La indicațiile lui Igor Dodon, armata Republicii Moldova va participa la parada de la Moscova din Piața Roșie

Un contingent de de militari din Compania Gărzii de Onoare va participa la parada de la Moscova, din 24 iunie, Piața Roșie, la indicațiile președintelui Igor Dodon. Informația a fost confirmată pentru Agenția de presa IPN de ofițerul de presă al Ministerului Apărării, Ala Diaconu.

„La indicațiile comandantului suprem al forțelor armate, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, un contingent de 75 de militari din Compania Gărzii de Onoare va participa la parada din 24 iunie 2020, în Piața Roșie”, a declarat Ala Diaconu.

Întrebată despre condițiile în care va fi organizată deplasarea militarilor pe timp de pandemie, Ala Diaconu a precizat că „vor fi luate toate măsurile de precauție”.

Recent, șeful statului Igor Dodon, a acceptat invitația președintelui rus, Vladimir Putin, de a participa la evenimentele dedicate „celei de-a 75-a aniversări a Zilei Victoriei”. Parada, care în mod tradițional are loc pe  9 mai, a fost transferată pentru 24 iunie cauza pandemiei de COVID-19.




„…noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki.” Serghei Golubițki referitor la TEZAURUL ROMÂNESC DE LA MOSCOVA

Serghei Golubițki

Serghei Golubițki

*Material republicat

„…noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki.”

Serghei Golubițki

ARTICOL REPUBLICAT !

Titlul original al articolului publicat anterior pe R.B.N.Press:

EXCEPȚIONAL! UN JURNALIST RUS SCRIE CORECT ȘI ÎN PREMIERĂ DESPRE TEZAURUL ROMÂNIEI LA MOSCOVA! SERGHEI GOLUBIȚKI*: AURUL ROMÂNESC (ÎN LIMBA RUSĂ). РУМЫНСКОЕ ЗОЛОТО

Serghei Golubițki, scriitor, filolog și jurnalist, specialist în internet-trading de la Moscova. S-a născut la 11 iulie 1962. A absolvit magna cum laude (diplomă roșie) facultatea de litere a Universtității de Stat din Moscova în 1984, iar în 1989 și-a susținut teza de doctorat cu tema “Mitologia socială și nomenologia filosofică în lirica romanescă contemporană”, la aceeași universitate. Posedă limbile rusă, engleză, franceză, germană, portugheză și română. În 2004 a publicat o carte în două volume cu titlul “Care este numele dumnezeului vostru? Marile afaceri oneroase ale secolului XX”, în care descrie peste douăzeci de afaceri oneroase din Statele Unite ale Americii, începând cu scandalul panamez și terminând cu cazul Enron. Este autor al cursului multimedia “TeachPro Internet Trading”, care, potrivit revistei de bursă “Technical Analysis Of Stocks And Commodities”, nu are analogie pe piața americană. În clasamentul celor “100 de creatori din spațiul postsovietic”, stabilit de “Global Intellect Monitoring” în anul 2009, a fost plasat pe locul 30, “pentru gândirea creatoare asupra realităților în transformare dinamică”.

FRAGMENTE TRADUSE ÎN ROMÂNĂ DIN ARTICOLUL LUI SERGHEI GOLUBIȚKI:

(….) Așadar, despre ce alegere a  grâului de neghină este vorba? Dragi colegi, cred că v-ați dat seama deja că este vorba despre tema scoasă în titul postării de astăzi. (…)

Cu alte cuvinte, în ceea ce ține de „drepturile omului” avem o alegere. Cu totul aparte stă chestiunea „aurului româmesc”, care nu permite în nici un chip, sub nici o formă, sub nici un fel interpretătări ambigue. Și vreau să subliniez încă o dată că această chestiune are o importanță principială anume pentru Rusia, anume pentru noi, și într-o măsură cu mult mai mare, decât pentru România și, cu atât mai mult, pentru Moldova, ai cărei parlamentari, apropo, au și intervenit pentru includerea chestiunii în rezoluția APCE.

De ce are această chestiune o importanță principială anune pentru noi, dar nu pentru România? Pentru că în cazul României este vorba pur și simplu despre pierderea unor bunuri materiale, în timp ce în cazul Rusiei această chestiune se pune într-un cu totul alt plan, în cel moral. Dacă noi nu recunoaștem această chestiune, noi îi spunem nu atât străinătății, câte ne spunem nouă înșine că, da, noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki.

Doar așa și nicidecum altfel. Și nici un fel de inepții de genul comentariilor oficiale ale cinovnicilor ruși despre faptul că, adicătelea, tema „aurului românesc” ține de timpurile demult apuse, este o chestiune istorică, fără nici o tangență cu politica actuală, nu pot acoperi monstruoasa prăpastie morală care ne separă pe noi de Lumea Binenului și a Luminii dacă refuzăm să ne recunoaștem obligațiunile de returnare a ceea ce am furat în mod deschis, cinic și impertinent.

Presupun că atât colegii mei, cât și marea majoritate a cetățenilor ruși, nu au nici cea mai vagă idee despre ceea ce reprezintă chestiunea “aurului românesc”, motiv din care nu există nici cel mai mic temei să tragă vreo concluzie pripită și, cu atât mai mult, să se lanseze în acuzații de imoralitate împotriva cuiva. Întrucât mass-media oficială din Rusia nu s-a obosit să aducă faptele la cunoștința cititorilor săi, voi încerca, pe cât îmi stă în putință, să completez această lacună măcar pentru publicul cititor al Rețelei Naționale a Oamenilor de Afaceri.

În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Aliaților și a ocupat Transilvania. Las în spatele scenei motivele care au determinat această țară să adopte, timp de doi ani, starea de neutralitate:  politica țărilor mici este  o chestiune complicată și – ceea ce este mai important! – absolut neprincipială din punctul de vedere al demersului nostru. Aici și cum, nu mă interesează România, pe mine mă interesează doar Rusia.

Demersul României a avut consecințe foarte deplorabile: armatele aliate ale Mittelmächte (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Imperiul Otoman) au replicat imediat printro contraofensiva, care, în cel mai scurt timp posibil, a înfrânt Armata Română.

Guvernul României a fost evacuat în grabă de la București la Iași, la granița cu provincia Basarabia din Imperiul Rus. Dobrogea, Oltenia și Muntenia fuseseră deja ocupate, astfel încât cotropirea totală a teritoriului național părea, pe bună dreptate, doar o chestiune de timp.

În noiembrie 1916, Consiliul Național al Băncii Centrale a României a decis să transmită, pentru păstrare temporată, întregul său Tezaur aliatului său – Rusia, care, de fapt,  îi oferise cu amabilitate serviciile. O variantă alternativă luată în calcul era transportarea Tezaurului la Londra, dar poziția dominantă pe care o aveau submarinele germane în spațiul maritim a fost determinantă pentru alegerea făcută în favoarea Imperiului Rus.

La 2 decembrie Banca Centrală a decis, iar la 12 decembrie Consiliul de Miniștri al României a aprobat această decizie. Ca precedent internațional s-a apelat la experiența Franței, care transmisese deja Tezaurul său spre păstrare Statelor  Unite ale Americii.

Pentru Rusia procesul verbal cu privire la transmiterea Tezaurului a fost semnat de general-locotenentu Aleksandr Aleksandrovici Mosolov, șeful cancelariei ministeriale a Curții Imperiale, iar din toamna anului 1916 – ministru-delegat în România.Guvernul rus s-a angajat nu doar să pregătească transferarea, dar a și garantat integritatea necondiționată a Tezaurului României atât în timpul transportării, cât și pe întreaga durată a ulterioarei lui păstrări.

Trebuie să spun că în Rusia au fost trimise nu numai rezervele de aur ale Băncii Centrale a României, dar, efectiv, toate economiile băncilor private românești, ale companiilor și ale cetățenilor. Inventarul a cuprins: documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, arhivele mănăstirilor din Moldova și Țara Românească, colecțiile muzeistice aparținând instituțiilor publice și celor private, precum și 93,4 tone de aur.

Întrucât toate aceste comori au fost descrise în cel mai amănunțit mod cu putință în procesul verbal de transmitere, nu este dificil să calculăm valoarea lor actuală (desigur, cu excepția  valoarii pur istorice a exponatelor de muzeu) :  2 miliarde 800 milioane de dolari.

“Aurul românesc” a fost transmis în Rusia în două etape: la 12 și 14 decembrie 1916 – în 17 vagoane cuprinzând 1738 lăzi, cu un conținut în valoare de 314 580 456 lei și 84 de bani. Acestor lăzi li s-au adăugat altele două cu bijuteriile ale Reginei Maria, toate în valoare de 7 milioane de lei.

În zilele de 23-27 iulie 1917 (deja după revoluția din februarie), a fost trimis la al doilea eșalon cu părți ale Tezaurului României: 24 de vagoane, bunurile având o valoare de inventar de  7,5 miliarde de lei. Sub paza unei unități de cazaci trenul a ajuns cu bine la Moscova, la 3 august 1917.

Apoi s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat: o bandă bolșevică de teroriști a acaparat puterea sub directa conducre a Statului Major german, iar la 26 ianuarie 1918 Leiba Dovidovici Bronstein, alias Troțk, a declarat public cu cinism: „Activele românești plasate la Moscova, vor fi indisponibile pentru oligarhia română.  Guvernul sovietic își asumă obligația de păstrare a acestor active, ca și pe cea de returnare ulterioară a lor în mâinile poporului român “.

Cuvântul lui Leiba este lege, astfel încât poporul român, care de mult și-a răsturnat regii, așteaptă și în prezent să-i fie restituit propriul Tezaur. Pentru a aprecia întreg cinismul situației trebuie să amintim în mod neapărat despre cele trei restituiri oficiale, făcute în 1935, în 1956 și 2008. Aceste restituiri au fost însoțite de o retorică triumfalistă de genul celei din următorul comunicat publicat la 12 iunie 1956 în presa sovietică: “În toți acești ani poporul sovietic a păstrat cu meticuloasă grijă operele de artă de o mare valoare istorică și artistică. Guvernul URSS și poporul sovietic au tratat întotdeauna aceste valori ca fiind proprietatea inalienabilă a poporului român”.

E frumos, nu-i așa? E nobil. E onest. Cum i se și cuvine oricărei țări cu demnitate, nemaivorbind despre o superputere. Am înapoiat picturi, desene, manuscrise, hrisoave, arhive, monede de aur, medalioane, icoane, odoare bisericești,  am înapoiat până și rămășițele pământești ale eminentului gânditor Dimitrie Cantemi. Am uitat însă un mizilic colea: să restituim 93,4 tone de aur.  Acest mizilic nu a făcut obiectul sentimentelor bolșevicilor de solidaritate de clasă cu poporul român. După cum nu a făcut nici obiectul obligațiunilor de restituire a ceea ce nu-ți aparține.

România nu a încetat niciodată să revendice restituirea de către Rusia a ceaa ce fusese transmis, pe cuvânt de onoare, spre păstrare în anii Primului Război Mondial. Din toate declarațiile publicate în presa sovietică reieseclar și univoc faptul că Uniunea Sovietică a recunoscut întotdeauna dreptul de proprietate al României asupra Tezaurului său.

Și atunci, care-i problema?! De unde apar astăzi aceste cinice și monstruoase fraze ale oficialilor ruși privind chestiuni de interes pur istoric?! AU FURAT CEEA CE NU NE APARȚINE! Și ne-au făcut pe toți ostatici ai acestei meschinării! Pe toți cetățenii Rusiei! De ce eu, de ce anume eu, trebuie să trăiesc cu sentimentul că sunt cetățean al unei țări care săvârșește pe față și cinic cea mai oribilă crimă damnată de codul moralei creștine: înșelarea celor care ți-au dat încredere?

La Dante Alighieri, cei care au înșelat încrederea sunt supuși la cele mai îngrozitoare cazne în cea de-a noua  – ultima – treaptă a Iadului:  pe lacul înghețat Cozit dracii le sfârtca capetele

Pentru orice creștin nu există  o crimă mai oribilă decât înșelarea celor care ți-au dat încredere. Și aici nu mai este vorba despre cântecelele și țopăiturile celor de la  Pussy  Riot în biserică, aici este vorba despre un lucru cu mult mai îngrozitor.

