,
Discursul de bun rămas al Președintelui RM – Nicolae Timofti
„Excelențele Voastre,
Doamnelor și domnilor Ambasadori,
Distinși oaspeți,
Onorată asistență,
Aș dori ca evenimentul de astăzi să fie mai puțin oficial, decât cele la care invită, de regulă, Președintele Republicii.
Trebuie să recunosc că, după 35 de ani de activitate în domeniul justiției, m-am convins de faptul că există un domeniu la fel de complex, iar uneori și mai complex – politica.
Nu m-am gândit niciodată că îmi voi finaliza cariera nu pronunțând sentințe, dar promulgând legi și desemnând Prim-miniștri.
Acum 4 ani și 8 luni, într-o atmosferă solemnă, dar și deosebit de emoționantă pentru mine, cu mâna pe Constituția Țării și în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, am jurat să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să apăr democrația, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Moldovei.
Am devenit astfel primul Președinte fără de partid și fără doctrină politică. Dar am avut un atu mai puternic – am făcut din Constituție doctrină politică. Grație acestui fapt, cred, mă pot considera un Președinte corect.
M-am străduit să nu încalc normele constituționale. Asta pentru a nu compromite democrația, echilibrul puterilor și drepturile fundamentale ale cetățenilor țării.
În calitatea mea de Președinte, ales prin votul parlamentarilor, mi-am propus să mențin instituția prezidențială în afara oricăror jocuri politice. Am depus eforturi pentru a fi un Președinte-mediator obiectiv, nu un jucător părtinitor în frecventele dispute politice, care au amenințat unitatea societății noastre.
Probabil, nu am fost cel mai popular Președinte pentru presa națională. Unii consideră că am fost „scump la vorbă”. Argumentul meu este simplu: nu accept vorbe goale lipsite de substanță.
Și acesta nu a fost un cusur, ci un principiu pe care mi l-am asumat venind în această funcție.
Totodată, instituția prezidențială s-a pronunțat tranșant pe marginea subiectelor fundamentale, evitându-le pe cele de epizod. Am comunicat cu societatea, ori de câte ori a fost necesar, în modul și forma în general practicată de instituțiile de acest resort.
Dragi prieteni,
Mandatul de șef al statului mi-a fost încredințat într-o perioadă care avea să pună capăt unei crize constituționale de mai bine de doi ani. Dar să știți că apele nu s-au limpezit imediat. A trebuit să facem față încă multor frământări. În decurs de patru ani, am desemnat opt Prim-miniștri.
Ceea ce înseamnă că, în Reședința de pe strada Nicolae Iorga, s-a discutat fierbinte, cu emotivitate, și nu întotdeauna finalitatea a fost cea dorită. Ba mai mult, au fost momente când pierdeam orice speranță, ca în ultimă instanță, să găsim o formulă de compromis. Era un exercițiu firesc pentru politicieni, dar obositor pentru cetățenii care n-au împărtășit întotdeauna deciziile luate la vârf.
Doamnelor și domnilor,
Am acceptat oferta decidenților politici de a susține acest examen foarte serios – exercitarea mandatului de șef al statului – datorită faptului că sunt un pro-european convins și sunt încrezător în viitorul european al țării noastre. Și clasa politică avea, pe agendă, un program ambițios de reforme europene.
Astăzi, sunt mândru de faptul că mandatul meu a fost marcat de cea mai eficientă, cea mai oportună și corectă decizie politică – semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană și Liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. Acest lucru a fost un succes!
Apropierea Republicii Moldova de standardele de viață europene, de paradigma politică europeană trebuie să constituie în continuare obiectivul principal în politica externă. Țara noastră nu poate avea alternativă pentru modernizare.
Cred în potențialul uman și politic al Uniunii Europene, care reprezintă pentru noi o valoare.
Ne-am bucurat, în procesul de negociere și avansare pe agenda europeană, de sprijinul prietenilor și al partenerilor noștri. Am constatat acest fapt ori de câte ori am avut ocazia. Și cu acest prilej, adresez cordiale mulțumiri Excelențelor Sale Domnilor Ambasadori, care reprezintă aceste țări în capitala Republicii Moldova.
Printre pașii care mi-au adus o satisfacție morală și spirituală consider a fi și aducerea în albia firească a relațiilor cu totul speciale dintre Chișinău și București.
Am avut relații cordiale atât cu Domnul Președinte Iohannis, cât și cu Domnul Președinte Băsescu, care recent a devenit și cetățean al Republicii Moldova.
Vreau să cred că, în perioada următoare, nu vor fi afectate bunele relații cu vecinii noștri – România și Ucraina – relații la care ținem atât de mult. Cu atât mai mult, cu prietenii noștri din administrația de la Kiev va trebui să ne susținem reciproc în soluționarea unei probleme cruciale, de sorginte constituțională – integritatea teritorială. Da! Suveranitatea și integritatea teritorială, al căror garant este Președintele Republicii.
Întotdeauna mi-am dorit sincer ca Republica Moldova să aibă relații bune și prietenești cu Federația Rusă, de care ne leagă o perioadă lungă de conviețuire. Continui să cred cu fermitate că aceste relații trebuie să se bazeze pe încredere și respect reciproc.
Securitatea statului este una dintre prerogativele fundamentale ale șefului statului. Statutul de neutralitate, supus unor dezbateri perpetue, nu poate și nu trebuie să fie un impediment în calea modernizării statului în materie de apărare și asigurare a securității.
Cooperarea cu SUA și cu NATO, în marja Planului Individual de Acțiuni Republica Moldova – NATO, ne-a oferit multiple oportunități în sectorul de apărare și securitate, inclusiv în unele domenii precum: securitatea ecologică, pregătirea militarilor pentru misiunile pacificatoare și reforma militară.
Vreau să remarc, însă, că neutralitatea statului nostru rămâne un articol nefuncțional atâta timp cât trupele Federației Ruse staționează în continuare pe teritoriul din stânga Nistrului, contrar voinței noastre și în pofida angajamentelor asumate, la nivel internațional.
Doamnelor și domnilor,
Permiteți-mi să recunosc și un adevăr dificil.
Securitatea statului, deopotrivă cu credibilitatea în instituțiile de drept, a fost afectată dramatic de mega frauda din sistemul bancar. Această pagină rușinoasă nu pot s-o omit, oricât de jenant nu ar fi pentru un Președinte.
