paradă românească la Cernăuți

*Actualizare 13 mai 2015/13:10/ – Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, în partea inferioară a materialului

Pe strada care s-a numit cândva  Calea Domnească a orașului Cernăuți și mai apoi fostă stradă, Iancu Flondor, în România Întregită după clipa astrală a anului 1918, astăzi Olga Kobyleanska (Ucraina),  a fost inaugurat Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzaki”, o realizare emblematică de mare însemnătate pentru românii din regiunea Cernăuți (Nordul Bucovinei) și nu numai.

Apariția acestui spațiul destinat sprijinirii culturii, istoriei și limbii române în capitala istorică a Bucovinei, pe care o pot numi fără cuvinte prea mari un adevărat simbol al românității, este de fapt încununarea cu laurii succesului a strădaniei și  efortului unui mare patriot român, Eugen Pătraș, patriot nu prin titulatură acordată de cineva, ci de însăși faptele închinate dăinurii și demnității neamului românesc din care face parte.

Avocat, om de afaceri, născut în regiunea Cernăuți, Eugen Pătraș este un adevărat Mecena al românilor din Cernăuți care merge cu mândrie pe calea marilor înaintași care au bătătorit drumul renașterii neamului românesc, ca Eudoxiu Hurmuzachi, Emanoil Gojdu, reușind să atragă după el și alți lideri ai românilor din Nordul Bucovinei, printre care și energicul Vasile Tărâțeanu, membru corespondent al Academiei Române.

Avocatul Pătraș s-a dovedit a fi un patriot, vizionar și tenace, un neobosit militant pentru drepturile românilor din Ucraina, pentru a cărui îndrăzneață realizare nu a fost ajutat practic de nimeni. De la autoritățile române nu a primit decât promisiuni, care s-au concretizat doar prin prezența la inaugurarea Centrului și un parteneriat semnat tot în aceiași zi. Un ajutor specific a primit și de la statul Ucrainean, care în urmă cu ceva timp la gratulat cu interdicția de a intra în Nordul Bucovinei.  Fin cunoscător al legilor, acesta a renunțat la cetățenia ucraineană și a dat în judecată Ucraina l-a Tribunalul de la Haga, unde a câștigat.

S-a reîntors în Ucraina, de unde, ca om de afaceri din România, a cumpărat o clădire pe strada Kobîlianskaia din Cernăuți (fosta Stradă Domnească în Imperiul Austro-Ungar și redenumită Iancu Flondor pe timpul României interbelice), stradă pietonală, asemeni străzii Lipscani din București. A angajat arhitecți și designeri din București și Chișinău, iar după trei ani de muncă, pe 10 mai 2015, a tăiat panglica acestei instituții pe care a realizat-o exclusiv pe banii lui.

„Am constituit o organizație non-guvernamentală cu denumirea Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Hurmuzachi – unul din cele mai proemeninente personalități din istoria românilor din Cernăuți. Omul care a rupt Bucovina de Galiția. Dacă nu ar fi fost el, noi nu mai vorbeam astăzi românește. Bucovina a devenit astfel ducat aparte al Imperiului Austro-Ungar și s-a salvat de la invazie și deznaționalizare totală. El a fost căpitanul Bucovinei, mareșalul Bucovinei, a condus provincia. A pus bazele unor instituții fundamentale, cum a fost Universitatea de Stat din Cernăuți. Erau trei frați care au fost membri ai Academiei Române, mari istorici și conducători ai Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, înființate în 1872.” – Vasile Tărâțeanu

Cu tot „neajutorul” statului Român și cu frecușurile din partea statului Ucrainean, a ținut ca la marea inaugurare să fie prezenți oficiali români și ucrainei și chiar a trimis invitații la Ceremonie președinților Klaus Iohannis și Poroshenko, de la care a primit în schimb mesaje de felicitare.

Cu câteva săptămâni înainte de eveniment, Avocatul dr. Eugen Patraș, a promis  celor apropiați : “Duminică, Iancu Flondor va fi a noastră” …și A FOST !

Duminică 10 mai, o zi însorită în Cernăuți, din sufletul a aproape două mii de români din Țara Mamă – România, din Basarabia (R. Moldova) și din regiunea Cernăuți, s-au înălțat cântece și aplauze românești pe strada Olga Kobîlianskaia.

