,
„Școala Altfel” la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, județul Vaslui
Cu prilejul activităților dedicate săptămânii „Școala Altfel” 18 – 22 aprilie 2016, Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, județul Vaslui, va avea program cu publicul în fiecare seară în intervalul orar 20.30 – 22.30. Cei care vor participa la observații astronomice vor avea ocazia să afle mai multe informații despre instrumenetele optice din dotare și, în același timp, vizitatorii vor putea observa Luna, planeta Jupiter, dar și alte obiecte cerești vizibile în perioada respectivă.
În același timp, în sala de programe educaționale a observatorului astronomic se vor difuza filme documentare de astronomie.
Dacă condițiile meteo nu vor permite observațiile astronomice, se vor urmări doar filme documentare de astronomie.
Persoanele care doresc să afle mai multe informații despre activitățile Observatorului Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad sunt invitate să acceseze website-ul și pagina de Facebook:
http://astrobarlad.wordpress.
Prețul este 2 lei de persoană
Informații suplimentare la telefoanele: 0335 – 404747 sau 0729074193
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, județul Vaslui
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad, județul Vaslui
Website: www.astrobarlad.wordpress.com
Facebook: www.facebook.com/astrobarlad
,
Noi informații despre descoperirea istorică realizată de un român, cu un ecou foarte mare în comunitatea științifică internațională
Au apărut noi informații despre descoperirea istorică realizată pe 10 februarie 2015, la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, județul Vaslui, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției România Breaking News – RBN Press de muzeograful Dumitru Ciprian Vintdevara.
Acum un an, pe 10 februarie 2015, la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, județul Vaslui s-a realizat o descoperire științifică cu un ecou foarte mare în comunitatea științifică internațională. Este vorba despre nova roșie lumininoasă din galaxia Messier 101, un obiect extrem de rar și foarte puțin studiat până în prezent.
„Am reusit performanta sa facem o descoperire. In noaptea de 10 spre 11 februarie am reusit sa localizez un nou obiect in dreptul unei galaxii relativ apropiate de noi, Messier 101. Un obiect nou inseamna o noua stea, ca eu asa am vazut in primele imagini. Noi avem cataloage si stim cum arata cerul intr-o anumita zona si cand apare ceva nou iese repede in evidenta”,declara Dumitru Ciprian Vintdevara, de la Observatorul Astronomic „Perseus” din cadrul Muzeului Barlad la 30 martie 2015 pentru Ziare.com, citat de romaniabreakingnews.ro
Video Luminous Red Nova PSN J14021678+5426205
On 10 February 2015, a new transient object was observed in M101, the Pinwheel Galaxy. Following observations revealed a luminous red nova designated PSN J14021678+5426205.
Credit: ESA/NASA/Hubble, AstroBârlad/Dumitru Ciprian Vîntdevară, Marco Burali/Koichi Itagaki
Raportat inițial ca o posibilă supernovă cu denumirea PSN J14021678+5426205, s-a dovedit mai târziu că este cu totul altceva: o novă și nu una obișnuită, ci una luminoasă roșie, o categorie foarte rară de nove care se formează în general în urma fuzionării a două stele din secvența principală.
Dumitru Ciprian Vântdevară / foto: radioromaniacultural.ro
La un an de la această descoperire, o echipă formată din oameni de știință din Rusia au finalizat de redactat o lucrare știițifică foarte interesantă, ce explică detaliat natura acestui obiect descoperit la Bârlad. Una din concluzii este că nova roșie luminoasă din galaxia Messier 101 s-a manifestat în parametri extremi: o durată de erupție maximă, o amplitudine a erupției minimă, și o luminozitate maximă posibilă pentru acest tip. Se pare ca a fost un sistem binar format din două stele gigante, angrenate pe o orbită ce a dus în final la unirea/fuzionarea lor. În urma acestui proces a rezultat o stea roșie supergigantă, ceva asemănător cu Betelgeuse din galaxia noastră.
Atât lucrarea amintită, cât și noua telegramă emisă pe 28 ianuarie 2016, confirmă încă odată că descoperirea aparține Obsevatorului Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, județul Vaslui, România.