S-a produs sub mandatul meu, chiar dacă Consiliul Suprem de Securitate, sub egida șefului statului, încă în vara lui 2012, și ulterior, avertiza conducerea Băncii Naționale, Guvernul, Procuratura, dar și în particular, despre adevărata stare de lucruri din sistemul bancar și recomanda organizarea unui audit extern. Hotărârile Consiliului Suprem de Securitate nu au însă caracter de obligativitate. Astfel, instituțiile de resort au rămas inerte la recomandările noastre, iar criza s-a aprofundat.
Pe parcursul mandatului meu, ne-am confruntat cu mai multe provocări. A trebuit să facem față embargoului impus de Federația Rusă, să ne menținem în fața unor riscuri mari în contextul crizelor din regiune, mă refer la vecinii noștri – Ucraina, dar și multiplelor provocări de pe continentul european.
Toate aceste circumstanțe, direct sau indirect, au avut impact asupra dinamicii implementării agendei de reforme, dar și asupra stării de spirit din societate.
Președintele Republicii este garantul suveranității și independenței naționale. Promovarea și consolidarea identității naționale, a valorilor naționale mi-au asigurat verticalitatea și moralitatea.
Am vorbit cu mândrie și speranță despre limba română chiar și acolo unde se consideră că avem acasă o limbă cu altă denumire – moldovenească.
Independența și identitatea națională, dragostea de țară – acestea au fost principalele atribute de care m-am condus pe durata mandatului meu.
Nici un Președinte, nimeni nu are dreptul să atenteze la valorile noastre naționale, la tradițiile poporului băștinaș și la ale celor care conviețuiesc cu el.
Acesta este testamentul meu pentru succesorii din instituția prezidențială.
Doamnelor și domnilor,
Orice început are și un sfârșit. În timpul apropiat voi face transferul de putere Președintelui nou-ales.
Desigur, la expirarea mandatului, un Președinte lasă amprente în istoria țării sale. Estimările vizavi de prestația unui Președinte nu trebuie făcute în pripă. Timpul este cel care va cristaliza deciziile, comportamentul și le va da valoare sau non-valoare la toate.
Sper că succesorul meu va asigura prosperitatea țării și a cetățenilor, o democrație autentică, evoluție, nu involuție.
Plec cu inima împăcată. Am acționat întotdeauna cu determinare în interesul cetățenilor, am slujit poporului, nu partidului, nu dogmei.
Mandatul de Președinte mi-a expirat, iar misiunea de cetățean continuă. Vă asigur că voi rămâne un cetățean pro-european, încrezut că vom duce la capăt ceea ce am început.
Vă mulțumesc!”
,
Generalul Philip Breedlove, Comandantul forțelor NATO din Europa s-a întâlnit cu președintele RM – Nicolae Timofti
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, l-a primit astăzi pe generalul Philip Breedlove, comandantul Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii, aflat într-o vizită de două zile în țara noastră informează romaniabreakingnews.ro
Președintele R. Moldova a salutat vizita generalului american și a apreciat sprijinul continuu oferit de Statele Unite și Organizația Tratatului Nord-Atlantic, în vederea consolidării capacității de apărare a Republicii Moldova și și-a arătat deschiderea pentru impulsionarea și eficientizarea cooperării dintre Republica Moldova, Statele Unite și NATO pe diferite dimensiuni, inclusiv prin posibilitatea deschiderii la Chișinău a unui oficiu de legătură al Alianței.
„Vizita dumneavoastră, într-o perioadă de maximă tensiune pe Continent, consemnează atașamentul și sprijinul constant acordat de NATO Republicii Moldova în implementarea reformelor din domeniile apărării și securității. Apreciem contribuția Alianței Nord-Atlantice și SUA la promovarea păcii în Europa și în lume”, a declarat președintele Nicolae Timofti.
La întrevedere au fost abordate și subiecte ce țin de mediul actual de securitate la nivel regional și global, în contextul proliferării terorismului.
La întrevedere a participat și Ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, James Pettit.
Publicat de romaniabreakingnews.ro
,
R. Moldova. Președintele Timofti alături de Regele Mihai
Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti, a primit cu îngrijorare vestea despre starea de sănătate complicată a Majestății Sale, Regele Mihai I al României, și îi urează, pe această cale, forță și putere interioară pentru a depăși cu bine perioada deloc ușoară prin care este nevoit să treacă informează InforMoldova citat de romaniabreakingnews.ro
Șeful statului își exprimă speranța că familia regală va rămâne unită atât în momente bune, cât și în cele de restriște, așa cum a făcut-o de la începutul istoriei sale.
De asemenea, președintele Nicolae Timofti, mulțumește Regelui Mihai, pentru pozițiile ferme pe care le-a luat Majestatea Sa pe calea susținerii integrării europene a Republicii Moldova, pe care speră că oamenii politici de la Chișinău vor reuși să o facă spre binele țării noastre.
Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: Timofti i-a transmis un mesaj de susținere Regelui Mihai
,
R. Moldova… “Plahoi” (din rusește – rău) nu a trecut!
“Plahoi” (din ruseste – rau) nu a trecut.
Presedintele Nicolae Tmofti
Ieri seara Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, l-a desemnat prim-ministru pe Ion Păduraru, actualul șef al Administrației prezidențiale, fost ministru al Justitiei in guvernul Sturza din a. 1999.
Bravo presedintelui Timofti, bravo societatea civila care prin protestele sale din PMAN l-a sustinut pe presedinte in aceste clipe grele pentru el.
Am trecut ca prin urechea acului.
Insistenta cu care mergea oligarhul spre cucerirea ultimului bastion (vorbind de presedintie, pericolul este mare, ca peste 2 luni să incapa pe mainile oligarhului prin interimatul lui Adrian Candu. Ei vor putea zadarnici alegerea presedintelui atat timp cat se va dori, de aceea devine tot mai necesara alegerea directa a presedintelui, pentru care acum Platforma DA colecteaza semnaturi) dadea de banuit (sa fii de doua ori consecutiv desemnat de SRL-ul tau si refuzat de presedinte pentru banuire de coruptie demonstreaza ori lipsa elementarului bunului simt sau e altceva la mijloc.
In acest context grupul analitic Da Vinci AG vine cu o analiza «Există o ‘probabilitate ridicată’ pentru o lovitură de stat în Republica Moldova, lovitură inițiată de forțele proruse prin coordonarea serviciilor secrete ale Federației Ruse », avertizează miercuri grupul analitic Da Vinci AG, citat de agenția de presă Unian.ua, preluată de Agerpres.
