ovidius din Constanța și este doctor în filologie, din 2012, cu teza Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica. Este autorul volumelor Noica. Bătălia continuă (Editura Ideea Europeană, București, 2013, debut în volum), Figuri ale textului anteic (Editura Ideea Europeană, București, 2016), Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis (Editura Ideea Europeană, București, 2017). A publicat peste 130 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale și științifice din România şi din străinătate, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice si al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa și deține premii naţionale de eseu şi critică literară. Principalele preocupări sunt legate de politică externă, studii politice, eseistică, studii culturale, istoria culturii, critică literară etc.

*Conținutul acestui articol nu reprezintă poziția România Breaking News – RBN Press. Responsabilitatea continutului articolului revine, în întregime, autorului.




Back in the U.S.S.R.! Ucraina a ales să sfideze Europa și avertismentul președintelui Klaus Iohannis! Poroșenko a promulgat scandaloasa lege privind educația!

ADIO ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN LIMBA ROMÂNĂ!

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat luni o lege care întărește învățământul în limba ucraineană în școli, reformă criticată de autoritățile din România și din alte țări din regiune care au comunități etnice în această republică ex-sovietică, relatează France Presse citat de romaniabreakingnews.ro

Reformă învățământului în termenii legii actuale restrânge progresiv spațiul acordat disciplinelor studiate în colegii și în licee în limbile minorităților naționale puternic implantate în Ucraina — precum comunitățile română, ungară, poloneză — în profitul cursurilor în limba ucraineană potrivit agerpres.ro

Această lege, care urmează să intre în vigoare în 2020, nemulțumește de mai multe săptămâni autoritățile țărilor din regiune.

AFP notează că președintele României, Klaus Iohannis, considerase joi că această lege „va limita drastic accesul minorităților la educație în limba lor maternă” și și-a anulat în semn de protest vizita prevăzută în Ucraina.

Această lege a nemulțumit și importantele comunități ungare și poloneze din Ucraina.

Într-un comunicat, președinția subliniază că șeful statului Petro Poroșenko „insistă asupra faptului că această lege ridică limba ucraineană la limbă oficială pe parcursul educativ”. Noua lege sporește rolul utilizării limbii ucrainene în procesul de învățământ, menționează șeful statului ucrainean în comunicatul citat de BucPress.

„Această lege asigură egalitatea șanselor pentru toți”, precizează comunicatul. „Ea garantează fiecărui absolvent cu diplomă bune capacități lingvistice esențiale pentru o carieră reușită în Ucraina”, se subliniază în text.

Locul limbii ucrainene este, de asemenea, o problemă în regiunile estice ale acestei țări, controlate în prezent de rebelii separatiști proruși și care se confruntă din 2014 cu un conflict sângeros, potrivit AFP.

Potrivit serviciului de presă al șefului statului ucrainean, citat de BucPress, Petro Poroșenko a comunicat că reforma învățământului „este una dintre cele mai importante reforme, care va îmbunătăți calitatea educației”, asigurând pașii necesari pentru includerea Ucrainei în spațiul educațional european.

„Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o astfel de atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, mai spune Poroșenko în comunicat.

În acest sens, el cere ministerelor de Externe și Educației de la Kiev să desfășoare consultațiile necesare cu partenerii europeni, inclusiv cu Consiliul Europei.

„Poroșenko a promulgat scandaloasa lege privind educația în Ucraina”, titrează agenția de presă ucraineană Unian.

„BACK IN THE U.S.S.R” Live The Beatles

https://www.youtube.com/watch?v=YVFuTIGUhTk




O palmă dată Ucrainei! Klaus Iohannis a contramandat atât vizita în Ucraina, cât și primirea șefului parlamentului de la Kiev la Palatul Cotroceni.

Vizita care trebuia să fie realizată de Președintele Klaus Iohannis în octombrie în Ucraina, cât și primirea la Cotroceni a șefului parlamentului de la Kiev au fost contramandate de către președintele român. Acesta este semnalul puternic pe care șeful statului l-a dat Ucrainei în general, după ce Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean) a adoptat o legea care limitează învățământul în limba minorităților naționale. Legea însă nu a fost decomandată, promulgatăde președintele Poroșenko.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că legea educaţiei adoptată în Ucraina contravine bunelor intenţii reciproce.

„L-am întâlnit pe președintele Poroșenko pe holurile ONU. Normal că ne-am salutat. I-am spus și direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educaţiei şi că sunt foarte neplăcut surprins de această evoluţie, în condiţiile în care domnia sa a avut o abordare, cel puţin faţă de mine, foarte deschisă, când vine vorba de românii din Ucraina. […] Şi-a continuat drumul destul de îngândurat şi sper să reuşim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina, în perspectivă, să-şi continue învăţământul în limba română”, a declarat președintele Iohannis, aflat la New York.