Din păcate însă, nimărui nu-i pasă de “aurul românesc”.  De Riot Pussy – da, aceasta este o crimă strigătoare la cer împotriva puterii.  Pe când tezaurul furat altui neam, propriului nostru aliat, care ne-a încredințat toată averea sa,  e așa, un fleac , „o chestiune istorică”.

sursa: http://ibusiness.ru/ (Rețeaua Națională a Oamenilor de Afaceri din Rusia)

ARTICOLUL ORIGINAL IN LIMBA RUSA:

Российская пресса обсуждает очередную парламентскую ассамблею Совета Европы (ПАСЕ), осыпая насмешками вздорные резолюции, которыми веселят честной народ европейские фантазеры от политики. В обзорном докладе, подготовленном швейцарским человеком Андреасом Гроссом и румыном Георгием Фрундой, содержится беспрецедентное число претензий в адрес России. Количество обидок столь велико, что можно смело говорить о полной безнадежности в обозримом будущем изменить имидж Российской Федерации в глазах европейского сообщества.

Главная ошибка, на мой взгляд, которую допустила ПАСЕ, заключалась в сваливании в общую кучу совершенно неравнозначных и несопоставимых по значимости вещей – дела Сергея Магнитского, Анны Политковской, Натальи Эстемировой, Веры Трифоновой, Михаила Ходоркосвкого, Pussy Riot, конфликт с Грузией и – объект особых издевательств журналистов-соотечественников – “румынского золота”.

ПАСЕ, конечно, тоже можно понять, потому как лавина культурно-цивилизационных странностей, поступающих из полностью герметичной для европейского понимания Скифии, давно защемила способность сохранять адекватные реакции. Вот и приходится все валить в кучу: и экономику, и политику, и права человека, и исторические катастрофы.

Понимая ПАСЕ, все же не могу удержаться от едкой ремарки: если бы парламентскую ассамблею хоть чуточку волновала судьба самой России и самих людей, проживающих в этой огромной стране, они бы, конечно же, не устраивали винегрет из претензий, а разнесли бы их если уж не во времени, то хотя бы по разным резолюциям. Увы, мы никого ни в ПАСЕ, ни в Европе не волнуем, поэтому приходится самостоятельно отделять зерна от плевел.

Зачем это нужно делать? Для нашего собственного выживания. Для выживания как нации, как цивилизации, как исторической общности, объединенной культурой, верой и уникальным духовным зарядом. Зарядом, который, хочется верить, еще не затух окончательно и бесповоротно. Потому что если это заряд погаснет, единственное будущее, какое только возможно – это дезинтеграция на феодально-склочные региональные паханаты с последующем поглощением каждого более пассионарными соседними этносами.

Итак, о каком отделении зерен от плевел идет речь? Коллеги, думаю, уже догадались, что речь идет о теме, вынесенной в заголовок сегодняшнего поста. Дело в том, что трагическая судьба Магнитского, дело Pussy Riot, вооруженный конфликт с Саакашвили, посадка Ходорковского, равно как и весь остальной список претензий ПАСЕ из разряда “нарушений универсальных прав человека”, как минимум, обладает иммунитетом внутренних дел России, а потому никакое ультиматумы и обидки ПАСЕ по данным вопросам не могут носить для российской стороны принципиального характера. Портят ли международную репутацию все перечисленные казусы? Безусловно, портят. Но не более того, потому как внутри самой нашей страны граждане вольны занимать ту или иную сторону в конфликте: одобрять вердикт Химкинского суда или не одобрять, признавать независимость Абхазии или не признавать, осуждать убийство журналиста и правозащитницы или приветствовать его.

Иными словами, в “правозащитных темах” есть выбор. Совершенно особняком стоит “румынское золото”, которое не допускает ни в какой форме, ни в каком виде, ни при каких допущениях двусмысленных толкований. Причем хочется еще раз подчеркнуть, что вопрос этот имеет принципиальное значение именно для России, именно для нас, и в гораздо большей степени, чем для Румынии и уж подавно – для Молдавии, чьи парламентарии, кстати, и ходатайствовали о включении вопроса в резолюцию ПАСЕ.

Почему этот вопрос имеет принципиальное значение именно для нас, а не Румынии? Потому что для Румынии речь идет просто о потере материальных благ, тогда как для России вопрос ставится в совершенно иной плоскости – нравственной. Если мы не признаем его, мы не столько внешнему миру, сколько себе самим говорим, что – да, мы ВОРЫ! Мы в полном уме и сознании признаем себя наследниками и правопреемниками большевистского ворья и мы – достойные птенцы гнезда Троцкого.

Только так и никак иначе. И никакие нелепости, вроде официальных комментариев российских чиновников о том, что, мол, тема “румынского золота” – это дела давно минувших дней, вопрос истории, но никак не современной политики, не могут заслонить чудовищной нравственной пропасти, которая отделяет нас от Мира Добра и Света в том случае, если мы отказываемся признать обязательства по возврату откровенно, нагло и цинично украденного.

Я допускаю, что коллеги, как и подавляющее большинство граждан России, понятия не имеют о том, что представляет собой эта тема – “румынское золото”, поэтому нет ни малейших оснований делать какие бы то ни было скоропалительные выводы и, тем более, кого-то там обвинять в безнравственности. Поскольку официальные российские СМИ вопросом доведения фактов до своих читателей не озаботились, попытаюсь по мере сил компенсировать это хотя бы для аудитории Национальной деловой сети.

В августе 1916 года Румыния вступила в Первую мировую войну на стороне Антанты и оккупировала Трансильванию. Я оставляю за кадром мотивы, которые заставили эту страну два года отсиживаться в нейтралитете: политика малых мира сего – дело сложное, а – главное! – для нашей задачи совершенно непринципиальное. Сейчас меня не интересует Румыния, меня интересует только Россия.

Результат румынского демарша оказался очень печальным: объединенные армии Mittelmächte (Германии, Австро-Венгрии, Болгарии и Оттоманской империи) тут же ответили контрнаступлением, которое в мгновение ока свернуло шею румынской армии.

Правительство Румынии было поспешно эвакуировано из Бухареста в Яссы, на границу с Бессарабской губернией Российской империи. Добруджа, Олтения и Мунтения уже были оккупированы, так что полный захват национальной территории справедливо казался лишь вопросом времени.

В ноябре 1916 года Национальный совет Центробанка Румынии принял решение о временной передаче на хранение всех своих золотых запасов своему союзнику – России, которая, собственно, сама любезно и предложила услуги. В качестве альтернативного варианта рассматривалась транспортировка сокровищ в Лондон, но господство немецких подводных лодок на морях поставило окончательную точку в выборе в пользу Российской империи.

2 декабря было принято решение Центробанком, 12 декабря – поддержано Советом министров Румынии. В качестве международного прецедента использовался опыт Франции, которая уже передавала свои золотые запасы на хранение Соединенным Штатам Америки.

От России протокол о передаче сокровищ был подписан генерал-лейтенантом Александром Александровичем Мосоловым, начальником канцелярии Министерства Императорского Двора, а с осени 1916 года – министром-посланником в Румынии. Правительство России не только обязалось подготовить трансферт, но и гарантировало безоговорочную сохранность румынских сокровищ как во время транспортировки, так и во время всего срока последующего хранения.

General-locotenentul Aleksandr Aleksandrovici Mosolov, cel care a semnat Procesele verbale de preluare a Tezaurului României

 




Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în vizită la Moscova la Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse. Prima slujire a unui Patriarh al României în mănăstirea Pokrovsky din Moscova

Duminică, 3 decembrie 2017, Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii s-a întâlnit cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, informează Biroul de Presă al Patriarhiei Române, citat de romaniabreakingnews.ro.

Potrivit sursei citate, întâlnirea a avut loc în Sala Tronului de la Reședința „Danilovski” și a fost prilejuită de vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române cu ocazia festivităților împlinirii a o sută de ani de la restabilirea instituției patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.

Preafericitul Părinte Patriarh Kiril și-a exprimat bucuria de a-l primi pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Mănăstirea Danilovski, cel mai vechi locaș monastic din Moscova, mulțumind pentru participarea la acest important eveniment al centenarului și pentru posibilitatea oferită de a discuta probleme actuale pentru ambele Biserici.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a amintit situația bisericească dificilă din Ucraina și a subliniat unitatea episcopatului Bisericii Ortodoxe canonice din această țară, în pofida multor presiuni.

Patriarhul Kiril a constatat că participarea Preafericitului Părinte Daniel la acest eveniment al centenarului restabilirii patriarhatului Rusiei arată faptul că cele două Biserici sunt împreună și în vreme de suferință și de bucurie.

Preafericitul Părinte Daniel a mulțumit Patriarhului Rusiei pentru întâlnire, frățietate și ospitalitate exprimând importanța participării la acest eveniment în care au fost rememorate suferințele îndurate de Biserica Ortodoxă Rusă și de alte Biserici Ortodoxe în timpul persecuției comuniste.

Totodată, a subliniat Preafericirea Sa, se poate observa cum aceste Biserici au trecut de la răstignire la înviere, mai ales în Rusia de la o Biserică prigonită la o Biserică vie, înfloritoare.

În concluzie, Biserica lui Hristos nu poate fi distrusă, chiar dacă este răstignită, deoarece ea poartă în sine taina sau puterea harică a învierii.

Patriarhul României a adus în discuție și problema contemporană a secularizării care propune organizarea vieții individuale și sociale ca și cum Dumnezeu nu ar exista. De asemenea, o problemă la fel de importantă legată de secularizare este și criza spirituală a familiei contemporane.

Preafericitul Părinte Daniel a exprimat dorința de a da curs invitației Patriarhiei Ruse de a trimite tineri să studieze în Academiile Teologice rusești și de a continua colaborarea academică dintre Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și Academiile teologice din Moscova, Sankt Petersburg și Kiev. Părintele Patriarh Daniel a subliniat faptul că invitația de a trimite tineri la studii teologice este reciprocă și foarte importantă pentru cunoașterea vieții și activității celor două Biserici.

La Moscova a avut loc cu ocazia acestei vizite istorice, prima slujire a unui Patriarh al României în mănăstirea Pokrovsky din Moscova, unde Patriarhul Daniel a oficiat Sfânta Liturghie

Prima slujire a unui Patriarh al României în așezământul monahal din Rusia (sursa foto basilica.ro)

Aceasta este prima slujire a unui Patriarh al României în așezământul monahal din Rusia, relatează basilica.ro

Construcția Mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului a început în anul 1635, în timpul țarului Mihail Federovici. După anul 1920 mănăstirea a fost închisă de regimul comunist și a fost redeschisă în data 24 noiembrie 1984 ca mănăstire de maici.

De asemenea, dintre membrii delegației Bisericii Ortodoxe Române au slujit: Pr. Michael Tița, Consilier Patriarhal, Pr. Eugeniu Rogoti, Arhid. Maxim Țifiu, Consilier Eparhial, și diac. Ionuț Mavrichi de la Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a rostit o omilie la duminica a 26-a după Rusalii (conform calendarului iulian nerevizuit) în care se face referire la Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina.

Patriarhul Daniel a explicat că bogăţia nu este rea în sine, pentru că este lăsată de Dumnezeu, însă modul folosirii acesteia poate fi rău sau bun. Bogăţia şi sărăcia nu sunt un scop în sine,  ci ele pot fi prilej de apropiere sau de îndepărtare de Dumnezeu şi de semeni, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.

Părintele Patriarh a atras atenţia asupra faptului că bogatul prezentat în textul evanghelic a uitat de Dumnezeu şi de semeni. Consecinţa acestei acţiuni are urmări în plan spiritual. Pentru că se gândeşte doar la sine se asigură material, dar se însingurează spiritual, a evidenţiat Preafericirea Sa.