Trebuie sa ne puna pe ganduri calitatea (sau mai corect lipsa ei) clasei politice de la Chisinau, usurinta cu care s-au inrolat multi deputati in comando-ul lui Plahiotniuc.
Pericolul inca planeaza asupra acestui colt de tara atat de prost guvernat.
Pentru romaniabreakingnews.ro – Valeriu Dulgheru
Un grup analitic susține că serviciile secrete ruse pregătesc o lovitură de stat în Republica Moldova
Există o ‘probabilitate ridicată’ pentru o lovitură de stat în Republica Moldova, lovitură inițiată de forțele proruse prin coordonarea serviciilor secrete ale Federației Ruse, avertizează miercuri grupul analitic Da Vinci AG, citat de agenția de presă Unian.ua.
Potrivit grupului, destabilizarea situației din Republica Moldova ar putea fi urmată de apariția unor ‘focare regionale de tensiuni, care ar include și o parte a regiunii Odesa.’ De asemenea, ‘este posibilă destabilizarea situației din România, pe baza factorului etnic’, se spune pe site-ul grupului, davinci.org.ua.
‘Scenariul de forță în Republica Moldova ar putea actualiza problema ‘caracterului oportun’ al aflării trupelor ruse pe teritoriul Transnistriei și întări prezența acestora în regiune’, avertizează grupul.
În materialul postat pe site se spune că la data de 20 decembrie 2015 la Tiraspol a sosit Gheorghi Meniailo, expert în cadrul Institutului Rus pentru Cercetări Strategice (RISI), deplasarea acestuia având drept scop ‘îmbunătățirea activității Centrului Nistru-Prut al RISI’.
Sub coordonarea general-locotenentului Leonid Reșetnikov, RISI a fost unul dintre autorii strategiei pentru anexarea Crimeei și ocupării Donbasului.
‘La ora actuală, există toate semnele că se pregătește destabilizarea situației în Republica Moldova, organizarea unei lovituri de stat, înlocuirea președintelui Timofti și inițierea de alegeri legislative anticipate, în interesul forțelor proruse’, subliniază experții de la Da Vinci AG.
‘Perioada pentru radicalizarea situației în Republica Moldova și încercările Rusiei de a strâmtora România în această regiune a fost aleasă în mod avizat. Atenția aproape a tuturor jucătorilor din regiune este îndreptată spre propriile probleme. UE, și în primul rând Germania, traversează o criză socio-politică legată de refugiați; Turcia se confruntă cu atacuri teroriste; Ucraina este ocupată cu negocierile cu Rusia referitor la zonele sale estice’, afirmă experții.
‘Pentru a preîntâmpina intervenția României în conflict, Bucureștiul ar trebui să fie distras spre rezolvarea unor probleme interne critice. Astfel de probleme ar putea fi activizarea grupărilor radicale maghiare de pe teritoriul României, care au legătură cu Rusia’, se mai spune în analiza citată.
În opinia autorilor acestei analize, Rusia ia în calcul destabilizarea situației în Republica Moldova în același timp cu destabilizarea situației din sudul regiunii Odesa, ceea ce i-ar oferi Kremlinului ‘incontestabile avantaje politice, militar-politice, economice și logistice pentru a-și continua planul privind Ucraina’.
Publicat de romaniabreakingnews.ro – din sursa: agerpres.ro
,
R. Moldova: Timofti încearcă resuscitarea alianței pro-europene sub presiunea alegerilor anticipate
Arestarea fostului premier moldovean Vlad Filat, urmată de căderea în plenul de la Chișinău a Cabinetului condus de Valeriu Streleț a readus Republica Moldova în criză politică prelungită ca urmare a destructurării AIE 3, de către tandemul Marian Lupu-Vlad Plahotniuc.
Nicolae Tmofti
Astfel, scena politică de la Chișinău s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă pentru liderii PDM și ai PLDM care au căzut pradă intereselor de grup și lăsând deoparte continuarea drumului pro-european al Republicii Moldova, pentru a-și plăti polițe rămase restante din timpul guvernării. Aflat pe final de mandat, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti este singurul capabil în acest moment să găsească o soluția în tabară forțelor pro-europene, pentru a constitui un Cabinet capabil să guverneze și implicit să evite alegerile anticipate, mult așteptate de forțele politice pro-putiniste moldovenești. Pentru șeful statului moldav este un moment politic dificil întrucât trebuie să împace PDM cu PLDM, ca alianța pro-europeană să continue coerent, pentru a reseta Moldova pe drumul reformelor structurale cerute de partenerii europeni de la Bruxelles. În acest context, șeful statului moldovean a discutat, joi, cu liderii PLDM, PDM și PL cărora le-a cerut să găsească un consens în vederea formării unui Executiv pro-european, potrivit Puterea.md. Astfel, Nicolae Timofti va iniția de luni, 9 octombrie, noi consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier. Implicarea lui Timofti în resetarea alianței pro-europene a fost determinată de refuzul liderilor PLDM de a negocia cu cei ai PDM în vederea conturării unei noi majorități și trecerea democrat-liberalilor în opoziție. Prin decizia adoptată de liderii PLDM, alianța pro-europeană s-ar putea construi pe pilonul PDM- PPEM-PL prin cooptarea PCRM, fapt care ar pune Republica Moldova într-o lumină proastă în plan extern și implicit de credibilitate. La rândul său, vice președintele PLDM, Vadim Pistrinciuc, a declarat, potrivit Unimedia.md că decizia Consiliului Politic al PLDM „demonstrează că dorința de a trece în opoziție este una sinceră și conform unei logici politice corecte”.
„Este rezultatul acelui vot foarte întunecat, foarte ascuns și fără nici un fel de logică politică de joia trecută privind demisia unui guvern pro-european aflat în funcțiune, care câteva săptămâni înainte de asta a avut negocieri cu parteneri de dezvoltare. Asta demonstrează că PD, precum și cei care au uneltit acest vot împotriva acestui Guvern, trebuie să poarte întreaga responsabilitate pentru criza politică pe care au declanșat-o”, a afirmat Vadim Pistrinciuc.
Potrivit acestuia, constituirea unei coaliții lărgite cu forțele pro-putiniste va schimba cursul pro-european al Republicii Moldova.
“Acest lucru este posibil, însă pot să vă spun că atunci când schimbi cursul de dezvoltare al Republicii Moldova, nu este neapărat să spui acest lucru. Cel mai grav lucru care se poate întâmpla cu cursul de dezvoltare al Republicii Moldova este să mimezi anumite reforme și să faci anumite lucruri de fațadă, ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp, precum și neîncrederea totală în instituțiile statului și în cele ale justiției demonstrează că nu ne mai putem juca de-a fațada și de-a negocierile pe anumite capitole ce țin de integrarea Republicii Moldova în spațiul european. Asta înseamnă că trebuie să fim mult mai duri în acest sens”, a declarat vicepreședintele PLDM.