Președintele României a mai declarat că ar fi trebuit să facă o vizită în Ucraina prevăzută pentru luna octombrie a acestui an – „ o vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuţii cu preşedintele Poroşenko. Ultima rundă de discuţii am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluţia din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunţe partenerii, şi noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenţii reciproce. Practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. Pe noi ne doare în acest lucru. Avem foarte mulţi români în Ucraina”

Iohannis a precizat că urma să meargă cu preşedintele Ucrainei în zona Bucovinei, unde sunt mulţi români ucraineni.

„Această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit şi întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuţie”, a mai spus președintele.

 




Trupele NATO și ale SUA pot intra în Ucraina! Decret semnat recent

Petro Poroșenko, președintele Ucrainei, a semnat recent un decret prin care permite trupelor SUA și ale altor țări din NATO să desfășoare misiuni de training pe teritoriul Ucrainei în anul 2017, informează Radio Europa Liberă.

Pe site-ul președinției ucrainene a fost publicat anunțul semnării decretului în baza căruia conform unui plan anunțat în prealabil, Ucraina poate găzdui până la 3000 de militari, alături de echipamente militare și forțe aviatice, provenite din SUA sau alte țări membre NATO sub egida Parteneriatului pentru Pace.

Aproximativ 2500 de militari, 10 nave militare, 5 submarine, avioane, elicoptere și alte echipamente vor sosi pentru 25 de zile pe perioada verii pentru exercițiul militar Sea Breeze 2017.

În Ucraina, vor mai avea loc în acest an, exerciții în cadrul operațiuni Rapid Trident. De asemeni, decretul semnat de Poroșenko permit și forțelor ucrainene să ia parte la exerciții militare în Marea Britanie, Germania, Slovacia, Polonia, Lituania, Danemarca, Iordania, Bulgaria, Georgia și România

Raisa Țurcan / Chișinău – romaniabreakingnews.ro




Președintele Ucrainei. Avertisment către președintele RM, Igor Dodon, în privința declarațiilor despre Crimeea!

Administrația președintelui ucrainean, Petro Poroșenko este convinsă că după investire, retorica președintelui moldovean în ceea ce privește Crimeea se va schimba scrie deschide.md, citat de romaniabreakingnews.ro

Kievul l-a preîntâmpinat pe președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, că este absolut inacceptabilă recunoașterea Crimeii anexate temporar drept teritoriu rusesc. Acest fapt a fost comunicat de adjunctul șefului administrației președinției ucrainene, Konstantin Eliseev.

„Am transmis președintelui ales al Republicii Moldova un mesaj clar, în care am vorbit despre consolidarea relațiilor bilaterale de bună vecinătate prin recunoașterea integrității teritoriale a Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește apartenența Crimeii la Ucraina”, a declarat Eliseev.

Administrația lui Petro Poroșenko crede că după ivestirea oficială a președintelui RM, declarațiile acestuia se vor schimba. „Să nu uităm că este vorba despre o republică parlamentară, iar majoritatea în Legislativ este pro-europeană”, subliniat oficialul într-un interviu pentru RBC Ucraina.




Klaus Iohannis – „Am discutat cu președintele Poroșenko cu privire la nevoia de a răspunde mai bine necesităților și doleanțelor românilor din Ucraina”

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko se află într-o vizită de stat în România, la invitația omologului său, Klaus Iohannis, președintele României informează romaniabreakingnews.ro

Printre temele discuției dintre cei doi șefi de stat, au fost abordate și cele referitoare la minoritățile ucraineană din România și cea română din Ucraina.

În contextul acestor discuții, Președintele României Klaus Iohannis a subliniat –

„(…) pentru relația noastră bilaterală; acestea pot să reprezinte un foarte important element de legătură între statele noastre, care să sprijine consolidarea relației noastre bilaterale. Minoritatea ucraineană din România beneficiază de un sprijin considerabil din partea statului român – aproximativ 1,6 milioane de euro/an. Am discutat cu președintele Poroșenko cu privire la nevoia de a răspunde mai bine necesităților și doleanțelor românilor din Ucraina (…) Reluarea activității Comisiei guvernamentale pentru minorități, după o pauză prea lungă – de 10 ani – va contribui, cu siguranță, la atingerea acestui obiectiv.”

„Deschiderea cât mai rapidă a Consulatului României de la Solotvino este foarte importantă. Avem multiple interese comune, mai ales în zona de graniță, în domeniul interconectării energetice”, a subliniat președintele Klaus Iohannis.