Exclusiv la RBN Press: Analiza și Expunerea Razboiul Informațional al Federatiei Ruse prin intermediul Realitatea.net (ep.2 )

Redacția România Breaking News RBN Press vă prezintă continuarea analizei realizate de Adina-Elena Cincu, axate pe cercetarea și identificarea temelor abordate în Războiul Informaţional dus de Federaţia Rusă împotriva României, dar şi împotriva SUA/NATO/UE/Ucraina/Republica Moldova şi Siria, prin intermediul portalului de știri Relitatea.net.

În episodul precedent (a se vedea: Exclusiv la RBN Press: Analiza și Expunerea Razboiul Informațional al Federatiei Ruse prin intermediul Realitatea.net ep.I  ) au fost expuse primele 3 teme vizate în războiul informațional:  1. Extinderea NATO către est/amplasarea scutului antirachetă/ construirea unei baze militare în România reprezintă acţiuni ilegitime ce încalcă normele internaţionale; fiind o provocare la adresa securităţii Federaţiei Ruse; 2. Kremlinul consideră că leaderii români sunt ,,idioţii” SUA-supuşi total Washingtonului; Inferioritatea militară a României în faţa Rusiei 3. România ar trebui să iasă din NATO şi să se integreze în Uniunea Eurasiatică pe baza culturii ortodoxe comune.

Așa cum a fost aratat și în episodul precedent, maniera generală în care ştirile de pe site-ul Realitatea au prezentat poziţia Rusiei faţă de diverse teme nu a fost una părtinitoare voit faţă de Kremlin, însă un prim element general al imaginii instrumentului media identificat este că în cele mai multe instanţe, ştirile prezentau doar viziunea Kremlinului, fiind expuse numai declaraţiile oficialilor ruşi, deseori paragrafe scurte, în absenţa viziunii celorlalţi actori implicaţi sau în lipsa oricărei analize/interpretări obiective din partea ziariştilor Realitatea. Ori o astfel de prezentare a declaraţiilor liderilor ruşi poate echivala cu o promovare directă, chiar dacă poate nedorită, a gândirii strategice a Federaţiei Ruse şi deci inocularea anumitor percepţii despre Kremlin drept actor just şi echitabil în politica internaţională, ba chiar mai mult victimă a comportamentului agresiv al Vestului.

Continuarea analizei:

TEMA 4

–         SUA doresc crearea unei lumi unipolare

–         Rusia nu are aspiraţii hegemonice, ci vrea să fie apărătorul dreptului internaţional

Analiza ştirilor:

Aşa cum reiese din analiza ştirilor ce conţin exclusiv declaraţiile oficiale ale liderilor ruşi, SUA doreşte să creeze o ordine unipolară prin promovarea blocului militar NATO din dorinţa de a controla întreaga lume (16), însă Kremlinul vrea să contribuie la dezvoltarea comunităţii internaţionale prin susţinerea unui sistem egal de securitate care să se bazeze pe fundamente regionale şi globale de nealiniere militară. Sistemul de securitate al Europei este perceput de la Kremlin a fi în pericol, Kremlinul subliniind însă în acelaşi timp că statul rus nu doreşte ca Rusia să devină hegemon global, nu îşi doreşte să fie denumită o superputere ci doar să protejeze dreptul internaţional pentru a asigura respectarea suveranităţii, independenţei tuturor statelor. (17 ) Rusia exprimă prin intermediul declaraţiilor oficiale ale liderilor săi viziunea asupra securităţii naţionale şi a manierei juste de divizare a puterii la nivel internaţional, avertizând că ,,nimeni nu va reuşi să depăşească superioritatea militară a statului rus, care în contextul acţiunilor specifice Războiului Rece demarate de NATO în dorinţa de extindere hegemonică către graniţele ruse”.

16 ,,Vladimir Putin acuză SUA că încearcă să creeze o lume unipolară pentru a deţine supremaţia”, 10 Mai, 2015, http://www.realitatea.net/vladimir-putin-acuza-statele-unite-ca-incearca-sa-creeze-o-lume-unipolara-pentru-a-detine-suprematia_1694543.html#ixzz41NYsbxB1;

17 ,,Vladimir Putin: Sistemul de apărare antirachetă este defensiv doar cu numele”, 12 Decembrie, 2013, http://www.realitatea.net/vladimir-putin-sistemul-de-aparare-antiracheta-este-defensiv-doar-cu-numele_1338473.html#ixzz3zOq134L5;

Aceste retorici sunt elemente esenţiale ale războiului informaţional purtat de Federaţia Rusă şi definit în principal prin conturare imaginii Kremlinului drept actor total opus imaginii construite de Vest, şi anume drept actor just, ce respectă dreptul internaţional, imagine însă în flagrantă şi directă opoziţie cu realitatea. Kremlinul este actorul politic internaţional ce a modificat grav întreaga arhitectură de securitate europeană în urma anexării ilegale, ilegitime a Peninsulei Crimeea, statul rus neţinând cont de normele de bază ale comunităţii internaţionale şi anume respectul deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială depline ale tuturor statelor.

Conform declaraţiilor oficialilor ruşi, ,,SUA au nevoie de o ameninţare externă, un duşman şi de aceea denigrează constant statul rus, însă Kremlinul a ţinut să declare că lumii nu ar trebui să îi fie teamă de Rusia, căci Rusia are ,,lucruri mai bune de făcut decât război”. O menţiune de asemenea extrem de importantă realizată de oficialii ruşi fiind cea conform căreia Rusia nu doreşte sub nicio formă să fie percepută ca având intenţia de a reconstrui Uniunea Sovietică, de a-şi reclădi imperiul, elemente ale discursului rus menite să modifice imaginea negativă pe care statul rus o are la nivel internaţional după peceta negativă pe care Vestul i-a atribuit-o. De asemenea s-a emis un avertisement extrem de clar în contextul amplificării sancţiunilor împotriva regimului din Kremlin, avertisment ce susţinea că Rusia îşi va proteja fărătăgadă interesele naţionale şi că tot şantajul politic demarat de Vest şi presiunile pe care încearcă să le exercite asupra statului rus nu vor avea efect, ci mai degrabă vor atinge mult mai grav interesele statelor Vestice. (18)

18 ,,Medvedev avertizează: întreg sistemul de securitate al Europei este ameninţat”, Septembrie 2014, http://www.realitatea.net/medvedev-avertizeaza-intreg-sistemul-de-securitate-al-europei-este-amenin-at_1528889.html#ixzz410u04mUH- ;

Diminuarea temerilor populaţiei românești faţă de intenţiile Rusiei este atent elaborată şi gândită mare parte din retorica rusă, fiind dedicată înlăturării ideii conform căreia Federaţia Rusă ar avea intenţii revizioniste sau belicoase sau de resuscitare a imperialismului rus, asemenea elemente fiind menite să încerce să influenţeze opiniile populaţiei române şi să contracareze ceea ce blamează a fi propaganda vestului. Imaginea de Rusia victimă în faţa Occidentului, ce nu are altă cale de ales decât consolidarea propriei securităţi în faţa imaginii unui sistem de securitate ce se încearcă a fi dominat de SUA, este element clasic discursiv al Kremlinului în confruntarea cu Vestul.

Analiza comentariilor trolilor:

SUA sunt blamate de anumiţi utilizatori drept principalul factor de instabilitate mondială, ce doar pretinde că promovează pacea în lume. NATO e considerată o structură militară defensivă ce se apără doar prin expansiune. Un trol s-a întrebat retoric: ,,Rusia nu are voie să fie îngrijorată că America a ajuns în toată Europa cu rachete?” părere ce din nou justifică retorica agresivă a Kremlinului, care în viziunea acestui utilizator nu este obligat să ,,tolereze obrăznicia SUA”. De asemenea unii susţin că Rusia nu face altceva decât să se apere, sperând că leaderii ruşi nu îi vor lăsa SUA, denumiţi în termeni puternici ,,cotropitori globali, să îngenuncheze planeta cu viziunea lor de noua ordine mondială, nou guvern şi monedă mondială”. Această perspectivă este întărită de persoane care se identifică prin postări de mari dimensiuni care asociază Occidentul cu ideea unui complot iudeo-masonic de dimensiuni ample al cărui unic scop este guvernarea întregii planete („MASONERIA ANTICRISTICA URLA IMPOTRIVA ADEVARULUI !” sau „LUPUL ESTE PAZNIC LA OI. CINE ESTE LUPUL? LUPUL ESTE IMBRACAT IN PIELE DE OAIE! LUPUL=FMI, NATO, CONDUSE DE MASONI! ”). Şi în această situaţia Rusia este descrisă ca fiind un puternic bastion care luptă împotriva instaurării unei noi ordini mondiale.

De asemenea, mulţi susţin că deoarece comunismul a luat sfârşit, Tratatul de la Varşovia la fel, NATO nu îşi mai are utilitatea, blamând acţiunile de extindere a SUA şi de apropiere de graniţele Rusiei drept ,,simplă şi injustă vânătoare de vrăjitoare.” Unii consideră chiar că, comunismul a fost impus ruşilor de către occidentul iudeomason şi că occidentul a jefuit şi exploatat întreaga lume prin comunismul şi capitalismul impus de ei. Există comentarii laudative la atitudinea şi comportamentul preşedintelui rus Vladimir Putin. Într-unul din comentariile identificate acesta este prezentat ca fiind un lider adevărat: ,,Putin e un lider adevărat cu coloană vertebrală care îşi iubeşte poporul şi patria neacceptând să stea drepţi în faţa poporului de adunătură, incult şi terorist mondial american”. Se observă o tendinţă generală la nivelul trolilor care încurajează Rusia să se opună Statelor Unite considerând că dacă ,,Rusia este îngenuncheată, atunci toată lumea va avea aceeaşi soartă”.

Opiniile trolilor în această tematică sunt extrem de clare şi bine ţintite către întinarea şi ponegrirea imaginii alianţei nord-atlantice şi a Vestului în general, opinile acestora împletind deseori teorii conspiraţioniste extreme, alături de justificări puternice ale comportamentului Federaţiei Ruse în raport cu SUA precum şi aprecieri pentru ceea ce ei ilustrează a fi o demnă şi corectă opoziţie în faţa dorinţei de dominaţie globală a SUA. Toate aceste opinii deseori aparţinând unor troli, unor utilizatori prezenţi cu mesaje identice în diferite teme de dezbatere sunt importante astfel din prisma capacităţii de a induce anumite percepţii, de a modifica păreri şi de a atrage susţinere pentru Federaţia Rusă.

TEMA 5

Critica acţiunilor SUA în lume- critica sistemului valoric american

Analiza comentariilor trolilor:

Anumiţi utilizatori au declarat că SUA nu au dreptul să acuze Rusia lui Putin de anexarea Crimeii, ci mai întâi să îşi analizeze propriile intervenţii în Irak, Afganistan- ,,au inventat victime colaterale, femei şi copii” din dorinţa de a obţine controlul asupra resurselor de petrol din ţările arabe. De asemenea se susţine că SUA au comis crime ,,în numele umanităţii”, construindu-şi economia pe distrugerea civilizaţiilor arabe vechi de milenii şi că dorind profituri şi resurse nemeritate, atât SUA cât şi UE destabilizează ţările foste socialiste, acest comportament fiind blamat drept ,,o formă de neostalinism extins la scara planetară”. Un utilizator a susţinut că ,,pax UE-Americana e diabolică iudeomasonică definită de minciună, ipocrizie, diversiune, viclenie, manipulare, dezbină şi stăpâneşte, lăcomie, desfrâu, sionism, masonerie, ateism, sectarism, capitalism, fascism, război, teroare, satanism”.

Unii utilizatori au blamat blocul euro-atlantic drept Sodoma şi Gomora, ce promovează fals ideologia încălzirii planetei, spectrul fals al suprapopulării planetei, teroarea terorismului, combinând politicile fricii cu cele ale utopiilor globaliste (guvernanţa globală). Astfel ei plasau în comentariile lor Rusia drept contrapondere în faţa SUA şi a Occidentului, Kremlinul fiind considerat singura putere de anvergură mondială care la nivel ideologic propune o alternativă Sodomei şi Gomorei euro-atlantice, punând accent pe valorile tradiţionale ale familiei. Dincolo de comportamentul geostrategic al Rusiei care este plasat alături de personalitatea lui Vladimir Putin există o tendinţă generală în rândul comentatorilor de a plasa poporul rus pe un înalt prag spiritual. De exemplu, un trol apreciază că poporul rus este caracterizat de o atitudine reconciliabilă, iar toate confruntările în care acesta a fost implicat au fost rezultatul direct al acţiunilor persoanelor influente din Occident.

