Paulian Păsărin

Col (r.) Paulian Păsărin a fost șeful Serviciului de Contraspionaj. El a condus serviciul de la înființarea sa, în anul 1974, până la dizolvare, în decembrie 1989. Acesta declara că în decembrie 1989 nu a fost revoluție, iar evenimentele care au dus la înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu și chiar împușcarea lui și a Elenei Ceaușescu, au fost planificate cu mult timp înainte, de Uniunea Sovietică și Statele Unite.
Paulian Păsărin a murit în anul 2007, iar apropiați ai săi au declarat că ultimele sale cuvinte ar fi fost: „Mi-au făcut-o și ei mie.”.

Reporter: Domnule colonel, a știut Nicolae Ceaușescu ce i se pregătește, sau a fost luat prin surprindere de Revoluția din Decembrie 1989 ?

Paulian Păsărin: Despre evenimentele din 1989 pot să spun adevărul, pentru că am cunoscut fața nevăzută a lucrurilor, dar nu voi folosi termenul de revoluție, pentru că nu împărtășesc această variantă și vă voi argumenta în continuare de ce.S-a știut cu mult timp înainte ce va urma. Au existat informații în mediul oamenilor de informații și nu de genul că s-ar putea, ci au fost informații certe.Totul a plecat de la o greșeală a luiNicolae Ceaușescu. La sfârșitul anilor 70, după moartea lui Brejnev, s-a pus problema cine să fie succesorul lui la conducerea Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Printre posibilii succesori a apărut și Andropov, care era șeful KGB-ului în Uniunea Sovietică.Atunci Ceaușescu a făcut greșeala (nu știu dacă sfătuit, sau din proprie inițiativă, dar cred că a fost o inițiativă personală), de a ieși pe postul național de televiziune cu părerea că nu este Andropov cel mai potrivit să-l urmeze pe Brejnev la conducerea partidului. De aici au sărit scântei și de o parte și de alta, dar mai ales din partea lui Andropov, care a ajuns în poziția de președinte al Uniunii Sovietice. Deci înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu a fost pusă la cale la Moscova.

În plan informativ, un subordonat de-al meu a venit și mi-a spus că, în fiecare zi de marți și de vineri ale săptămânii, la blocul din Piața Aviatorilor, bloc care era al sovieticilor și era un cămin-hotel, vin un autocar sau două cu turiști, care a două zi nu făceau altceva decât să împânzească Bucureștiul. În urma verificării informațiilor am constatat că turiștii verificau piețele, magazinele, dar mai ales se familiarizau cu dispozitivele de pe traseele pe care circula Ceaușescu. Dacă bărbații aveau ca sarcină să monitorizeze intersecțiile și să vadă lipsurile cu care se confruntă populația, femeile au mers până acolo încât îi identificau pe băieții noștri aflați în dispozitiv și încercau să le facă „ochi dulci”, în ideea de a intra în vorbă cu ei. Am mers mai departe cu verificarea și am aflat că aceste grupuri făceau parte dintr-o divizie amplasată în Basarabia.Unii dintre ei își căutau anumite poziții, din care să poată acționa cu arme de foc. Eu îmi întăresc afirmația prin faptul că toți care s-au aflat în mulțime și asupra cărora s-a tras, au fost împușcați de la înălțime, după traiectoria gloanțelor.

R: Coincid clădirile în jurul cărora au stat mai mult presupușii turiști cu cele din care s-a tras în timpul evenimentelor din Decembrie 1989?

P. P.: Da, cele mai studiate clădiri de către respectivele persoane au fost chiar cele din care sau de pe care s-a tras în mulțime. De exemplu, în jurul Televiziunii au fost instalate acele simulatoare, iar eu cunosc un caz concret, al unui anume Popescu, de pe Zambaccian, care a mânuit tot timpul simulatorul și a recunoscut ulterior acest lucru. Este un fost agent KGB, care a povestit că a folosit simulatorul, iar pe masă avea un pahar cu apă și o pastilă, pe care trebuia să o ia, ca să moară, dacă acțiunea ar fi eșuat, iar el ar fi fost prins.

R: Ce se făcea, concret, cu acele simulatoare?

P. P.: Simulatoarele erau de mai multe categorii: de zgomot care imitau trecerea unui tanc, o rafală de mitralieră, o explozie, dar și simulatoare cu efecte luminoase, cu trasoare.Deci, revenind la întrebarea inițială, dacă s-a cunoscut sau nu ce urmează, este cert că Ceaușescu a fost informat despre faptul că urma să fie înlăturat. Astfel, pentru că știa că i se pregătește ceva, nu a rămas niciodată pe timp de noapte în URSS, de câte ori s-a dus în vizită, n-a acceptat niciodată să se facă aplicații pe teritoriul României, împreună cu celelalte state din Tratatul de la Varșovia și nici măcar să treacă trupele pe teritoriul țării, singurul lucru pe care l-a acceptat fiind aplicațiile pe hartă.

Mulți spun că ar fi fost vorba despre o trădare a Securității, dar Securitatea și-a făcut datoria, aceea de a culege informații, de a le verifica și de a informa pe președinte despre ce se întâmplă, ori noi asta am făcut. Trebuie precizat că eu și cu oamenii mei ne ocupam strict de securitatea președintelui și nu aveam nici o legătură cu trupele de securitate, care se ocupau de securitatea națională. Poate am fost acuzați că nu am acționat în timpul evenimentelor din 1989, dar trebuia să te gândești întâi la țară și apoi dacă e bine sau nu să-l aperi pe Ceaușescu. Dacă ar fi acționat Securitatea, ar fi însemnat măcel național.