Au fost cu siguranță și s-au bucurat odată cu toți românii prezenți, de undeva de sus, din înaltul cerului, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Eudoxiu Hurmuzachi, Emanoil Gojdu, Iancu Flondor dar și Brâncuși și Mihai Viteazul sub a cărui  „intrare triumfală la Alba Iulia” s-a sfințit edificiul (o copie după tabloul care evocă intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia cu prilejul primei uniri a românilor la 1601).

Festivitățile au început cu parada în port popular a românilor din regiunea Cernăuți, la care au participat artiști amatori și ansambluri de muzică populară ale etnicilor români din orașul Cernăuți dar și din satele raioanelor Hliboka, Storojineț, Noua Suliță și Herța.

Video: Parada în costume populare a românilor din regiunea Cernăuți, în deschiderea festivităților ce au încununat inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” – Cernăuți.

Au fost prezentate mesaje de salut din partea autorităților ucrainene și române. Au venit aici și reprezentanții consiliilor județene Alba și Bistrița-Năsăud.

Video: Cuvântul oficialităților române și ucrainene la deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuți

Apoi, avocatul Eugen Pătraș împreună cu soția și cu fiica, secondați de academicianul Vasile Tărâțeanu au tăiat panglica Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” –  Cernăuți

Slujba de sfințire a Centrului Cultural Român din Cernăuți, la inaugurarea acestuia.

Video: Cernauti – 10 mai 2015. Apa trece pietrele rămân (Neamul Românesc)

…Dar toate trecura, caci un proverb român,
Spune: apa trece, da pietrele raman.

Fost-au vremuri grele, vremuri de amar,
Sub domnii straine, chiar de la fanari.
Fost-au vremuri grele, vremi de pribegie,
Vremi de grea durere si de asuprire

Au fost si neprieteni, ce spus-au ne-ncetat,
Cum ca Romania, e-un stat neisemnat.
Da, pe harta lumii, e-un stat atit de mic,
Ca daca exista, multi nu stiu nimic.
Vrut-au sa-l prefaca, in pasalic turcesc,
Provincie maghiara, sau district nemtasc.

Dar toate trecura, caci un proverb roman,
Spune: apa trece, da pietrele raman.

(A cântat pentru toți românii prezenți la deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuți – Alexandru Pugna, vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița)

O parte din prezența românească la acest sublim moment românesc din Cernăuți a fost posibilă și datorită implicării Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina în organizarea unei delegații importante din care au făcut parte membrii Asociației, Marian Clenciu – președintele Consiliului Național ACPBB, Victor Gafiuc prim-vicepreședinte al Asociației,  Ion Berghia – președintele filialei Iași ACPBB,  prof. Ștefan Petrescu Redi – președinte filiala Ploiești a ACPBB, Octavian Mândruță cant-autor, membru al ACPBB, care a încântat cu prestațiile artistice pe românii din comuna Mahala (regiunea Cernăuți), înainte de evenimentul de inaugurare al Centrului Cultural, istoricul Ion Constantin, Col.(r) Cristian Scarlat – președintele Asociației Stindard și fondator al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Viorel Patrichi jurnalist, Elena Volcinschi – președinta Clubului Internațional al Pensionarilor Fără Vârstă „Lucky Marinescu”, Marian Teodorescu – diplomat, Mihai Prepeliță scriitor  și nu în ultimul rând fostul premier al R. Moldova, Mircea Druc care a fost întors de la graniță de autoritățile ucrainene. (vezi :Exclusiv! Mircea Druc, cetățean al Românei, stat prieten și aliat al Ucrainei, interdicție de a intra în Ucraina!)

Vom reveni cu importante materiale despre multele bogății sufletești pe care le-am acumulat alături de minunații românii din Cernăuți, în cele trei zile pe care le-am petrecut în capitala istorică a Bucovinei. Materiale pe care le vom împărtăși tuturor românilor în paginile publicației noastre on-line romaniabreakingnews.ro.

Transmitem cele mai profunde mulțumiri pentru ospitalitatea și căldura cu care am fost primiți de mândrii români din comuna Mahala, struniți de inimoasa doamnă Elena Nandriș – primarul comunei Mahala.

Primarul Elena Nandriș este o vrednică continuatoare a fibrei românești și a caracterului  pe care le-au avut personalitățile familiei Nandriș, din Nordul Bucovinei, precum Grigore Nandriș – lingvist, filolog și memorialist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și Oxford și Anița Nandriș-Cudla – țărancă româncă din Bucovina de Nord, cunoscută pentru că a lăsat una dintre cele mai importante mărturii scrise despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Ea a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia. Separată de soțul și de mama ei bolnavă, pe care nu avea să-i mai revadă niciodată, a supraviețuit regimului de înfometare, bolilor și muncii într-un mediu extrem de dur, reușind să își crească cei trei fii și să se întoarcă cu ei pe plaiurile natale în 1961.