Pentru a susţine statutul Rusiei din punct de vedere moral se vorbeşte în mod constant în rândul comentatorilor şi a trolilor de criza profundă prin care trece Occidentul, precum şi decăderea morală a acestuia. NATO, UE şi FMI-ul sunt prezentate ca fiind exponate ale ,,satansimului şi fascismului, organizaţii care fac parte dintr-un complot planetar de înrobire a maselor”. În acest context, NATO este prezentată ca fiind o armată de cruciaţi care îşi susţine în orice situaţie interesul. Occidentul este portretizat drept ,,nelegiuit, păgân, anticrist”, susţinându-se teza conform căreia, odată pornită, Armata Roşie va elibera popoarele de sub ,,imperialismul american”.

Un critic constant al Statelor Unite a precizat că toate acţiunile Rusiei au fost rezultatul direct al presiunii americane oferind următoarele exemple: înfiinţarea Pactului de la Varşovia, criza rachetelor din Cuba sau invadarea Cehoslovaciei. Trolul susţine că Franţa şi Germania s-au săturat de unipolarismul american şi că sunt pregătite să se implice în creionarea unei noi ordini mondiale. Politica externă americană este judecată de o serie de comentatori prin folosirea unor teorii conspiraţioniste şi care transformă Rusia într-un actor încercat de istorie care a rezistat cu eroism în faţa presiunilor occidentale. De exemplu, se precizează că Statele Unite au fost gata să distrugă lumea cu ocazia crizei rachetelor din Cuba, speranţa umanităţii fiind formarea unui bloc politico-strategic între Rusia, China şi India care să asigure rezistenţa acestui popor de eroi în faţa presiunilor occidentale care au îmbrăcat şi îmbracă diverse forme.

În această secţiune, trolii critică puternic acţiunile de politică externă americană considerate vinovate pentru instabilitatea mondială şi suferinţele multor popoare, blamând actuala situaţie de insecuritate din Europa de Est drept rezultantă directă a dinamicilor de extindere a NATO, organizaţie ilustrată pritr-o teorie conspiraţionistă, ca având ţelul de dominare a lumii. În tot acest cadru, din nou, clasica imagine a Federaţiei Ruse ca unică alternativă la salvarea umanităţii apare: Rusia este considerată singura soluţie în faţa degradării umanităţii din perspectivă morală sub conducerea Vestului, Rusia fiind plasată pe un prag spiritual înalt, stat imaginat a fi paşnic şi cooperant în opoziţie cu ceea ce este considerat un comportament constant belicos al SUA reprezentat al imperialismului planetar. Toate aceste imagini sunt unele puternic false şi neconforme cu realitatea, fiind simple instrumente ale propagandei Rusiei în încercarea de obţinere a susţinerii şi de creştere a atractivităţii sale în ochii popoarelor vestice occidentale- Rusia nu este actorul just care se doreşte a fi prin retorica liderilor săi şi mai apoi prin promovarea acestor idei prin intermediul trolilor, ci este actorul care a călcat în picioare principiile arhitecturii de securitate internaţională într-o expunere de realism pur.

TEMA 6

Rusiei nu îi este frică de NATO- Rusia e una dintre cele mai mari puteri nucleare

Analiza ştirilor:

Ştirile din cadrul acestei tematici prezintă poziţia oficialilor ruşi care încearcă în conformitate cu strategiile de securitate naţională să îşi contureze o imagine pozitivă la nivel internaţional în acelaşi timp în care demonizează Vestul pentru presupusa dorinţă de dominare globală. Leaderii ruşi consideră că Rusia nu are niciun motiv pentru a se teme de alianţa nord-atlantică (19), fiind militar superioară acesteia şi aducând în discuţie şi faptul că Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare. Aici intervine însă şi o explicaţie importantă legată de investiţiile în dezvoltarea nucleară a Rusiei, explicaţii menite să aline temerile celorlalte state ale comunităţii internaţionale şi astfel să îmbunătăţească imaginea Rusiei în lume: ,,Rusia vrea doar să îşi garanteze securitatea nu să intimideze; Rusia e departe de a fi implicată într-un conflict la scară mare; nu vrea şi nu intenţionează asta”.(20) Rusia nu reprezintă o ameninţare de tip real pentru statele NATO- NATO are fobii ridicole faţă de statul rus.

19 ,,Vladimir Putin: Nu ne este frică de NATO”, Aprilie 2014, http://www.realitatea.net/vladimir-putin-nu-ne-este-frica-de-nato_1422897.html#ixzz3zgqYcFHq- ;

20 ,,Putin- Realitatea e că Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare”, August 2014, http://www.realitatea.net/putin-rusia-este-una-dintre-cele-mai-mari-puteri-nucleare-aceasta-este-o-realitate-nu-doar-vorbe_1513999.html#ixzz40cFrwSIM- ;

Leaderii ruşi sunt conştienţi de unitatea existentă în rândul aliaţilor nord-atlantici independent de micile divergenţe de opinie, iar în această situaţie în dorinţa de eficientizare a succesului campaniei războiului informaţional, pe lângă denigrarea SUA şi a Vestului, Rusia construieşte extrem de solid imaginea sa de actor militar puternic, stat imaginat neveridic prin ochii propriilor leaderi drept militar superior SUA, expunând astfel o aură de invincibilitate din dorinţa de a atrage susţinători şi de a modifica percepţiile cetăţenilor. Aici apare din nou motivul important din retorica specifică războiului informaţional al Kremlinului şi anume tentativa de diminuare a temerilor cetăţenilor prin sublinierea ideii bine elaborate conform căreia Rusia nu intenţionează să declanşeze un război cu niciun stat, aruncând întreaga vină pentru imaginea negativă a Kremlinului pe aliaţii nord-atlantici şi pe fobiile acestora faţă de puterea Rusiei.

Analiza comentariilor trolilor:

Se consideră că forţa militară a Rusiei este mai mare decât impresia generală care există în media occidentală şi, în consecinţă, Rusia are capacitatea de a-şi proiecta puterea în orice circumstanţe (un utilizator Facebook spunea că dacă Rusia şi-ar fi dorit ar fi anexat cu uşurinţă Republica Moldova). De asemenea, este important de subliniat că există diferenţe în ceea ce priveşte pregătirea şi interesul trolilor pentru Rusia. Au fost identificate persoane cu un interes vădit pentru tehnica militară rusă şi pentru evoluţia forţelor armate ale ţării;

Un trol extrem de activ consideră în continuare că Rusia are capacitatea să anihileze tehnica performantă a SUA şi NATO, subliniind astfel eroarea pe care aceştia consideră că leaderii români, aserviţi vestului au făcut-o din perspectiva intereselor statului român- acesta a prezentat un film în care se presupunea că sistemul electronic rusesc a bruiat radarele distrugătoarelor americane din dorinţa de a sublinia superioritatea militară a Rusiei; sau se susţine că americanii nu sunt capabili să mobilizeze forţele lor militare din întreaga Europă peste noapte, astfel încât armata rusă ar putea ajunge rapid la Dublin în caz de război convenţional.

TEMA 7

Rusia a avut dreptul să anexeze Crimeea, referendumul fiind o alegere istorică ce trebuie respectată

Analiza ştirilor:

Odată cu Summit-ul de Vilnius din noiembrie 2013, în contextul în care România alături de aliaţii săi şi-au declarat susţinerea deplină pentru integritatea şi suveranitatea statului ucrainean, blamând ceea ce a fost considerată ilegală şi ilegitimă anexare a Peninsulei Crimeea, Kremlinul a decis să suplimenteze războiul hibrid practicat în estul statului ucrainean printr-un război informaţional puternic, deschizandu-se astfel o nouă etapă a confruntării în Europa de Est, plasând Federaţia Rusă în opoziţie puternică cu statele membre UE.

Ştirile din această categorie reliefează viziunea oficială a Kremlinului ce nu consideră a fi încălcat dreptul internaţional prin anexarea Crimeei considerând această mişcare drept una istorică, liberă şi democratică ce este respectată de Rusia (21 ) inducându-se astfel ideea legitimităţii referendumului de alipire la Rusia pentru obţinerea susţinerii celorlalţi actori internaţionali. De asemenea s-a încercat sublinierea ideii că Rusia este parte integrantă a politicii şi culturii europene, ca stat ce a promovat constant pacea şi stabilitatea Europei (22), încercând astfel să postuleze Vestul drept actorul negativ ce nu a făcut altceva decât să denigreze injust şi total fals statul rus în ochii celorlalţi actori internaţionali.

Aceste declaraţii sunt uluitoare din perspectiva analizării obiective a realităţii: Kremlinul a încălcat toate normele dreptului internaţional prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea şi a susţinerii separatismului în estul statului ucrainean, astfel încât asemenea poziţii par rupte din absurd. Ele relifează însă abordarea tipică realistă a statului rus în care promovarea propriilor interese, aici mai exact întreruperea parcursului european al Ucrainei şi reîntoarcerea sa în sfera de interes a Federaţiei Ruse, depăşesc orice graniţe, puterea militară putând fi justificată de leaderii ruşi independent de normele internaţionale pe care şi ei s-au angajat cel puţin formal să le respecte.

21 ,,Parlamentul rus va respecta alegerea istorică a Crimeei la referendum”, 7 Martie, 2014, http://www.realitatea.net/parlamentul-rus-va-respecta-alegerea-istorica-a-crimeei-la-referendum_1394405.html#ixzz40H019XWk-;

22 ,,Avertisment sumbru al Rusiei”, Octombrie 2014, http://www.realitatea.net/avertisment-sumbru-al-rusiei_1546124.html#ixzz411DujhMg- ;

Analiza comentariilor trolilor:

O primă idee referitoare la legalitatea anexării Crimeii regăsită în comentarii se referă la blamarea SUA drept vinovat pentru crearea precedentului Kosovo-,,Occidentalii sunt ipocriţi”; Ucraina- efect de bumerang al perversităţii occidentale. ,,De ce SUA nu recunosc votul populaţiei din Crimeea dar au recunoscut lovitura de stat din Ucraina?”– s-a întrebat un trol ce acuză SUA că au susţinut Ucraina să trimită trupe pentru a-i ucide pe secesioniştii înarmaţi atât timp cât în Kosovo Miloşevic nu a avut voie să facă un asemenea pas. Se întreabă astfel retoric: ,,unde au intrat ruşii să domine în ultimii ani şi unde au intrat americanii?”, acuzând SUA că au continuat injust după Războiul Rece să ,,acapareze ţările din Răsăritul Europei”, dorind prin blamarea acţiunii Kremlinului de anexare a Peninsulei Crimea să se erijeze drept jandarmul universal, ,,conducătorii lumii”.

Crimeea nu este considerată anexată ilegal sau ilegitim de Rusia deoarece din perspectiva anumitor persoane, Kremlinul avea tot dreptul să apere peninsula, acela fiind locul în care se află flota rusă şi de asemenea pământul străbunilor, ,,Crimeea e a Rusiei din vremea Tzarinei Ecaterina cea Mare”– Se consideră că acţiunile lui Putin sunt explicabile atât timp cât regiunea a fost tradiţional văzută de Rusia drept zonă strategică absolut vitală intereselor sale. Se susţine puternic că Ucraina a fost Rusia şi Rusia a fost Ucraina, blamând ceea ce consideră a fi încercarea Occidentului de a rupe Ucraina de Rusia drept o greşeală istorică, act de neobrăzare grosolană, propunându-se chiar ca statul ucrainean să rămână neutru, bivalent.