PCRM, dispus să joace cartea pro-europeană pentru bunăstarea moldovenilor Din tabăra partidelor moldovenești afiliate doctrine pro-putiniste, PCRM pare în momentul de față dispus să participe la negocieri cu PDM-PPEM-PL pentru constituirea unei alianțe pro-europene din rațiuni pur electorale întrucât ar mai recupera din electoratul pierdut în fața PSRM și a formațiunii lui Renato Usatâi și ar putea controla câteva instituții cheie, utile în eventualitatea declanșării alegerilor anticipate. Astfel că, deputatul comunist, Artur Reșetnicov, a reiterat invitația PCRM către toate formațiunile politice parlamentare ca să se așeze împreună la masa de ngocieri. În același timp, el a criticat poziția adoptată de PLDM cu privire la neparticiparea la discuții privind formarea unei noi majorități parlamentare, potrivit Politik.md.
Artur Reșetnicov„Noi așteptăm să ne întâlnim la discuții pe platforma de dialog pe care am lansat-o, pentru a face față provocărilor ce ne așteaptă. Propunem acest dialog pentru toate fracțiunile, inclusiv pentru fracțiunea socialiștilor, dar și pentru alții. Pentru că ei au obținut mandatul cetățenilor și poartă responsabilitate în fața cetățenilor”, a declarat Reșetnicov.
De cealaltă parte a baricadei, președintele PL, Mihai Ghimpu și cel al PDM, Marian Lupu aruncă vina posibilului eșec în curtea PLDM care în opinia acestora este singurul vinovat de corupția și eșecul politic al Republicii Moldova.
„PLDM tot timpul a zdruncinat alianța.Mă învinuiau că sunt în buzunarul lui Plahotniuc. Acum au furat miliardul, iar Ghimpu trebuie să rezolve problema. Să aducă miliardul înapoi și putem să stăm o perioadă fără Guvern ca să putem achita pensiile și salariile”, a declarat președintele PL, Mihai Ghimpu cu privire la furtul miliardului de lei din sistemul bancar moldovenesc.
Potrivit acestuia, PLDM trebuie să-și asume răspunderea, dacă nu vrea să participe la negocieri. În schimb, președintele PDM, Marian Lupu consideră că democrat-liberalii au ales calea haosului și destabilizării Republicii Moldova când au refuzat să participle la negocieri pentru formarea unei noi coaliții.
“Dacă decizia este una tactică și PLDM așteaptă să mergem să-i rugăm, îi anunțăm că nu vom merge și le transmitem un esa colegilor din PLDM: Decideți! Nu vreți, nu faceți. Dacă vreți, terminați cu jocurile astea. Dacă decizia PLDM este una serioasă și stau morțiș pe aceasta, noi oricum vom reuși să formăm o coaliție majoritară de guvernare”, a conchis Marian Lupu.
Criza politică de la Chișinău îl va determina pe Nicolae Timofti să caute soluții în interior întrucât sprijinul Bucureștiului ar putea să lipsească ca urmare a instabilității politice determinate, de căderea Cabinetului Ponta sub presiunea străzii. Dacă nu se va găsi un numitor comun la Chișinău prin implicarea direct a UE, alegerile anticipate nu vor putea fi evitate iar forțele politice fidele Kremlinului vor prelua în forță puterea politică sub legitimitatea votului popular. Astfel, că săptămâna viitoare se anunță crucial pentru viitorul european al Chișinăului dacă Nicolae Timofti nu va reuși să concilieze PDM cu PLDM.
Publicat de romaniabreakingnews.ro / Autor, sursă: Sebastian Rusu – Adevărul
,
Convorbiri la Chișinău între președintele Timofti și premierul român, Victor Ponta
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a avut astăzi, 27 august, a.c., o întrevedere cu primul ministru al României, Victor Ponta, aflat în vizită oficială în țara noastră.
Șeful statului a salutat vizita în Republica Moldova a domnului Victor Ponta și a exprimat profunde mulțumiri pentru sprijinul intens și consistent pe care România îl acordă țării noastre în dezvoltarea economică, socială și culturală, precum și în parcursul european.
„În aceste timpuri grele, simțim plenar sprijinul României”, a spus Nicolae Timofti. Președintele a pledat pentru intensificarea cooperării bilaterale pentru definitivarea proiectelor comune de infrastructură și de altă natură, subliniind că, din punct de vedere politic, există în prezent condiții optime pentru o apropiere strânsă între guvernele și oamenii de pe cele două maluri ale râului Prut. Președintele a apreciat totodată faptul că cea mai mare parte din exportul produselor moldovenești reorientat în ultimii ani spre piața Uniunii Europene are ca destinație România.
Primul ministru al României, Victor Ponta, a declarat că guvernul pe care îl conduce și întreaga clasă politică de la București susține pe toate căile Republica Moldova. „Când e vorba de a susține Republicii Moldova, suntem uniți”, a spus Victor Ponta.
Oficialul român l-a informat pe Nicolae Timofti despre semnarea, alături de omologul său moldovean, Valeriu Streleț, a celui de-al patrulea Protocol Adițional între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României la Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova.
Victor Ponta a reafirmat decizia Guvernului român de a contribui financiar la modernizarea grădinițelor din Republica Moldova, construcția gazoductului Iași-Chișinău, dezvoltarea în țara noastră a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), și alte proiecte. Primul ministru român a subliniat că aceste și alte proiecte vor fi finalizate fără întârziere dacă la Chișinău va exista în continuare stabilitate politică.
Nicolae Timofti și Victor Ponta au mai discutat despre parcursul european al Republicii Moldova, situația regională și evoluțiile din zona transnistreană.
Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: presedinte.md
,
La Chișinău au loc discuții și negocieri pentru numirea unui nou Premier
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, poartă discuții în aceste zile cu șefii grupurilor parlamentare în vederea deciderii unei agende de consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.
Șeful statului a avut astăzi întâlniri separate cu liderul fracțiunii parlamentare a PLDM, Vladimir Filat, și cu cel al fracțiunii parlamentare a PD, Marian Lupu.
În cadrul discuțiilor s-a convenit să fie grăbite negocierile politice privind crearea unei coaliții proeuropene și identificarea unui candidat pentru funcția de prim ministru.