Mai multe detalii vor apare în numărul 5 al revistei de astronomie „Perseus”, care va fi publicată în luna mai al anului acesta. Sursa acestor informații dar și alte detalii științifice le puteți găsiți în lucrarea originală: http://www.vgoranskij.net/
Despre Dumitru Ciprian Vîntdevară
Este muzeograf la Planetariul și Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, județul Vaslui; Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad, județul Vaslui. S-a născut la Galați, a urmat cursurile Facultății de Geografie din localitate, fiind înclinat din copilărie spre științe. Încă din primul an din viața de student, a descoperit pasiunea pentru astrologie, domeniu mult prea puțin studiat în România, fapt ce nu a fost un impediment pentru el. În urmă cu zece ani a fondat Astroclubul „Călin Popovici”, alături de alți colegi care îi împărtășeau pasiunea. Cinci ani mai târziu a devenit o parte din familia specialiștilor de la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, instituție ce a sărbătorit anul trecut centenarul.
„Observatorul astronomic a fost o ambiție personală! De fapt, acesta și, bineînțeles, descoperirea sunt cele mai importante momente din viața mea. Totuși, cred că orice om de știință, indiferent de domeniu, își dorește să reușească să aibă cel puțin o descoperire”, a declarat Ciprian Vîntdevară într-un interviu în Ziarul Evenimntul.
Ma multe informații sunt disponibile pe astrobarlad.wordpress.com / facebook.com/astrobarlad
Dumitru_Ciprian_Vintdevara_la_Observatorul-Astronomic_din_Barlad
Istoria descoperii așa cum a fost repflectată de presa din România în 2015
Specialistul a crezut initial ca este vorba despre o supernova, dar apoi si-a dat seama ca s-a inselat.
Pentru ca o astfel de descoperire sa fie confirmata si omologata este nevoie de mai mult decat simpla observare.
„Nu se considera o descoperire pana cand cineva independent de tine nu o vede. De obicei, se posteaza descoperirea pe un site al Uniunii Astronomice Internationale si cine vrea apoi poate observa obiectul si confirma sau infirma, ca cele mai multe sunt infirmate. Cele mai multe sunt defecte in imagine sau altceva. In cazul acesta a fost o alta stea intr-o alta galaxie”, a spus pentru Ziare.com Adrian Sonka, coordonatorul Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
In aceste conditii, asteptarea romanului a luat sfarsit dupa trei zile, cand un astronom din Noua Zeelanda a observat si el noua stea. Apoi, a urmat o perioada in care specialistii se intrebau de ce fel este.
„Dupa trei zile dupa ce am facut eu raportul stiintific legat de obiectul respectiv, a venit confirmarea de la un alt observator. A vazut-o Stu Parker, din Noua Zeelanda. Are observator si in SUA, si in Spania.
El a confirmat dupa trei zile si apoi o perioada de timp observatoarele mari, inclusiv cele din spatiu, s-au uitat, dar nimeni nu a putut sa spuna ce este acel obiect. Nu a stiut nimeni cam vreo luna despre ce este vorba. Au spus ca este din galaxia Messer 101, ca nu este o supernova, dar mai mult de atat timp de o luna si ceva nu s-a stiut”, a relatat Dumitru Ciprian Vintdevara.
Adrian Sonka a explicat ca s-a descoperit spectroscopic ca e vorba despre o nova rosie. „Novele sunt foarte fierbinti, dar aici avem de-a face cu o stea rece”, a punctat acesta.
Confirmarea ca ar fi vorba despre o nova rosie luminoasa a venit de la cel mai mare observator din Rusia, din Muntii Cuacaz, care a trimis raspunsul printr-o telegrama.
„Nu este nicio o nova obisnuita, nici supernova, este undeva intre. Sunt vreo cinci sau sase descoperite in lume pana acum. De aceea, descoperirea este una foarte importanta. In Romania, nu s-a mai descoperit asa ceva.
Nu s-au mai descoperit nove sau supernove. Daca dam timpul inapoi in istorie, nu am descoperit vreun roman care sa faca o asemenea descoperire. Putini au sansa si norocul sa faca o astfel de descoperire. Am avut noroc mare”, a punctat Vintdevara.
Cum va fi denumita steaua?
Muzeograful ne-a explicat ca nova rosie luminoasa o sa primeasca un nume de catalog, dar acest lucru se va intampla peste mai mult timp, chiar un an sau doi.
„In prima faza i se va pune nume de catalog, inca nu i-au pus nume ca este descoperire recenta. De regula, dupa un an-doi se denumeste. Nu va fi un nume obisnuit. Probabil o sa ia indicativul galaxiei si anul descoperirii. Probabil 2015 si o combinatie de numere”, a precizat specialistul în interviul din martie 2015.
Publicat de romaniabreakingnews.ro