Un utilizator considera că, comportamentul Rusiei pe scena internaţională este just şi corect în raport cu celelalte state: Moscova îşi doreşte să recupereze doar acele teritorii care sunt legate etnic, istoric şi cultural: acelaşi utilizator afirma că Rusia reprezintă valori, mentalităţi, istorie, cultură şi forţă. Am întâlnit şi un comentariu unde se susţinea legalitatea ocupării unor teritorii din Ucraina şi se critica atitudinea imperialistă a Statelor Unite din ultimii 25 de ani. Viziunea descrisă mai sus poate fi coroborată cu cea care precizează că atitudinea Rusiei în Ucraina este justificată şi normală pentru că orice act de extindere a NATO nu reprezintă altceva decât o provocare la adresa Rusiei. În consecinţă ,,este normal ca Rusia să încerce să-şi creeze zone tampon (Ucraina)”.

Justificând comportamentul Rusiei în Crimeea şi Ucraina, un utilizator s-a întrebat astfel retoric cum ar reacţiona SUA în cazul Granadei şi a ,,invaziei în Panama”. Rusia e un popor mult mai paşnic decât SUA, americanii dorind să provoace un război în Europa; s-a susţinut de asemenea că ţelul final al aventurii ucrainiene e acela de a alunga Rusia din Marea Neagră, menţinând Crimeea în componenţa Ucrainei, refuzându-se astfel dreptul poporului din Crimeea la autodeterminare. Un trol a amintit de experţi ruşi precum Boris Smeliov, Aleksei Kuznetov care susţin că ,,fiecare popor are dreptul să trăiască sub guvernul pe care îl doreste-asta înseamnă democraţie, altfel UE are standarde duble”-subliniind astfel legitimitatea referendumului din Crimea. Se susţine astfel că statul de drept şi democraţia sunt respectate numai unde, când şi cum vor SUA şi UE . Un utilizator a declarat că democraţia liberală, neo-marxistă sponsorizată de Soros este o mizerie, apreciind că Putin este cel mai puternic lider de dreapta din Europa, subliniind că s-au săturat de batjocura perverşilor politicieni instruiţi în ideologia neo-marxistă a Şcolii de la Frankfurt ce ignoră voinţa majorităţii deşi conduc în numele ei. Un alt utilizator a alimentat puternic propaganda războiului informaţional al Kremlinului împotriva României declarând că ruşii au un avantaj uriaş- frica românilor- deoarece ei posedă arma atomică.

Unii au propus chiar realizarea unui referendum în Ucraina cu tema intrarea în UE şi divizarea ţării: zona care a dorit intrarea în UE să devină membru iar cealaltă să se separe şi să creeze alt stat, aşa cum susţineau aceştia, ,,în spiritul democraţiei şi libertăţii cu care se laudă occidentul”. Analizând astfel de comentarii, se subliniază încurajarea la separatism şi la dezmembrarea statului ucrainean, deci la încălcarea flagrantă a suveranităţii sale. Pe aceeaşi direcţie, s-a afirmat că dacă Ucraina se va integra în UE, va ajunge să fie supusă unei cuceriri economice şi asasinări financiare, lăudându-se încă o dată faptul că Rusia a susţinut referendumul care a fost ,,pe bune”.

Opiniile exprimate de utilizatori în această secţiune sunt unele ce justifică anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia prin furnizarea unor argumente istorice şi proclamarea dreptului de autodeterminare a poporului ucrainean dar care însă în actualul context internaţional nu au nicio relevanţă în faţa principiilor clar statuate în Carta ONU, Actul de la Helsinki. Fie din ignoranţă, fie îndemnaţi direct de anumiţi actori, utilizatorii neagă justeţea respectării dreptului fundamental al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, considerând că Rusia a acţionat corect, statul ucrainean fiind legat istoric, valoric, cultural de statul rus, aceştia reliefând chiar şi o viziune de realpolitik solidă subliniind că atât timp cât acea regiune era vitală intereselor naţionale ale statului rus atunci orice mijloace puteau fi considerate juste în asigurarea lor. Promovarea atitudinilor anti-occidentale continuă prin sublinierea a ceea ce anumiţi utilizatori blamează a fi comportament de dominare a SUA, de acaparare a ţărilor din Răsăritul Europei, din dorinţa de a deveni leaderul global, justificând astfel anexarea Peninsulei Crimeea drept simplu răspuns firesc la apropierea NATO de graniţele Rusiei. De asemenea poziţia clar anti-vestică este ilustrată de numărul mare de critici ce ţintesc ceea ce ei portretizează a fi dublele standarde ale Vestului în ceea ce priveşte democraţia, încercând să inducă subtil ideea necesităţii admiterii legalităţii referendumului din Crimeea drept expresie a democraţiei vestice- aceasta nefiind însă decât simplă tactică a războiului informaţional similar utilizată pentru obţinerea susţinerii viziunii politico-strategice a Kremlinului.

Va urma…




Exclusiv la RBN Press: Analiza și Expunerea Razboiul Informațional al Federatiei Ruse prin intermediul Realitatea.net (ep.I )

Redacția România Breaking News RBN Press vă prezintă începând cu acest prim episod, în premieră și în exclusivitate un set de analize și rapoarte asupra războiului informațional dus de Federația Rusă prin intermediul mass mediei, social mediei și partidelor politice din România și Republia Moldova. 

Subiectul analizei de azi, îl reprezintă razboiul informational desfășurat de Federatia Rusă prin intermediul portalului de știri Realitatea.net, realizat de Adina-Elena Cincu cu precădere pentru perioada 2013- 2016.

Adina-Elena Cincu, raport privin instrumentul media: Realitatea.net ( momentul analizei: 2016)
În cadrul acestui raport se vor  prezenta elementele războiului informaţional purtat de Federaţia Rusă atât împotriva României cât şi împotriva SUA/NATO/UE/Ucraina/Republica Moldova şi Siria, elemente deduse din analiza ştirilor şi a comentariilor aferente acestora de pe site-ul online de ştiri Realitatea.net (http://www.realitatea.net/ ) precum şi din analiza comentariilor întâlnite pe pagina de Facebook a site-ului Realitatea (https://www.facebook.com/portalul.realitatea.net ).

Facebook realitatea.net / captura 2017

Pe site-ul de ştiri s-a introdus drept cuvânt cheie: Rusia (analiză  2016), iar astfel s-au afișat 133 de pagini cu aproximativ 33 de ştiri pe pagină referitoare la Federaţia Rusă şi am încercat să deschid şi să analizez conţinutul precum şi reacţiile la acele ştiri ce am considerat că pot indica pe de o parte poziţii favorabile intereselor Rusiei, sau viziunea Rusiei despre lume în diverse dosare internaţionale, însă am analizat şi acele ştiri ce prezentau de această dată poziţia NATO sau UE referitor la Rusia, poziţii negative precum cele legate de sancţiuni şi de blamarea comportamentului ilegitim şi ilegal în Crimeea şi Ucraina pentru a analiza comentariile de posibilă susţinere la adresa acţiunilor Federaţiei Ruse.

„(…) ştirile prezentau doar viziunea Kremlinului, fiind expuse numai declaraţiile oficialilor ruşi, deseori paragrafe scurte, în absenţa viziunii celorlalţi actori implicaţi sau în lipsa oricărei analize/interpretări obiective din partea ziariştilor Realitatea. Ori o astfel de prezentare a declaraţiilor liderilor ruşi poate echivala cu o promovare directă, chiar dacă poate nedorită, a gândirii strategice a Federaţiei Ruse şi deci inocularea anumitor percepţii despre Kremlin drept actor just şi echitabil în politica internaţională, ba chiar mai mult victimă a comportamentului agresiv al Vestului” – analist Adina-Elena Cincu

Maniera generală în care ştirile de pe site-ul Realitatea au prezentat poziţia Rusiei faţă de diverse teme nu a fost una părtinitoare voit faţă de Kremlin, însă un prim element general al imaginii instrumentului media identificat este că în cele mai multe instanţe, ştirile prezentau doar viziunea Kremlinului, fiind expuse numai declaraţiile oficialilor ruşi, deseori paragrafe scurte, în absenţa viziunii celorlalţi actori implicaţi sau în lipsa oricărei analize/interpretări obiective din partea ziariştilor Realitatea. Ori o astfel de prezentare a declaraţiilor liderilor ruşi poate echivala cu o promovare directă, chiar dacă poate nedorită, a gândirii strategice a Federaţiei Ruse şi deci inocularea anumitor percepţii despre Kremlin drept actor just şi echitabil în politica internaţională, ba chiar mai mult victimă a comportamentului agresiv al Vestului. Trebuie însă admis că au existat şi ştiri ce prezentau după declaraţiile ruse şi poziţia celorlalţi actori implicaţi, existând o oarecare balansare a informaţiilor livrate. Anumite ştiri de pe site-ul Realitatea.net referitoare la războiul informaţional purtat de Kremlin erau în mare parte preluate de pe alte instrumente media online precum Mediafax, NewsIn, etc.

Un al doilea element identificat este că site-ul online de ştiri Realitatea.net a utilizat pentru prezentarea ştirilor, titluri ce conţineau cuvinte/ exprimări puternice din dorinţa de a surprinde şi atrage atenţia, de obţinere a unui număr mai mare de vizualizări fapt ce poate totuşi contribui la sporirea temerilor populaţiei legate de securitatea naţională, poate submina încrederea acestora în capacităţile decidenţilor de a le garanta siguranţa naţională într-un mediu internaţional şi regional care este puternic portretizat în media drept nesigur, şi în final poate contribui chiar şi indirect la reuşita războiului informaţional al Kremlinului faţă de România şi Occident.  Astfel, titluri precum ,,ŞOC. RĂZBOIUL SE APROPIE! RUSIA UMILEŞTE VESTUL”, etc,e posibil să fi avut un impact însemnat la nivel psihologic şi deci să poată fi considerat element al războiului informaţional, căci printr-o astfel de prezentare nu se face altceva decât să se sporească temerile în faţa puterii Federaţiei Ruse, portretizată astfel drept stat ce poate oricând să atace şi să destabilizeze statul român şi să învingă Vestul. De asemenea, deşi se utilizau titluri bombastice menite a capta atenţia cititorilor, esenţa textului efectiv al ştirii nu era în foarte multe cazuri deloc în conformitate cu titlul, o astfel de inducere în eroare nefăcând altceva decât, deşi chiar neintenţionat, să sporească pârghia de putere a Federaţiei Ruse în războiul informaţional împotriva României.

Ştirile analizate au fost cele cuprinse în perioada noiembrie 2013- început 2016, însă este important de menţionat că pe site-ul online al publicaţiei de ştiri mare parte din acestea nu puteau fi accesate instant, paginile având deseori nevoie de nenumărate refreshuri (extrem de îngreunată cercetarea propriu zisă), iar de asemenea deşi la anumite ştiri era menţionată existenţa unui număr de comentarii, acestea în multe cazuri nu puteau fi vizualizate.

În ceea ce priveşte maniera de introducere a comentariilor, aceasta este una nemoderată, nesupravegheată, astfel încât fiecare utilizator putea posta orice mesaj completând după preferinţe două criterii: Nume şi Comentariu, urmat de introducerea unui cod de verificare. Interesant era că deşi trolii nu erau numeroşi, dislike-urile oferite anumitor poziţii pro-occidentale erau multe, asta sugerând că mulţi susţinători ai Kremlinului există chiar dacă nu îşi exprimă direct poziţiile prin postări.

Referitor la comentariile întâlnite se poate afirma că anumiţi utilizatori păreau să susţină genuin poziţia Kremlinului, prin postări deseori simpliste ca şi exprimare, susţinere venită din anumite frustrări legate de liderii politici români în principal.

Pe de altă parte, am identificat însă şi câţiva troli, a căror părere de constantă apărare a acţiunilor Federaţiei Ruse şi de blamare a Occidentului, uneori prin postarea unor mesaje identice, a unor argumentaţii mult nuanţate şi puternic critice la adresa Vestului, a apărut cu o anumită recurenţă, atât în comentariile la diverse ştiri pe site-ul online al Realitatea cât şi pe pagina de Facebook a sursei online de ştiri.