Trebuie spus că s-a afirmat că în România a fost genocid și că sunt 62.000 de morți, o cifră lansată dinainte de sistemul de dezinformare sovietic, ca să justifice intervenția militară, o altă variantă pusă la cale de sovietici, dacă varianta începută ar fi eșuat. S-a acționat cu planuri de dezinformare, s-a acționat cu zvonuri, propagandă defăimătoare, prin Europa Liberă și cu mobilizare de oameni, ceea ce s-a întâmplat la Timișoara și la București. Asta pentru că lumea era nemulțumită și era ușor de scos în stradă. Iar la acțiune n-au participat numai sovieticii, au participat și americanii, aceștia din urmă în partea aeriană.

R: Deci, concret, cine și ce a hotărât îl legătură cu soarta soților Ceaușescu?

P. P.: Bush cu Gorbaciov s-au întâlnit în vara lui 89 la Malta și au hotărât înlăturarea luiCeaușescu de la conducerea României, dar s-a hotărât ca treaba să fie executată pe cale terestră de Uniunea Sovietică și pe cale aeriană de Statele Unite.
Rețeaua informativă, însă, a fost îmbunătățită, pentru că, pe lângă serviciile secrete ruse și americane ce au acționat în plan informațional, s-a colaborat și cu serviciile de informații ale evreilor, sârbilor.De altfel, vreau să-i informez pe cititori căprimul partid comunist care a rupt legăturile cu Nicolae Ceaușescu a fost Uniunea Comuniștilor Iugoslavi, în frunte cu Miloșevici, iar principala poartă de intrare a trupelor de comando în România, care au declanșat evenimentele de la Timișoara, a fost granița sârbească.

R: Am înțeles cine au fost actorii acestor scene, dar care era scopul, ce voiau, de fapt, să facă ?

P. P.: Gorbaciov voia înlăturarea luiCeaușescu și o Perestroika, adică schimbarea și destinderea, care să ducă la un grad mai mare de libertate, dar tot într-un socialism cu un singur partid. De ce? Pentru că Gorbaciovera finul lui Andropov și a fost șeful direcției de dezinformare din KGB, deci acționa ca un profesionist.
De altfel, la întâlnirea șefilor de state și de guverne din Tratatul de la Varșovia, care a avut loc la Moscova, Gorbaciov s-a întâlnit separat cu fiecare șef de stat, iar când s-a întâlnit cu Ceaușescu i-a spus că trebuie făcută o schimbare, iar așa cum s-au retras alții (Honeker a plecat, Brejnev a plecat,Jivcov a plecat), e cazul să se retragă și el, la al XIV-lea congres.
Răspunsul lui Ceaușescu a fost destul de categoric, cum că e treaba partidului și a poporului său, iar atunci Gorbaciov l-a amenințat, că-l șterge de pe fața pământului, la care Ceaușescu a trecut și el la amenințări, spunând:
„Dacă te mai amesteci în țara mea îți fac în România un Vietnam cum n-ai mai văzut niciodată și-ți cer Tezaurul, Insula Șerpilor și Basarabia!”
… Efectul discuției lor s-a văzut și în întâlnirea generală, pentru că Ceaușescu a anunțat că s-a înțeles cu șefii de state și cu primii miniștrii, ca următoarea întâlnire a primilor miniștrii să aibă loc la București și Gorbaciov din prezidiu i-a zis: „Să vedem dacă mai apuci!…”.

R: A fost acea întâlnire de la Moscova semnalul de începere a evenimentelor din decembrie 1989?

P. P.: Categoric ! La cererea lui Gorbaciov,a pornit ofensiva și trebuie să clarificăm ce s-a întâmplat la Timișoara . Se tot vorbește de cei 42 de morți, care au fost împușcați laTimișoara și arși în crematoriu la București.
Nu au fost oameni din Timișoara , ci oameni din trupele de comando, care trăgeau de aproape în oamenii care manifestau. Au fost depistați, împușcați și duși la Morgă. Din toți, n-a venit până acum vreo rudă să spună că le-a fost ars cineva la crematoriu. Ei erau oameni recrutați cu ani în urmă din străinătate, e drept români, dar despre care nu se mai știa nimic.Ei au fost recrutați și pregătiți în Ungaria și au fost pregătiți special. Ei au fost cei care i-au scos pe studenți afară cu forța. Mulți se tem să spună, dar eu știu, pentru că am cules informații.

R: Pe acești oameni din trupele de comando cine i-a împușcat?

P. P.: Oamenii generalului Nuță Constantin, șeful Inspectoratului General al Miliției i-au împușcat, iar el a fost trimis la Timișoara deElena Ceaușescu, pentru că Ceaușescu era înIran . Iar ca o dovadă că așa a fost, ungurii au făcut deja monument celor 42 de morți în Ungaria.
Când a plecat din Timișoara, Nuță a luat cu el toate documentele și probele pe care le avea de la acțiunea care a avut loc, inclusiv probe video. Rușii au știut, însă, că acesta are probe împotriva lor, așa că l-au interceptat în tren la Alba Iulia și l-au urcat într-un elicopter,care a pierit într-o explozie, iar Nuță, echipajulși dovezile au ars.
Deci, după cum vedeți, totul a fost pus la punct, spontane fiind doar manifestațiile oamenilor în stradă, dar și ieșirea lor a fost provocată de cei care au organizat totul. Asta pentru ca o simulare de revoluție a poporului să mascheze intervenția externă.

romaniabreakingnews.ro