„(…) am căzut de acord că este important să dezvoltăm proiecte transfrontaliere și regionale de cooperare în diverse domenii – economic, turistic, mediu, construcție de infrastructură (…) am evocat posibilitatea construirii podului de pe Tisa, Sighet – Solotvino (…) am discutat, totodată, de mai buna aplicare a Acordului de mic trafic de frontieră, de avansarea proiectelor de infrastructură și de deschiderea de noi puncte de frontieră – a mai declarat Iohannis

 

Mai mult aici – La București, președinții Iohannis și PoroșenKo au întărit nivelul fără precedent al relațiilor dintre România și Ucraina

Gabriel NEGRU
Senior Editor – romaniabreakingnews.ro




La București, președinții Iohannis și Poroșenko au întărit nivelul fără precedent al relațiilor dintre România și Ucraina

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko a ajuns joi de dimineață în România, pentru o vizită de stat la invitația omologului său, Klaus Iohannis, președintele României. Ceremonialul primirii lui Poroșenko s-a desfășurat pe platoul oficial de la Palatul Cotroceni, unde, după intonarea imnurilor celor două state, președintele Ucrainei a dat onorul Regimentului de Gardă și Protocol, informează romaniabreakingnews.ro Cei doi șefi de stat au susținut o declarație de presă comună.

Anterior, la 17 martie 2015, Klaus Iohannis a efectuat o vizită oficială la Kiev unde a declarat că sprijină ferm apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. Președintele României a anunțat atunci că a convenit cu Poroșenko ca cele două state să acorde o mai bună vizibilitate comunităților de români din Ucraina și celor de ucraineni din România.

Ultima întrevedere dintre cei doi președinți a avut loc în februarie, în marja Conferinței Internaționale de Securitate de la Munchen. Cu acel prilej, Klaus Iohannis a reiterat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat importanța implementării depline a Acordurilor de la Minsk pentru soluționarea crizei.

petro_porosenko_klaus_iohannis_Cotroceni

Din cele mai importante declarații ale președintelui României Klaus Iohannis, amintim-

„(…) mă bucur că Președintele Poroșenko a acceptat invitația de a vizita România, într-o perioadă complicată și dificilă pentru țara sa și într-un context european și internațional marcat de intense provocări
(…) îmi amintesc cu satisfacție de vizita de anul trecut la Kiev una dintre primele vizite externe după preluarea mandatului meu de președinte, fapt ce reflectă importanța acordată de România relației cu Ucraina, stat vecin și prieten
(…) în decursul ultimelor luni, am avut ocazia să ne întâlnim și să discutăm în marja unor evenimente internaționale, precum Conferința de Securitate de la München și Summitul privind securitatea nucleară de la Washington
am ținut să îl asigur astăzi pe președintele Poroșenko de sprijinul ferm și constant al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei
(…) respectul pentru principiile și normele care guvernează relațiile internaționale a stat întotdeauna la baza acțiunii noastre de politică externă
(…) România va continua să rămână consecventă acestui punct de vedere
(…) România este pregătită să sprijine Ucraina în procesul de reformă internă necesar îndeplinirii angajamentelor asumate în procesul de asociere politică la Uniunea Europeană
(…) România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina
am semnat astăzi un protocol de relansare a Comisiei mixte prezidențiale, urmare a celor agreate în cadrul vizitei pe care am efectuat-o la Kiev în cursul anului trecut
comisia va fi un instrument de imprimare a voinței politice și a impulsului necesar pentru soluționarea temelor de pe agenda bilaterală, în acest context, vom putea să facem pași înainte pentru soluționarea unor dosare care se află de mult timp pe agenda bilaterală; unul dintre acestea este canalul Bâstroe.”

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a subliniat nivelul fără precedent al relațiilor dintre România și Ucraina. Discursul său a debutat cu un salut în limba română.

Este prima vizită a președintelui ucrainean după constituirea unei noi majorități la Kiev și după propunerea făcută la Bruxelles de ridicare a vizelor pentru cetățenii ucraineni în UE.

Poroșenko a mulțumit pentru susținerea suveranității, independenței Ucrainei, și pentru ajutorul practic în contextul combaterii agresiunii Rusiei în Ucraina. De asemenea, a amintit de sprijinul acordat celor 21 de militari ucraineni răniți în luptele din Donbass, tratați în spitalele din România.

Gabriel NEGRU
Senior Editor – romaniabreakingnews.ro




Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko vine la București

Intalnirea de la Kiev Porosenko Iohannis

Intalnirea de la Kiev Porosenko Iohannis

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, va pleca, joi, la București, în cadrul unei vizite oficiale oficiale întreprinse la invitația omologului său român, Klaus Iohannis, care a vizitat Ucraina la începutul anului trecut informează romaniabreakingnews.ro citând sursa parteneră TOCpress.

Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, programul vizitei lui Petro Poroșenko la București include convorbiri cu omologul său român, Klaus Iohannis, cu premierul Dacian Cioloș, cu președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cu președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, precum și o întâlnire cu Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române.

Pe parcursul întâlnirilor, părțile vor discuta o gamă largă de chestiuni ce țin de cooperarea bilaterală și colaborarea în domeniul securității internaționale. De asemene, este planificată semnarea unui număr de documente româno-ucrainene, inclusiv a unui protocol de actualizare a Comisiei Prezidențiale Ucraina-România și a Acordului dintre Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul României privind eliminarea taxelor pentru vizele pe termen lung.

Publicat de romaniabreakingnews.ro