Anumiţi troli şi-au modificat uneori numele de utilizator, însă erau uşor de recunoscut fie deoarece erau modificate numai câteva litere sau adăugate o cifra, două numelui, fie deoarece poziţia de susţinere a Federaţiei Ruse şi de critică a Vestului/României era deseori copiată în întregime de la ştire la ştire, chiar şi la ştiri ce nu se refereau direct la evenimente legate de Federaţia Rusă, deci la ştirile care discutau aspecte legate de NATO/UE/SUA/Occident. Referitor la relevanţa comentariilor, au existat serioase războaie între trolii pro-occidentali şi cei pro-ruşi ce uneori aduceau în discuţie elemente de nuanţă şi nu simple aprecieri a unei poziţii sau alta, însă în unele instanţe, unii troli nu dezbăteau elementele ştirii respective ci introduceau în discuţie diverse alte elemente de susţinere a Kremlinului.

Conştientizarea temei:  Război Informaţional, Federaţia Rusă

Pe site-ul de ştiri Realitatea.net am introdus cuvintele cheie: ,,război informaţional, propagandă” şi am găsit 6 ştiri care descriau tematica războiului informaţional purtat de Kremlin.

Una dintre ştiri era de fapt o republicare a informaţiilor furnizate de publicaţia The Guardian care descria maniera în care Rusia utilizează o armată de informaticieni pentru propaganda pe internet, bloggeri ruşi fiind plătiţi de Kremlin pentru a promova online mesaje pro-ruse şi puternic anti-occidentale. Doi dintre bloggeri au fost intervievaţi de The Guardian şi aceştia au prezentat maniera în care se lucrează sub îndrumarea Kremlinului, regulile de promovare a mesajelor pro-ruse după criterii ideologice stricte, existând o adevărată fabrică de troli.  Apoi o altă ştire susţinea că SUA au cerut unor posturi de radio să combată propaganda rusă în Ucraina şi Republica Moldova, să contracareze dezinformarea şi propaganda Moscovei prin ,,jurnalism de investigaţie şi analitic”.

Un alt articol prezenta poziţia Kremlinului conform căreia NATO duce de fapt o propagandă împotriva statului rus, ,,criticile NATO legate de „retorica nucleară” a Rusiei nereprezentând altceva decat tentative de a contura o imagine ameninţătoare a Rusiei. Rusia nu are niciun plan să îşi transforme politica nucleară într-una agresivă.

O ştire importantă este cea în care se prezintă ipotezele noi identificate de Berlin şi anume că Moscova a revenit la tehnicile din perioada Războiului Rece şi încearcă, prin verificatele metode KGB, să provoace tensiuni în Europa. „Măsuri active”, aşa era cunoscută doctrina KGB în perioada Războiului Rece. Aceasta doctrină include dezinformare, propagandă, represiune politică şi subversiune. Scopul principal, atunci şi acum, este să slăbească Occidentul, pentru a crea neînţelegeri între membrii NATO şi pentru a submina autoritatea SUA în ochii comunităţii internaţionale.

În sprijinul acestor afirmaţii, jurnaliştii germani vin cu două exemple recente: agresiunea la care au fost supuse peste 500 de femei în noaptea de Revelion, la Koln, şi cazul unei adolescente de cetăţenie rusă care reclamă că a fost violată de refugiaţi, în Germania. ,,Guvernul german ar trebui să solicite BND (Agenţia germană de informaţii externe, n.r.) să investigheze dacă guvernul rus a resuscitat vechile metode ale KGB. În termeni concreţi, trebuie să afle dacă Rusia, prin agenţii ai Serviciilor de Informaţii, influenţează dezbaterea politică din Germania.”

O altă ştire este de fapt publicată de Reuters, citată de HotNews şi apoi promovată pe site-ul Realitatea.net. Aici se susţinea că Rusia poartă un război informaţional în Letonia, dus de ONG-uri finanţate de Kremlin pentru a promova propaganda oficială rusă despre o potenţială resurecţie a ideologiei fasciste şi persecutarea minorităţii ruse în statul baltic.

Teme- Război Informaţional-Federaţia Rusă

1. Extinderea NATO către est/amplasarea scutului antirachetă/ construirea unei baze militare în România reprezintă acţiuni ilegitime ce încalcă normele internaţionale; fiind o provocare la adresa securităţii Federaţiei Ruse;

2. Kremlinul consideră că leaderii români sunt ,,idioţii” SUA-supuşi total Washingtonului; Inferioritatea militară a României în faţa Rusiei

3. România ar trebui să iasă din NATO şi să se integreze în Uniunea Eurasiatică pe baza culturii ortodoxe comune

4. SUA doresc crearea unei lumi unipolare Rusia nu are aspiraţii hegemonice, ci vrea să fie apărătorul dreptului internaţional

5. Critica acţiunilor SUA în lume- critica sistemului valoric american

6. Rusiei nu îi este frică de NATO- Rusia e una dintre cele mai mari puteri nucleare

7. Rusia a avut dreptul să anexeze Crimeea, referendumul fiind o alegere istorică ce trebuie respectată

8. SUA au susţinut direct Maidanul Kievean = Lovitură de Stat a neofasciştilor

9. Sancţiunile împotriva Rusiei- efect de bumerang economic împotriva UE

10. România doreşte anexarea Republicii Moldova- Republica Moldova preferă Uniunea Vamală în detrimentul UE Rusia nu intenţionează să anexeze Transnistria, însă Transnistria, pământ rusesc va reveni în final, de drept, statului rus

11. SUA au creat şi susţin terorismul ISIS- Rusia singura ce poate aduce pacea în Siria

 Analiza temelor şi a comentariilor trolilor:

TEMA 1

Extinderea NATO către est/amplasarea scutului antirachetă/ construirea unei baze militare în România reprezintă acţiuni ilegitime ce încalcă normele internaţionale, fiind o provocare la adresa securităţii Federaţiei Ruse.

 Analiza ştirilor:

România este o ţintă a războiului informaţional purtat de Kremlin în special datorită apartenenţei sale la NATO şi Uniunea Europeană, însă şi din prisma poziţiilor sale de susţinere puternică a parcursului european al Ucrainei şi a promovării necesităţii respectării de către Kremlin a integrităţii şi suveranităţii statului ucrainean. Rusia a încadrat astfel România drept însemnat stat ţintă în campania sa de purtare a războiului asimetric, prin utilizarea tacticilor extrem de subtile ale războiului informaţional în sfera publică. În cele ce urmează voi prezenta poziţia oficială a liderilor ruşi, retorica liderilor din Kremlin referitoare la diverse aspecte ce implică statul român, şi promovarea unor mesaje extrem de bine ţintite pe tematici bine delimitate, criticile sosind atât pe direcţia susţinerii necondiţionate a extinderii şi planurilor NATO în estul Europei, cât şi prin atacuri la adresa establishmentului de securitate si guvernare român, retorica deseori extrem de agresivă în mass-media fiind un element esenţial al propagandei Federaţiei Ruse.

Ştirile cuprinse în această temă au titluri puternice ce pot induce panică şi teamă în rândul populaţiei române prin prezentarea Rusiei drept putere ce poate distruge atât militar cât şi nuclear statul român din cauza acceptării total nedisputate a directivelor venite de la Washington de construcţie a scutului antirachetă. Toate aceste ştiri prezintă de cele mai multe ori exclusiv poziţia Federaţiei Ruse critică puternic la adresa liderilor români consideraţi a fi simple creiere spălate bine de propagandă americană, ,,idioţii SUA”, ostaticii practicilor americane iresponsabile fără a prezenta şi alte abordări precum cele ale NATO faţă de asemenea declaraţii, fapt ce poate oferi o pârghie de putere Kremlinului psihologică pentru dominare. În toate aceste ştiri se prezintă viziunea exclusivă a Kremlinului în conformitate cu strategiile de securitate naţională şi de apărare naţională, amplasarea scutului anti-rachetă fiind considerată o mişcare ce subminează securitatea regională prin afectarea securităţii militare a Moscovei, fiind contrară unei Europe stabile, paşnice şi unite (a se vedea – 1). Astfel se induce ideea că „România va deveni ţintă pentru rachetele nucleare ruseşti odată cu construcţia scutului anti-rachetă”( a se vedea – 2)

(- 1) ,,Avertismentul dur al Rusiei pentru NATO şi România”, Martie 2015;
http://www.realitatea.net/avertismentul-dur-al-rusiei-pentru-nato-i-romania_1642801.html,

Kremlinul încercând să discrediteze în faţa poporului român ideea conform căreia SUA chiar doresc să protejeze statul român printr-o astfel de strategie. Rusia promovează solid ideea conform căreia scutul antirachetă din România afectează securitatea militară a Rusiei, SUA nefăcând altceva decât să încerce să perturbe echilibrul strategic (a se vedea – 3). În paralel Kremlinul s-a contrazis, căci deşi a susţinut că scutul antirachetă nu reprezintă o ameninţare militară, ci una politică şi economică (a se vedea – 4), a continuat să declare că Rusia a dezvoltat ,,ucigaşul” scutului anti-rachetă (a se vedea – 5), ce ar asigura că niciun element al scutului nu va reuşi să neutralizeze racheta rusă înainte ca aceasta să penetreze sistemul american. Kremlinul blamează extinderea NATO către est drept încălcare a angajamentelor asumate conform Tratatului Fondator NATO-Rusia, fiind o ,,mare greşeală, o politică iresponsabilă” (a se vedea – 6), reiterând în acelaşi timp că spre deosebire de SUA, Rusia chiar doreşte crearea unui sistem unic de securitate în Europa.

Astfel, Rusia nu face altceva decât să poarte o campanie prin care încearcă portretizarea în manieră deplin negativă a NATO şi a acţiunilor sale, element clasic în comportamentul şi abordarea Federaţiei Ruse faţă de alianţa militară defensivă nord-atlantică, încercând astfel extrem de subtil modificarea percepţiilor populaţiei române referitor la justeţea acţiunilor alianţei. Astfel, leaderii ruşi au avertizat asupra consecinţelor negative pe care mişcarea NATO de militarizare a regiunii le poate avea, blamând alianţa de utilizarea tacticilor belicoase specifice erei Războiului Rece (a se vedea – 7). Leaderii din Kremlin încearcă astfel să portretizeze în declaraţiile din ştirile întâlnite pe site-ul Realitatea.net că ,,NATO şi Vestul sunt arhitecţii noii ediţii a Războiului Rece”, considerând că ,,militarizarea forţată a regiunii Europei Estice” este o ,,metodă specifică erei de conflict”. Astfel se subliniază că Rusia are tot dreptul să adopte orice măsuri de retorsiune consideră necesare pentru a putea răspunde ameninţării esenţiale la adresa securităţii sale ilustrate prin sporirea disponibilităţii operaţionale şi a capacităţii de luptă a NATO în apropierea frontierelor sale ( a se vedea –  8).

Rusia încearcă astfel să îşi contureze în minţile cetăţenilor români imaginea unui stat care este constant agresat de statele Vestice care nu îşi respectă angajamentele luate (actul fondator NATO-Rusia), justificându-şi acţiunile de militarizare exceisvă, de intimidare a statelor vecine, de purtare a războiului hibrid drept măsuri necesare, vitale pentru apărarea securităţii sale.