Fracțiunea PCRM i-a comunicat președintelui Timofti, prin intermediul liderului său, Violeta Ivanov, disponibilitatea de a participa la consultări cu șeful statului, conform agendei.
Întâlnirile cu șefii grupurilor parlamentare ai PL și PSRM sunt în curs de stabilire.
Editat de Lena Captari / Flux News MD / romaniabreakingnews.ro
Sursa: independent.md
,
R. Moldova …viitor președinte, Traian Băsescu?
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, sosește azi 2 aprilie a.c. la Chișinău, cu prilejul primirii cetățeniei Republicii Moldova. Dezvăluirea a fost făcută de ambasadorul român la Chișinău, Marius Lazurca.
Diplomatul a precizat că Nicolae Timofti urmează să-i acorde lui Traian Băsescu cetățenia statului și Ordinul „Ștefan cel Mare”.
„Întâi de toate președintele Timofti, care printr-un gest suveran de generozitate, va acorda această cetățenie, în al doilea rând, sigur președintele Băsescu, cum se știe, și-a dorit mult această cetățenie. Dacă ar fi să fac un comentariu de cetățean, nu de ambasador, cu privire la acest lucru, cred că e un lucru frumos acesta, de a ne acorda reciproc cetățenia, e un gest care, prin simbolistica lui, cimentează încă mai mult raporturile deja foarte solide și foarte calde dintre noi„, a declarat Lazurca citat de dcnews.ro preluat de romaniabreakingnews.ro
Traian Băsescu a declarat de mai multe ori că își va termina mandatul de președinte al României și va cere cetățenia moldovenească, în semn de respect și dragoste pentru Republica Moldova și oamenii ei.(ziarulnational.md)
Surse RBN Press, de la Chișinău dar și din sânul PMP/București, au dezvăluit că există o voință și o viziune politică referitoare la posibilitatea ca fostul președinte al României să intre în politică la Chișinău, unde să candideze la președinția Republicii Moldova și apoi din postura de președinte al R. Moldova în caz că va câștiga, să impulsioneze parcursul european al R. Moldova și reunificarea cu România.
Dar, există și voci ale adversarilor politici ai lui Traian Băsescu, care văd în această manevră doar o căutare tardivă a fostului președinte de a-și crea imunitate față de o posibilă răspundere penală la București, devenind om politic la Chișinău.
Totuși, Traian Băsescu, cu toate tarele politice și imperfectiunile lui, trebuie să îi recunoaștem meritul de a fi primul președinte român care a realizat o politică de deschidere și sprijin pentru R. Moldova și românii basarabeni, fapt pentru care fostul președinte se bucură la Chișinău de un imens capital politic fructificabil în sensul stabilirii unui adevărat pol pro-românesc în jurul lui Traian Băsescu, în spațiul dintre Prut și Nistru.
Autor: Andrei Rădescu
Redactor Șef Adj.
romaniabrekingnews.ro
,
Semnal! Nicolae Timofti: „Rusia dorește relansarea planului de federalizare a Republicii Moldova”. RBN Press: „Concomitent, Rusia nutrește și destrămarea României”
Pentru asigurarea securității Republicii Moldova este necesară apropierea și colaborarea cu NATO. Totodată, nu există alternativă pentru calea integrării europene a Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute de președintele Republicii Moldova într-un interviu pentru agenția de presă Ukrinform (Ucraina).
– După declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei ați afirmat că sunteți dispus să semnați documentul de aderare a Republicii Moldova la NATO, în pofida criticilor oponenților politici din țară, precum și a prevederilor constituționale cu privire la statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Vă mențineți opinia?
În activitatea mea de șef al statului mă ghidez de prevederile Constituției. Legea Supremă a țării, adoptată în 1994, stipulează că Republica Moldova este un stat neutru, care nu încheie alianțe și pacte militare și nu admite dislocarea trupelor militare ale altor țări pe teritoriul său.
Consider că, la adoptarea Constituției, autorii Legii Supreme și votanții ei au greșit introducând această prevedere de neutralitate, în condițiile în care și la acea vreme o parte a teritoriului nostru era ocupat de forțe militare străine.
Evoluțiile din regiune ne-au demonstrat că această abordare trebuie revăzută. Sunt de părere că Constituția trebuie adaptată realităților unei lumi mereu în schimbare, fapt despre care am și vorbit în Parlamentul țării.
Prezența armatei a 14-a a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea transnistreană, în pofida voinței autorităților constituționale de la Chișinău, reprezintă o încălcare flagrantă a statutului de neutralitate, stipulat în Constituția țării.
Trebuie luat în calcul și exemplul Țărilor Baltice, foste republici sovietice, care după ce au aderat la NATO, sunt în siguranță acum, beneficiind de prevederile articolului 5 al Alianței nord-atlantice, care stipulează apărarea colectivă în cazul unui atac armat.
În prezent există riscuri considerabile la adresa securității Republicii Moldova și șansa noastră este apropierea și colaborarea cu NATO.
– Alături de alți lideri ai statelor europene, ați participat la Marșul Demnității din Kiev. Ce opinii aveți despre Ucraina la prima aniversare de la schimbarea regimului politic și apariția Maidanului?
Republica Moldova și Ucraina sunt țări vecine între care există o strânsă relație de prietenie. În ambele state, în cadrul unor alegeri libere, alegătorii prin votul acordat partidelor politice, s-au pronunțat pentru integrarea europeană. Popoarele noastre împărtășesc aceleași valori democratice.
Există un proverb – „Prietenul bun la nevoie se cunoaște”. Am dorit neapărat să particip la Marșul Demnității de la Kiev pentru a comemora victimele evenimentelor de pe Maidan, care au schimbat fața țării, dar totodată și pentru a exprima solidaritatea cu poporul ucrainean în lupta sa pentru apărarea integrității și suveranității țării.
Transformările democratice din țara Dumneavoastră reprezintă un model demn de urmat și pentru noi, iar succesul Ucrainei pe această cale este în interesul național al Republicii Moldova.
– Republica Moldova este primul stat dintre fostele republici sovietice care a suportat consecințele tragice ale conflictului armat de pe Nistru cu participarea directă a Rusiei în 1992. Care sunt principalele obstacole pe calea reglementării definitive a diferendului transnistrean și a reîntregirii țării? Considerați realist scenariul retragerii trupelor și armamentului Federației Ruse din regiunea transnistreană și înlocuirea trupelor rusești de menținere a păcii cu o misiune civilă cu mandat OSCE?