Foto: Primarul comunei Mahala, Elena Nandriș (stânga în alb) alături de mândrele românce în costum popular ce au reprezentat comuna Mahala la parada românilor din Cernăuți

Am trăit momente unice, emoții puternice și o simțire cu adevărat românească alături de frații noștri din Cernăuți.

Vă mulțumim, vă iubim, vom fi mereu alături de voi, sperând să ne revedem curând.

Doamne ajută Neamul Românesc de oriunde și oricând !

Dorian Theodor / româniabreakingnews.ro

Pentru mai multe imagini și materiale video puteți acesa:

Foto Facebook-Inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

Foto Album-Nicolae Hauca Mykola Havka/Facebook CENTRUL CULTURAL ROMÂN EUDOXIU HURMUZACHI / Центр Эудоксиу Гурмуз

Video Youtube România Breaking News RBN Press

Video EURO MEDIA

Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) a fost prezentă la inaugurarea Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți. Grație amabilei și generoasei invitații din partea celui ce a investit în realizarea acestui obiectiv, un gup de aproximativ 45 de persoane, printre care și membri ai ACPBB, au plecat vineri, 8 mai a.c., cu un autocar pus la dispoziție de cel ce se străduiește pentru realizarea normalității.

Am să fiu mai explicit în privința termenului de normalitate. Dacă în regiunea Cernăuți prezența etnicilor români este o realitate recunoscută, fiind parte a istoriei și culturii acestor meleaguri (și nu numai), având școli cu predare în limba română și numeroase societăți culturale românești, lipsa unei librării de carte românească reprezinta o discontinuitate, un mare minus, dacă nu chiar inamiciție.
Așadar, plecăm la Cernăuți, pentru a fi prezenți și participa, în zilele următoare (9 și 10 mai 2015), la manifestări ce le vom subscrie normalității.

Prin grija primarului comunei Mahala, am fost găzduiți confortabil și omeniți la localnici, ceva mai bine și cu mai multă căldură decât la un hotel cu numeroase stele.
În ziua de 9 mai, asistăm, în satul Stănești, la dezvelirea, în curtea școlii, a bustului scriitorului nord-bucovinean Vasile Posteucă și la inaugurarea unui muzeu al portului popular românesc din această regiune. Un program de cântece și dansuri populare a fost oferit de artiști locali și de invitați din Romania și R.Moldova, după discursul oficialităților.

Seara, întorși în Mahala, a avut loc o întrevedere cu consilieri ai primăriei, cadre didactice, localnici.
Ziua cea mare, 10 mai, a început cu reculegerea la bustul Aniței Nandriș, din Mahala, după care ne-am deplasat la ziua paradei portului, cântecului și jocului popular românesc, desfășurată în fața Centrului Cultural Românesc Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, care va găzdui o librărie și o cafenea cu specific românesc. Au participat oficialități, invitați din Romania, R.Moldova, români din toate spațiile de geneză românească ale Ucrainei. Afost o zi a bucuriei și a normalității, petrecută de români în Cernăuți, oraș cu populație evident prietenoasă și cu aspirații democratice, cu orientare spre valorile europene, oraș care cândva putea fi socotit exemplu.

Sperăm că atât Cernăuțiul, cât și Ucraina, nu se vor dezice de acest parcurs, care ne-a fost pus la îndoială chiar de la vamă, de un incident, sperăm noi, EROARE. Cetățeanului român Mircea Druc i s-a refuzat accesul în Ucraina, fără motivații din partea serviciului de poliție vamală. Gestul Kievului a umbrit comportamentul corect și amical al funcționarilor de la poliția și vama ucraineană. Astfel de întâmplări (au mai fost), de a nu se permite accesul unor persoane fără nici un fel de explicație sau putință de a afla motivația unei astfel de decizii, fac parte, probabil, din trecutul nu tocmai glorios al unei perioade de care chiar ucrainienii vor a se dezice.
În încheiere, mulțumim familiei Pătraș, care ne-a făcut martorii unor frumose manifestări de înaltă ținută culturală și artistică a românilor din regiunea Cernăuți.

Marian Clenciu
Președinte CN-ACPBB
presedinte (at) probasarabiasibucovina.ro
www.probasarabiasibucovina.ro