2 ,,VOCEA RUSIEI: Scutul antirachetă va transforma România în ţintă pentru rachetele nucleare ruseşti,
Octombrie 2012, http://www.realitatea.net/vocea-rusiei-scutul-antiracheta-va-transforma-romania-in-tinta-pentrurachetele-nucleare-rusesti_1043029.html;

3 ,,Vladimir Putin- Atac la SUA pentru scutul antirachetă din România”, 10 Decembrie 2013,
http://www.realitatea.net/vladimir-putin-atac-la-sua-pentru-scutul-antiracheta-dinromania_1336662.html#ixzz3zOqA8fHt;

4 ,,Anunţul bombă al Rusiei privind scutul antirachetă american din Europa”; 17 Aprilie 2013,
,,http://www.realitatea.net/anuntul-bomba-al-rusiei-privind-scutul-antiracheta-american-dineuropa_1161305.html#ixzz3z2kEOu4o-;

5 ,,Rusia a testat cu succes „ucigaşul” scutului antirachetă american”, 8 iunie 2013,
http://www.realitatea.net/rusia-a-testat-cu-succes-ucigasul-scutului-antirachetaamerican_1200034.html#ixzz3z2m9iFaW;

6 ,,Construirea unei baze NATO în România constituie o provocare gravă pentru Rusia”, 12 Septembrie, 2014,
http://www.realitatea.net/ambasador-rus-construirea-unei-baze-nato-in-romania-constituie-o-provocare-gravapentru-rusia_1523541.html#ixzz410mRustO-;

7 ,,Rusia ameninţă România: Planul SUA de a aduce armament greu va avea consecinţe!”, Decembrie 2015,
http://www.realitatea.net/rusia-ameninta-romania-planul-sua-de-a-aduce-armament-greu-va-aveaconsecinte_1857706.html

8 ,,Putin: Rusia trebuie să îşi întărească capacităţile militare pentru a răspunde NATO”, 22 Iulie 2014,
http://www.realitatea.net/putin-rusia-trebuie-sa-isi-intareasca-capacitatile-militare-pentru-a-raspundenato_1487953.htm l#ixzz40bpW1A9z ;

Titluri precum ,,Rusia ameninţă România: Planul SUA de a aduce armament greu va avea consecinţe negative!” au utilizat cuvinte puternice, element potenţial a crea stări de panică în rândul populaţiei şi de a ilustra din nou superioritatea statului rus faţă de statul român.

Conţinutul ştirii ce se intitula ,ALARMĂ MAXIMĂ pentru ROMÂNIA! Alertă! Se apropie RĂZBOIUL de noi!  VLADIMIR PUTIN şi RUSIA ATACĂ MOLDOVA!” nu avea nicio legătură cu titlul ce foloseşte cuvinte extrem de puternice ce pot provoca temeri în rândul populaţiei României şi un cititor a blamat acest comportament al jurnaliştilor de la Realitatea, de a posta declaraţiile oficiale ale Kremlinului, fără o contrapondere solidă, fără o interpretare obiectivă drept ,,Propaganda pentru război = răspândirea de ştiri tendenţioase sau inventate, de natură să servească aţâţării la război, sau orice alte manifestări în favoarea dezlănţuirii unui război, săvârşite prin grai, scris, radio, televiziune, cinematograf sau prin alte asemenea mijloace” ;

 Analiza comentariilor trolilor:
Comentariile exacte şi complete ale trolilor fie ei de pe site-ul de ştiri al Realitatea.net, fie de pe pagina de facebook a acestuia, sunt expuse în documentul anexat. Acolo la mare parte dintre ele sunt prezente şi site-urile de pe care au fost preluate, existând de asemenea şi numeroase print-screenuri care dovedesc veridicitatea lor. În cele ce urmează, numele utilizatorilor care au fost identificaţi ca susţinători puternici ai Kremlinului, nu va fi prezentat, doar ideile şi viziunile acestora fiind expuse pentru a înţelege mai bine direcţiile şi nuanţele extrem de importante pe care Kremlinul poartă războiul informaţional în România. În ceea ce priveşte critica acceptării de către România a amplasării scutului anti-rachetă, în numeroase comentarii se acuză că de fapt scutul creat de SUA nu este menit să protejeze statul român ci interesele strategice ale americanilor, şi astfel să ne transforme ţara într-un teatru de război, un război ce nu este al nostru. poporului român ci al SUA şi NATO, război ce este indus şi oarecum executat de ,,marionetele SUA din România”.

O altă linie de argumentare întâlnită în comentarii este cea conform căreia Rusia se comportă just în a-şi contura o retorică publică puternic negativă la adresa SUA din prisma construcţiei scutului antirachetă în statele europene, foste sovietice, căci o reacţie similară, cred aceste persoane, ar fi avut-o şi SUA dacă ruşii şi-ar fi construit baze cu rachete la graniţele lor- SUA sunt considerate a fi unicul vinovat pentru situaţia tensionată din regiune din cauză că a masat armatele în jurul Rusiei.

Un utilizator susţine că trupele americane de pe teritoriul statului român sunt menite numai ,,să răstoarne un guvern neascultător care ar fi cu adevărat patriotic” şi s-ar opune ordinelor venite de la Washington-deci SUA luptă împotriva românilor dornici să îşi urmeze interesul naţional.

Alte persoane susţin că Rusia face bine că nu cedează în faţa SUA, fiind la paritate militară cu acestea, şi lăudând Moscova pentru că încearcă să împiedice SUA să dobândească rolul de lider al ordinii mondiale.

Un alt utilizator a încercat conturarea acestui dualism: SUA- stat ce doreşte să profite de pe urma României (vezi Chevron- să ne distrugă pământurile) şi să determine liderii români să antagonizeze Rusia pentru interesele sale de postulare drept unic jandarm al ordinii mondiale.

Aceste poziţii adoptate de utilizatori sunt extrem de importante, unele dintre ele fiind genuine, altele fiind exprimate de troli, de utilizatori extrem de activi în dezbaterile legate de diversele poziţii ale Kremlinului. Aceste mesaje extrem de bine elaborate ca şi esenţă transmisă publicului au capacitatea de influenţa, în timp, la un nivel extrem de subtil percepţiile anumitor cetăţeni români deziluzionaţi de elita politică, faţă de adevărata însemnătate a alianţei nord-atlantice. Justificarea acţiunilor de retaliere a Kremlinului în faţa a ceea ce e portretizată a fi ilegitima şi injusta extindere a NATO este un aspect extrem de bine manageriat de trolii proruşi care ştiu că pentru a încerca modificarea percepţiilor cetatăţenilor români către o mult mai îngăduitoare poziţie faţă de Kremlin, este imperios necesară sublinierea pericolului iminent al unei confruntări militare inutile cu Rusia mult promovată de SUA prin marionetele lor, leaderii români.

 TEMA 2

– Kremlinul consideră că leaderii români sunt ,,idioţii” ai SUA-supuşi total Washingtonului;
– Inferioritatea militară a României în faţa Rusiei

 Analiza ştirilor:

Din nou întâlnim titluri ce utilizează cuvinte extrem de puternice, iar ştirile s-au axat în principal pe tematica închiderii spaţiului aerian român în faţa vicepremierului rus, Dmitry Rogozin ce a declarat că o asemenea mişcare va fi urmată de represalii, blamând oficialii români de a fi dezvoltat o retorică antirusă, ca la comandă, războinică9, precum şi de ineficienţa acestora de a contribui la dezvoltarea societăţii româneşti fapt ce ar fi rezultat în aducerea ţării în pragul unei psihoze de masă10, pentru a abate atenţia poporului de la problemele economice.

Rogozin promova astfel ideea că românii nu mai cred în viitorul european strălucit al ţării- astfel de prezentare a unei ştiri, fără reacţia părţii române sau o analiză critică la adresa comprtamentului ilegitim şi asertiv al Kremlinului, prezentarea acestor poziţii ce conţin fraze extrem de bine elaborate, din nou întăreşte scopul celor ce doresc să eficientizeze rezultatele războiului informaţional împotriva României.

De asemenea, leaderii români sunt consideraţi idioţii SUA (11) deoarece acceptă necondiţionat amplasarea scutului anti-rachetă pe teritoriul lor, Kremlinul avertizând că o asemenea acţiune e naiv să fie considerată lipsită de o reacţie din partea Federaţiei Ruse. Astfel, Kremlinul a avertizat clar că reacţia în faţa ameninţării pe care o percepe la adresa securităţii sale în urma dezvoltării proiectului scutului anti rachetă în România, va fi unul clar şi puternic, statul român riscând astfel să fie ,,distrus complet” 12din propria vină de aservire totală în faţa Vestului. Astfel de ameninţări bine elaborate, extrem de puternice în exprimare, care pun însă vina deplină pe statul român pentru o eventuală confruntare cu Rusia sunt elemente importante în demersul de conturare a unei imagini negative a liderilor români, consideraţi actori de tipul yes man, şi de intimidare a cetăţenilor români, în încercarea clară de a modifica viziunile acestora care să rezulte apoi măcar într-o respingere a acţiunilor NATO şi a SUA, dacă nu susţinere a poziţiei Kremlinului.

Leaderii ruşi încearcă de asemenea să dezinformeze solid opinia publică română prin criticarea puternică a capacităţilor militare ale statului român într-un scenariu imaginat, de război cu Federaţia Rusă.

S-au prezentat astfel idei conform cărora, dintre statele foste sovietice, România este cea mai slab dezvoltată din perspectiva aparaturii militare aeriene. Această prezentare specifică deşi neveridică a capacităţilor militare române alături de expunerea paşilor concreţi prin care Rusia ar învinge militar România şi anume pierderea supremaţiei aeriene în primele 30 de minute de la declanşarea operaţiunilor militare, nimicirea forţelor terestre româneşti, distrugerea structurii ierarhice de comandă politică şi militar (13), în contextul în care România a fost un puternic susţinător al Ucrainei în conflictul cu Rusia, este o tactică menită să creeze imaginea incapacităţii statului român de a asigura securitatea naţională, precum şi de a-şi îndeplini obligaţiile internaţionale ca membru al NATO, fiind deci incapabil în viziunea Kremlinului să apere spaţiul comun aliat.

9 ,,Avertismentul Rusiei pentru România după episodul Dmitri Rogozin”, 16 Mai, 2014,
http://www.realitatea.net/avertismentul-rusiei-pentru-romania-dupa-episodul-dmitrirogozin_1441248.html#ixzz3zhb00NHY-;

10 ,,Propunerea incredibilă făcută României de vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin”– http://www.realitatea.net/propunerea-incredibila-facuta-romaniei-de-vicepremierul-rusiei-dmitrirogozin_1443022.html-;

11 ,,Un expert militar rus ameninţă că românii, „idioţii SUA”, vor fi ţintă pentru rachetele Moscovei”, Iulie 2013, http://www.realitatea.net/un-expert-militar-rus-ameninta-ca-romanii-idiotii-sua-vor-fi-tinta-pentru-rachetelemoscovei_1223129.html#ixzz3z2oayCUA ;

12 ,,Liderul rus, Vladimir Jirinovski: ţările est europene riscă să fie şterse de pe faţa pământului”, August 2014, http://www.realitatea.net/liderul-rus-vladimir-jirinovski-tarile-est-europene-risca-sa-fie-sterse-de-pe-fatapamantului_1502118.html#ixzz40c1bOWE7-;

13 ,,VOCEA RUSIEI: România nu rezistă mai mult de 30 de minute într-un război”, Mai 2014,
http://www.realitatea.net/vocea-rusiei-romania-nu-rezista-mai-mult-de-30-de-minute-intr-unrazboi_1431725.html ;

Analiza comentariilor trolilor:

Un utilizator şi-a expus regretul că România nu a avut şansa să aibă un preşedinte ca Putin, căci într-un astfel de scenariu, Republica Moldova ar fi fost parte din România, şi ,,nu ne-am fi vândut sufletul şi pădurile şi pământul strămoşesc veneticilor”.

Unii utilizatori susţin că problema de securitate a României nu e Rusia ci frauda corporatistă întreprinsă de corporaţiile americane şi europene, iar un trol de exemplu susţine că problema noastră nu e Rusia, ci corupţia implementată de Occident prin intermediul clasei politice.

Alţii consideră că SUA şi UE ne-au transformat în ,,colonie second hand, exportator de forţă de muncă ieftină pentru Vest”, statul român fiind un stat ce şi-a dat resursele minerale pe degeaba partenerilor. Se acuză prostia imensă a liderilor români, ce sunt ,,simple marionete în mâinile SUA care nu doresc altceva decât să atace Rusia de pe teritoriul altor state, transformând astfel românii în carne de tun pentru interesele mârşave ale imperiului britanic-iudeo-american”.

Unii susţin că în afara statutului de ,,colonie de experimente sociale şi teritoriu util pentru câteva garnizoane militare”, România nu a avut alte beneficii din participarea în alianţa euro-atlantică, astfel încât în viziunea unui trol apartenenţa la NATO şi UE a oferit doar iluzia protecţiei, acesta subliniind cuvântul iluzie, utilizatorul promovând propaganda rusă şi războiul informaţional împotriva României prin postarea unui site ce promova teza pulverizării României.