Politica autorităților constituționale privind soluționarea conflictului transnistrean, prevede mijloace exclusiv politice. Reintegrarea Republicii Moldova este prioritatea strategică a autorităților de la Chișinău. O soluție viabilă trebuie să se bazeze pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării.
Suntem deschiși pentru un compromis rezonabil pentru acordarea unui statut special al regiunii în cadrul Republicii Moldova, care ar oferi populației din stânga Nistrului un nivel confortabil și garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieții publice. O lege în acest sens a fost adoptată de Parlament în anul 2005.
Soluționarea definitivă a conflictului transnistrean și reintegrarea Republicii Moldova presupune de asemenea retragerea militarilor, armamentului și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul țării în conformitate cu documentele semnate de Rusia la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999 și cel de la Porto din anul 2002. Rusia însă nu respectă aceste angajamente.
Autoritățile Republicii Moldova pledează pentru înlocuirea forțelor rusești de menținere a păcii din zona de securitate de pe Nistru cu o misiune civilă cu mandat internațional.
Cu părere de rău, Moscova susține politic, militar și financiar regimul secesionist de la Tiraspol. Totodată, prin crearea unui focar de tensiune în această zonă a Europei, se urmărește blocarea procesului de integrare europeană a țării. Toate aceste acțiuni torpilează procesul de reglementare a conflictului.
Actualul mecanism de reglementare, în formatul „5+2”, cu implicarea actorilor internaționali, pe parcursul acestor ani s-a dovedit a fi ineficient. Cred că este oportun să reflectăm asupra posibilității de eficientizare a tratativelor.
Ucraina continuă să fie un actor foarte important în acest proces. Dialogul cu privire la soluționarea politică a conflictului transnistrean trebuie să fie dinamizat și noi contăm, în acest sens, atât pe sprijinul Ucrainei, cât și pe cel al partenerilor occidentali.
– Tot mai des este utilizată expresia „transnistrizarea Ucrainei”. Câte șanse de reușită ar avea un asemenea scenariu și cum poate fi evitat? Care ar fi soluția de contracarare a separatismului și care este rolul partenerilor internaționali în acest proces?
După cum am mai spus, noi am trecut prin această experiență tragică, iar învățămintele sunt la suprafață. Se poate spune cu siguranță că conflictele înghețate nu au adus prosperitate cetățenilor care locuiesc pe aceste teritorii. Regiunea transnistreană, de exemplu, trece în prezent printr-o gravă criză economică și socială, ca urmare a ilegalităților și izolării la care a fost supusă.
Comunitatea internațională se implică energic în dezamorsarea conflictului din estul Ucrainei și cred că această abordare trebuie menținută și dezvoltată. Din punctul nostru de vedere, conflictul din Ucraina reprezintă o problemă și pentru Republica Moldova și, cu siguranță, pentru întreaga Europă. Ordinea stabilită pe bătrânul continent după cel de-al doilea război mondial este o valoare pentru toți cetățenii europeni o prețuiesc, și nimeni în Europa nu dorește o recroire a granițelor.
– După începerea ostilităților în Donbas unele partide politice din Republica Moldova pledează pentru părăsirea Comunității Statelor Independente, în condițiile în care Rusia, unul din membrii organizației a declanșat o agresiune fățișă asupra statului vecin, Ucraina. Poate fi considerată CSI o uniune de state bazată pe relații de prietenie?
De la începutul mandatului meu, acum trei ani, am pledat pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. În pofida unui context regional nefavorabil, țara mea a reușit să avanseze pe această cale, semnând alături de Ucraina și Georgia, Acordul de Asociere cu UE. Parte integrantă a acestui tratat este și Acordul de Liber Schimb, care oferă producătorilor autohtoni acces la piața comunitară.
Autoritățile de la Chișinău consideră că semnarea Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și UE nu va dăuna relațiilor cu țările CSI. Dimpotrivă, aceste două spații economice sunt complementare.
Autoritățile de la Moscova nu au fost mulțumite de apropierea celor trei țări de UE. În pofida argumentelor aduse în cadrul consultărilor bilaterale, Federația Rusă a instituit un embargo și a introdus unilateral taxe vamale pentru produsele moldovenești, chiar până la intrarea în vigoare a Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Până în prezent nu au fost prezentate argumente plauzibile în favoarea acestor acțiuni. Cu părere de rău, asemenea acțiuni diminuează încrederea în valabilitatea acordurilor semnate în cadrul CSI. Aceste demersuri plasează, de facto, țara noastră în afara zonei de comerț liber cu țările CSI.
– În timpul Summit-ului de la Minsk al șefilor de stat ai țărilor membre CSI ați avut o discuție emotivă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Despre ce ați discutat atunci cu președintele rus?
I-am spus domnului Vladimir Putin lucruri evidente, din punctul meu de vedere. Republica Moldova dorește relații civilizate, bazate pe respect reciproc, cu Rusia, iar relațiile economice dintre țările noastre să se desfășoare conform regulilor Organizației Mondiale a Comerțului și să nu fie afectate de interese politice de moment.
La fel cum Federația Rusă are relații economice reciproc avantajoase cu Germania, țară membră a UE, la fel urmează a fi construite relațiile cu Republica Moldova, țară asociată cu UE. Calea embargourilor este ineficientă și nu poate forța Republica Moldova să renunțe la calea pe care a ales-o.
– Noul Guvern al Republicii Moldova a declarat integrarea europeană drept prioritate strategică. Politica apropierii de UE este contestată atât de Rusia, cât și de unele forțe politice din țară. Cum pot fi depășite aceste acțiuni de rezistență, inclusiv embargourile economice și șantajul energetic?
Autoritățile Republicii Moldova au inițiat politici de modernizare și dezvoltare a țării. Acest lucru este posibil doar prin implementarea standardelor Uniunii Europene, care și-au demonstrat eficacitatea prin asigurarea unui nivel de viață ridicat pentru cetățenii săi. O alternativă pentru această cale nu există.
Alegătorii moldoveni, prin votul exprimat în cadrul ultimului scrutin legislativ din noiembrie 2014, au demonstrat că susțin partidele care pledează pentru integrarea în UE. Toate partidele din parlament, cu excepția Partidului Socialiștilor, care dispune de 25 de mandate din cele 101, susțin politica de apropiere de Uniunea Europeană. Noul Guvern condus de Chiril Gaburici are drept prioritare majoră integrarea țării în spațiul comunitar.
