Sancțiunile SUA pentru Nord Stream 2 (Rusia – Germania), catalogate de Moscova ca un act de „război hibrid”

Sancţiunile americane vizând gazoductul Nord Stream 2, ce urmează să facă legătura între Rusia şi Germania, reprezintă un act de „război hibrid”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, transmite DPA, citată de Agerpres.

„Este vorba practic de o variantă de război hibrid. Este folosit ca război hibrid de către Statele Unite”, a spus Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă rusă TASS.

Lucrările la gazoductul Nord Stream 2 au fost reluate la începutul lui decembrie, după ce au fost întrerupte timp de un an, a anunţat consorţiul Nord Stream 2 AG. Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect.

Proiectul Nord Stream 2 se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului, care susţine că va face din Germania „prizoniera” Rusiei, aşa cum a avertizat preşedintele Donald Trump în 2018. În schimb, Rusia acuză SUA că vor să blocheze proiectul pentru a-şi putea menţine livrările de gaz la preţuri mai mari pe piaţa europeană.




Congresul SUA: Sancțiuni pentru companiile implicate în proiectul rusesc Nord Stream 2. OMV se află pe listă

Comisiile pentru Apărare din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naţionale, care ar forţa Administraţia Trump să aplice sancţiuni economice asupra companiilor implicate în construcţia gazoductului rusesc Nord Stream 2. Printre aceste companii se numără şi OMV, informează Financial Times citat de romaniabreakingnews.ro

OMV a cumpărat de la statul român, în 2004, Petrom. Statul român deţine în prezent 20,6% dintre acţiunile Petrom.

Parlamentarii americani au ajuns luni la un acord de principiu asupra Legii privind Autorizarea Apărării Naţionale (Naţional Defense Authorization Act) pentru 2020, care include măsuri de sancţionare a companiilor care ajută Gazprom să construiască noul gazoduct către Germania, anunţă Financial Times.

Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde de euro, iar companiile europene vor suporta jumătate din costuri.




Adio Nord Stream 2? Franța se opune proiectului, decizie de ultimă oră!

O mare parte dintre statele membre ale UE se opun proiectului Nord Stream. Privarea de venituri din comerţ şi tranzit precum și dependenţa Europei de gazele ruseşti sunt motive întemeiate pentru statele în cauză precum, Polonia şi statele baltice pentru a se opune acestui proiect.  Acestea percep Rusia ca pe o ameninţare generală, inclusiv la adresa integrităţii teritoriale. Conducta Nord Stream 2 ar urma să aducă gaze ruseşti direct în Germania pe sub Marea Baltică pe acelaşi traseu cu cel al gazoductului mai vechi Nord Stream 1, ocolind Ucraina.

Potrivit Süddeutsche Zeitung, citând surse din cercurile guvernului francez, Franța s-a decis să susțină modificarea legislației UE, fapt care va complica construcția gazoductului rusesc Nord Stream-2.

Parisul intenționează să sprijine reexaminarea așa-numitei directive privind gazele care urmeaza sa fie votata în UE, programată pentru această vineri, se spune în articol.

„Nu vrem să mărim dependența de Rusia și să dăunăm în acest fel intereselor unor țări din UE, cum ar fi Polonia și Slovacia”, potrivit oficialilor de la Paris.

Comisia Europeană urmărește obținerea unui set comun de norme în sectorul energetic care să se aplice conductelor offshore, așa cum se face în prezent în cazul conductelor terestre.

Bruxelles va verifica dacă o conducta respectă legislația UE, dacă există risc de impact negativ asupra pieței interne a gazelor și dacă acest lucru va afecta în mod negativ securitatea aprovizionării sau concurența.

Germanii considerat ca aliate Olanda, Belgia, Austria, Grecia și Cipru, dar nu este suficient pentru succesul proiectului. Paris era cheia reușitei acestui proiect până azi.