Embargourile impuse de Rusia în anii 2006 și 2013 ne-a obligat să diversificăm piețele de desfacere. Pe parcursul ultimilor ani, principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești este cea a Uniunii Europene, iar începând cu 2006 aceasta în mod constant devansează piața CSI.
Astfel, la finele anului 2014, spre UE au fost direcționate peste 53 la sută din totalul exporturilor, România, Italia și Germania fiind principalii importatori ai mărfurilor moldovenești. În prezent cota Rusiei reprezintă doar 19 % din exporturi.
Pentru evitarea șantajului energetic unica soluție este diversificarea surselor energetice. Una din realizările actualei guvernări este construcția gazoductului Ungheni-Iași, inaugurat în 2014, care va permite racordarea sistemului energetic al țării la cel european. Conducta va avea o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, volum ce acoperă integral nevoia de gaz a țării. Următoarea etapă este construcția acestui gazoduct până la Chișinău. Importanță strategică al acestui proiect este că vom avea posibilitatea să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a depinde doar de furnizorii din est.
– Recent în sudul țării, în Găgăuzia, au avut loc alegeri. Amestecul Rusiei în procesul electoral a fost evident…
Ingerința unor state străine în afacerile interne ale Republicii Moldova nu poate fi tolerată. De altfel ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, unde a fost atenționat asupra faptului că implicarea Rusei în alegerile din Autonomia Găgăuză, de partea unui candidat la funcția de guvernator al regiunii, este inacceptabilă.
Republica Moldova respectă normele europene pentru dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale și lingvistice a comunității găgăuzilor din țara noastră. În 1994 Parlamentul țării a votat pentru crearea UTA Găgăuzia, unde găgăuzii să beneficieze de toate drepturile.
Înțelegem că interesul subit al emisarilor de la Moscova pentru alegerile din autonomia găgăuză urmărește alte scopuri și anume readucerea în discuție a federalizării Republicii Moldova – o inițiativă a Rusiei eșuată în 2004 prin respingerea de către Chișinău a așa-numitului „Memorandum Kozak”.
În calitate de șef al statului și de garant al suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării, voi întreprinde acțiunile necesare pentru ca Legea Supremă să fie respectată.
Zinaida Gurskaia, Chișinău /ukrinform.ua
Sursa: presedinte.md, prin romaniabreakingnews.ro
Redacția România Breaking News – RBN Press precizează ca Rusia se implică concomitent, atât în „federalizarea” R. Moldova cu scopul unic de destabiliza și controla spațiul dintre Prut și Nistru în sensul intereselor geopolitice rusești, dar și în conceptul de „Moldova Mare” care să înglobeze și partea din dreapta Prutului (Moldova Istorica din granițele Statului Român). Scopul Vădit, destabilizarea României și chiar destramarea teritorială. Ultimile evidențe ale unor astfel de uneltiri și intenții ale Moscovei au ieșit la iveală de curând, după alegerile din noimebrie 2014 din R. Moldova.
Astfel, Igor Dodon (foto), Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, partidul cu cel mai mare grup parlamentar din Parlamentul Republicii Moldova după alegerile din 30 noiembrie 2014, a anunțat pe Facebook că ar avea în lucru un proiect de lege care prevede acordarea „cetățeniei moldovenești” – cetățenia statului Republica Moldova, în regim preferențial, românilor din provincia românească Moldova.
Igor Dodon fusese întrebat de un „prieten” ce face el pentru „cei peste 4 milioane de moldoveni de peste Prut”, adică din Moldova românească. Drept răspuns, Dodon a spus că „trebuie elaborat un mecanism de acordare a cetățeniei Republicii Moldova” pentru aceștia.
Oricât de aberant, negândit și original ar putea părea un asemenea demers, trebuie reamintit că agitarea proiectului „Moldova Mare” la Chișinău datează dintr-un moment imediat după independența de stat, atunci când Președintele Mircea Snegur a organizat, în 6 martie 1994, Congresul „Casa Noastră Republica Moldova”, iar majoritatea, aparținând Partidului Democrat Agrar din Moldova de la acea vreme, susținută de cel de-al doilea grup parlamentar al Partidului Socialist-Asociația Unitate-„ Edinstvo” a venit cu ideea că o încununare a teoriei moldovenismului – există poporul moldovean distinct de cel român – ar trebui să fie constituirea statului Moldova Mare, prin unirea la Republica Moldova independentă a Moldovei istorice românești. Dumitru Moțpan, președintele PDAM a lansat public teza atunci, susținută de pseudoistorici precum Artiom Lazarev și Vasili Stati.
Al doilea moment de recrudescență moldovenist în Republica Moldova a fost cel de după preluarea Guvernării Republicii Moldova de către comuniști, atunci când a fost aprobată Legea Concepției Politicii naționale – românii devenind a șasea minoritate în Republica Moldova pe lângă o majoritate „moldovenească”, distinctă. Tot atunci negarea acestei prevederi consemnată în lege urma să fie sancționată penal. Ulterior, recursul la istoria contrafăcută sovietică și teoria moldovenismului l-a dus pe Victor Stepaniuc, vicepreședinte al Partidului Comuniștilor, în situația de a reînvia subiectul Moldova Mare.
Faptul că o asemenea temă e agitată, chiar și la nivelul unui aranjament marginal de schimb de replici pe o rețea de socializare, dar escaladat în presa de la Chișinău, arată că subiectul e viu și gata de a fi utilizat de către partidele pro-ruse din Republica Moldova, chiar și după ce Curtea Constituțională a recunoscut preeminența Declarației de Independență a Republicii Moldova asupra Constituției și a consacrat numele limbii de stat în Republica Moldova ca limba română. – evz.ro prin romaniabreakingnews.ro
Publicat de România Breaking News
,
Angel Tâlvăr, mesaj pentru basarabeni de Ziua Unirii: „Oriunde am fi, să fim mândri că suntem români!”
Ministrul delegat pentru relația cu românii de pretutindeni din Guvernul de la București, Angel Tâlvăr, a întreprins o vizită de două zile în R. Moldova, în perioada 26-28 martie. Pe 27 martie, ziua în care s-au împlinit 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Angel Tâlvar a fost alături de basarabeni și a participat la mai multe evenimente care au marcat Ziua Unirii.
Ministrul român a avut, de asemenea, întrevederi cu mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv cu președintele Nicolae Timofti, dar și cu directorii școlilor românești din Transnistria. În interviul pe care l-a acordat Ziarului NAȚIONAL, ministrul ne-a spus că, fiind pentru prima dată în R. Moldova, a avut sentimentul că este „acasă” și a dezvăluit prioritățile instituției pe care o conduce în ce privește românii din R. Moldova.
Dle ministru, ținând cont de situația politică din R. Moldova, „croită” după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, dar și de unele reacții critice, inclusiv de la Bruxelles, există în acest moment la București o temere vizavi de capacitatea actualilor guvernanți de la Chișinău de a continua parcursul european al R. Moldova?
În toate întâlnirile pe care le-am avut astăzi (vineri, 27 martie – n.r.) cu oficialitățile R. Moldova, lucrurile care s-au subliniat au ținut de parcursul european al Moldovei. Evident că acest lucru este susținut și România a demonstrat, de altfel, de-a lungul vremii că a sprijinit acest parcurs.
În opinia mea, este un drum ireversibil care trebuie străbătut. Am motive să cred că lucrurile sunt pe făgașul cel bun.
Ce-i așteaptă pe basarabeni în Uniunea Europeană?
După părerea mea, lucruri bune: aderența la un set de valori atât democratice, cât și de funcționare instituțională, la un set de bune practici. De asemenea, îi așteaptă accesul la un mod de a funcționa al instituțiilor care să garanteze tuturor șanse egale și speranța unei vieți mai bune.
Politicienii de la București vorbesc, atunci când pledează cauza europeană a R. Moldova în capitalele europene, despre o „relație specială” între cele două state românești. În opinia Dvs., ce face această relație dintre Chișinău și București să fie una specială?
Faptul că purtăm acest interviu în limba română, care este limbă oficială a Uniunii Europene, faptul că, dacă ieșim împreună din această clădire putem vorbi cu oricine în limba română despre lucruri românești, faptul că, dacă văd un costum popular îmi este greu să-mi dau seama de unde este și am senzația că e din țara mea. Dar și faptul că, prin felul în care am fost primiți și prin felul în care oamenii s-au comportat cu mine de când sunt aici, am avut tot timpul sentimentul că sunt acasă.
Prin ce se deosebesc românii din R. Moldova față de cei din alte comunități istorice din afara Țării?
Am fost de curând la sud de Dunăre, în zona Timocului și în Voivodina. Dacă vorbim de zona aceasta apropiată, acolo românii au probleme privind recunoașterea statutului de minoritate, în timp ce aici vorbim despre românii din Moldova. Lucrurile, din acest punct de vedere, sunt clare și fără echivoc.
Aceeași discuție poate fi făcută și în ce privește Ucraina sau Bulgaria.
Mai sunt actuale problemele privind „ucrainizarea forțată” a românilor din Ucraina?
Sunt voci care reclamă acest lucru, sunt elemente care ne fac să fim atenți. Este o perioadă în care Ucraina este subiectul unui interes special din partea comunității internaționale, ținând seama de evenimentele politice dublate de violențele care au loc acolo.
Nu ne este indiferent ce semnale primim din partea românilor de acolo, motiv pentru care foarte curând probabil voi face și eu o vizită acolo care să mă ajute să înțeleg lucrurile mai bine și să aflu la fața locului care sunt problemele lor.
Nu vă ascund faptul că sunt probleme și vrem să ajutăm la rezolvarea lor.
În ultimii ani, prezența României în partea stângă a Prutului se face mai vizibilă, inclusiv prin proiectele implementate, cum ar fi gazoductul Iași-Ungheni, cele peste 100 de milioane de euro pentru reparația școlilor și grădinițelor, autobuzele școlare, SMURD-ul de la Bălți etc. Care sunt prioritățile de mai departe ale României în ce privește R. Moldova?
Prioritățile țin de continuarea proiectelor strategice, pentru că rezultatele bune în ceea ce privește schimburile economice și de parteneriat economic nu sunt rezultatele unei politici făcute la întâmplare, ci ale unei politici abordate strategic care, iată, și-a arătat roadele în perioada pe care am străbătut-o de curând.
În ceea ce privește Departamentul pe care îl conduc, voi continua să implic această instituție în tot ce ține de promovarea presei de limbă română, accesul la carte românescă, învățământ în limba română, bazat și pe expertiză românească. Pentru că acele schimburi universitare, schimburile de cadre didactice, schimburile de studenți și elevi, posibilitatea ca mulți să-și petreacă vacanțele pe litoralul românesc sau în Delta Dunării, sau în alt loc minunat din România, toate aceste lucruri reprezintă proiecte prioritare pentru noi.
Totodată, ne propunem, nu în ultimul rând, încurajarea mediului asociativ care s-a dovedit a fi, în timp, o formulă de succes în ce privește păstrarea identității românești.
După mai multe amânări, gazul românesc a ajuns în sfârșit la Ungheni. Când va trece Prutul și energia electrică din România?
Sper ca acest lucru să se petreacă destul de curând, dar nu am mandatul să dau acum un termen, pentru că aș face-o în necunoștință de cauză.
Recent, ați anunțat într-un interviu despre demararea unor proiecte la Bălți și Comrat. Despre ce anume este vorba și de ce ați ales anume aceste regiuni?
Am constatat, de exemplu, și la Comrat, și la Bălți că publicații în limba română sau accesul la carte românească se face cu dificultate. Deși, la Bălți, de la 9 la sută carte românească la începutul anilor ’90 s-a ajuns la biblioteca de la Universitate să avem 25 la sută carte românească, ceea ce este un lucru îmbucurător. E mai mult chiar decât în unele locuri din Chișinău.
Dorim ca în aceste zone să avem niște centre unde să se poată manifesta toate lucrurile legate de tradiții, obiceiuri, cultură, civilizație, în care oamenii să se poată întâlni, să schimbe idei, opinii, să poată desfășura activități în sensul obiectului nostru de interes și anume identitatea românească.
Dacă aceste regiuni vor dovedi că sunt povești de succes, vor fi probabil extinse și în alte părți.
De ce ați selectat în mod special regiuni? Are vreo legătură cu faptul că aici se vorbește mai mult rusește?
Are legătură cu românii de acolo și cu ce ne dorim noi să facem pentru români.
Acest interviu are loc într-o zi importantă pentru neamul românesc – s-au împlinit 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Ce mesaj aveți pentru basarabeni în această zi?
E același mesaj ca pentru toți românii – oriunde am fi, trebuie să fim mândri că suntem români, să iubim românii, să fim uniți și dorim tuturor românilor tot ce este mai bun pe lume.
Sursa: ziarulnational.md prin romaniabreakingnews.ro