Un trol activ susţinea că la nivel intern, mass-media din România torturează populaţia cu ,,imaginea falsă a ruşilor răi şi primitivi din dorinţa de a sădi subconştientul colectiv fantasma visului american şi a visului european”; Se acuză că există culte şi secte neoprotestante, veritabila coloană a 5-a a Washingtonului ce trimite misionari la casele românilor pentru a promova visul american sub masca  vestirii Evangheliei.- acest trol susţine că se promovează în România ideea subordonării totale, necondiţionate faţă de Vest, considerând că politicienii români în loc să îşi vadă de interesele ţării se preocupă de interesele cotropitorilor UE şi SUA.

Pe de altă parte alţii apreciază naţiunea rusă care a dovedit că este unită şi ştie să îşi apere interesele, spre deosebire de naţiunea română.

Un utilizator şi-a exprimat ,,tot respectul pentru Putin şi pentru poporul rus pentru că nu şi-au predat suveranitatea şi nu se supun Vestului” aşa cum au făcut-o conducătorii români. Se critică astfel slaba capacitate de impunere a interesului naţional în faţa aliaţilor Vestici şi ceea ce pare a fi o acceptare necondiţionată a directivelor de la Washington, vinderea ţării în faţa occidentalilor. Unii utilizatori susţin că ,,românii parcă au fost drogaţi de americani să dorească război cu Rusia”, aceştia considerând că Rusia nu a ameninţat statul român, ba chiar mai mult i-a deschis ochii în faţa slujirii depline a aliaţilor americani- clasa politica română e blamată drept iresponsabilă deoarece nu ţine cont de interesele naţionale şi se pune în slujba
,,mercenarilor plătiţi să facă război în interesul lor economic”.

O parte din comentatorii identificaţi consideră că România este într-o tabără geopolitică greşită.  O persoană preciza la secţiunea comentarii că axa Beijing – Moscova – Berlin este cea care va ajunge să domine relaţiile internaţionale, iar axa Washington – Londra – Bucureşti este doar o invenţie de marketing care nu are niciun temei strategic.

O altă linie de derulare a războiului informaţional al Kremlinului împotriva României poate fi considerată şi critica capabilităţii statului român de a rezista în faţa unui atac militar. Un utilizator consideră că Rusia de astăzi este mult mai puternică decât Rusia ţaristă imperială, puterea ei fiind în creştere, aceştia apreciind că România nu ar avea cum să reziste militar în faţa Kremlinului blamând industria aviatică militară distrusă de leaderii români în ultimul deceniu.

La nivelul comentariilor analizate au fost identificate persoane care laudă capacitatea militară a Rusiei şi susţin faptul că România trebuie să dimineze retorica agresivă la adresa Moscovei, tocmai pentru a evita o confruntare directă cu forţele armate ruse.

Alt titlu precum ,,Planul ŞOC din RUSIA, anunţat cu puţin timp în urmă: „E timpul să reîmpărţim România”- prezintă scenariul unui analist rus, Rodionov- ,,La un moment dat, Occidentul a tăiat România, făcând-o tampon între sine şi Rusia. Şi noi avem nevoie de un tampon în acelaşi loc şi am avut această idee mai devreme decât Occidentul. Nu e momentul să reîmpărţim România? Bineînţeles, după împărţirea Ucrainei?”(14), – promovarea unor asemenea ştiri, poziţii ale susţinătorilor Kremlinului e posibil să stârnească sentimente de incertitudine şi nelinişte socială în rândul populaţiei române, iar lipsa conturării unei poziţii critice a ziariştilor Realitatea.net adânceşte acest pericol ce pare a fi o promovare gratuită a ideologiei ruse în spaţiul public românesc.

(14),,Scenariul fantezist al unui analist rus: E momentul să reîmpărţim România”, 16 Mai, 2014,http://bit.ly/QPvk3H;

Avand in vedere viteza cu care se misca lucrurile, de ce „sa nu se intoarca Rusia la ideea” din urma cu trei secole, insistand pentru crearea Daciei ca stat tampon, mai ales ca Turcia, slaba de una singura, este de fapt un avanpost al Occidentului? (…) „La un moment dat, Occidentul a taiat Romania, facand-o tampon intre sine si Rusia. Si noi avem nevoie de un tampon in acelasi loc si am avut aceasta idee mai devreme decat Occidentul. Nu e momentul sa reimpartim Romania? Bineinteles, dupa impartirea Ucrainei?”, incheie Rodionov. http://bit.ly/QPvk3H

Toate aceste viziuni sunt extrem de importante, fie dacă ele sunt „genuine”, fie dacă sunt expuse de troli bine instruiţi pentru a promova viziunea Kremlinului căci o astfel de expunere a unor critici dure la adresa guvernanţilor români, portretizaţi drept simple marionete ale SUA ce nu ţin cont de interesul naţional, poate în timp să contureze anumite tipare de raportare şi percepţie asupra statusului sistemului român de guvernare.

Prin astfel de retorici, deseori promovate de troli, de utilizatori care sunt constant activi în susţinerea lor faţă de Federaţia Rusă, se poate încerca dezinformarea crasă a populaţiei românești, încercarea de sădire a unui sentiment de opoziţie în faţa celor descrişi drept leaderi politici supuşi total în faţa SUA şi a actorilor vestici, astfel de elemente putând contribui la succesul războiului informaţional purtat de Kremlin.

 TEMA 3

România ar trebui să iasă din NATO şi să se integreze în Uniunea
Eurasiatică pe baza culturii ortodoxe comune

 Analiza ştirilor: 

Tematica renunţării de către România la participarea sa în alianţa nordatlantică şi integrarea în proiectul eurasiatic promovat de preşedintele rus, Vladimir Putin, o uniune pe baza credinţei şi culturii ortodoxe comune a reprezentat încă o direcţie extrem de însemnată a războiului informaţional purtat de Kremlin împotriva României. S-a încercat astfel sădirea la nivelul mentalului colectiv românesc a unui sentiment de alienare faţă de vest considerat a umili România şi a nu-i conferi statutul măreţ pe care îl merită, alienare ce din perspectiva liderilor ruşi ar putea mai apoi să paveze calea către apropierea de Rusia, o astfel de imaginată mişcare de rupere a unităţii nord-atlantice, fiind probabil apreciată la nivel politic şi strategic drept una dintre cele mai însemnate victorii ale Kremlinului în confruntarea sa cu Vestul. Astfel de tactici sunt însă lipsite de orice viziune asupra realităţii, statul român fiind deplin angajat în respectarea valorilor şi principiilor alianţei nord-atlantice şi a celor pe care este clădită Uniunea Europeană fiind etern partenerul solid şi statul ce apără graniţele externe ale acestora.

Ştirea ,,O Românie UNITĂ cu Moldova, apropiată de noul proiect rusesc, Comunitatea Economică Eurasiatică” (15) a prezentat exclusiv poziţia principalului ideolog al Kremlinului referitoare la posibila apropiere a statului român de Uniunea Eurasiatică, în contextul prezentării detaliate a viziunii Rusiei faţă de România în UE: oaspete nepoftit, la perfieria uniunii, ţară de mâna a zecea, situaţie considerată injustă de Dughin care apreciază statul român drept o ţară cu o măreaţă cultură ortodoxă, veritabilă perlă a culturii europene, apropiată intelectual de Rusia, ce ar fi tratată în noul proiect politico- economic al Kremlinului, drept un partener egal sub zodia identităţii culturale ortodoxe. Ori astfel de prezentări de poziţii ale Kremlinului în absenţa oricărei interpretări solide sau contra argumentări oferă de asemenea posibilitatea Rusiei de a inocula anumite idei şi concepţii în mintea cetăţenilor români.

(15) ,,O Românie UNITĂ cu Moldova, apropiată de noul proiect rusesc, Comunitatea Economică Eurasiatică”, 8 Iulie, 2013,

http://www.realitatea.net/o-romanie-unita-cu-moldova-apropiata-de-noul-proiect-rusesc-comunitateaeconomica-eurasiatica_1221005.html#ixzz3z2p0qDYV-;

Analiza comentariilor trolilor:

Există opinii conform cărora Rusia este de fapt unica speranţă a Europei, SUA fiind vinovatul pentru declinul stabilităţii internaţionale, astfel încât s-a promovat chiar ieşirea României din NATO, considerat a fi instrumentul de dominaţie principal american în Europa; se încearcă de asemenea discreditarea şi construirea unei imagini negative a NATO: ,,OTAN cu picioare de plastilina”. Alţi utilizatori militează nu numai pentru ieşirea României din alianţa nord-atlantică însă şi pentru alăturarea în proiectul Eurasiatic al Rusiei lui Putin. Odată cu aceste poziţii se susţine şi ideea conform căreia nimeni nu a întrebat România dacă vrea să intre în NATO, această considerată aservire în faţa intereselor occidentale continuând şi astăzi- alţii susţin că România a intrat în NATO nu fiindcă ne-ar fi apărat de ruşi ci de însăşi NATO, care altfel ,,ne-ar fi şters de pe faţa pământului cum a făcut-o în Irak, Serbia, Libia, Siria- oricum ne-au şters de pe faţa pământului din perspectivă demografică, economică, culturală, politică”.

În viziunea unui utilizator, România ar trebui să devină aliata Rusiei pentru a încerca izolarea guvernului fantomă fascist susţinut de americani.

Alţii au îndemnat chiar ca România să se alieze cu Rusia pentru a recupera teritoriile româneşti pe care consideră că statul ucrainean le deţine ilegal. Într-unul dintre comentarii, un utilizator a subliniat importanţa unităţii popoarelor ortodoxe, promovându-se astfel alianţa României cu Rusia şi ieşirea de sub tutela SUA; Acesta consideră că Rusia a ajutat popoarele creştine din Balcani împotriva Imperiului Otoman- astfel încât a ataca poporul rus ortodox înseamnă a nu fi român.

Mulţi au subliniat de asemenea că România nu ar trebui să antagonizeze Rusia, pentru că ne este vecină şi de asemenea, în anumite comentarii s-a reliefat necesitatea ca statul român să îşi manifeste recunoştinţa în faţa Rusiei pentru susţinerea pe care a acordat-o obţinerii independenţei, în timp ce ,,occidentul iudeomason nu a mişcat un deget”. De asemenea, într-un comentariu s-a încercat o prezentare mult mai detaliată a unei viziuni pozitive asupra istoriei statului român în perioada comunistă subliniindu-se că alături de Rusia, România a cunoscut o dezvoltare economică importantă, în deplină conformitate cu interesele naţionale, realizându-se o paralelă cu situaţia relaţiei Vest-Romania, una considerată net dezavantajoasă pentru interesele naţionale ale statului român. Într-un comentariu aferent unei ştiri identificateun utilizator a precizat că SUA îşi doreşte o confruntare cu Rusia, însă nu sunt dispuse să-şi asume rolul de a declanşa o confruntare. Mai mult decât atât, ei critică în mod indirect atitudinea României de a deveni membru NATO şi UE, precizând faptul că Rusia şi lumea slavă sunt un bloc unitar, iar alianţele occidentale sunt insule adunate într-un loc printr-o simplă conjunctură.

În ceea ce priveşte statutul SUA în lume, ţara este descrisă ca fiind locuită de contropitori, iar prin opoziţie, Rusia este văzută ca fiind o ţară stabilă. Un trol extrem de activ consideră ca există diferenţe flagrante între relaţia pe care România o are acum cu Occidentul şi relaţia pe care România a avut-o cu Rusia în epoca comunistă: prima dintre ele este bazată pe exploatare, iar a doua era bazată pe echitate şi paritate în raportarea celor două state.

Existenţa acestui dezechilibru între cele două sisteme este punctată şi de alt utilizator care susţine că tot ce există în România la ora actuală a fost planificat, construit şi realizat cu sprijinul Rusiei. Analiza comentariilor reliefează două direcţii deja cunoscute în războiul informaţional purtat de Kremlin: una de conturare a unei imagini însemnat negative a Vestului şi alta de portretizare a Rusiei drept alternativă în faţa nedreptăţilor şi a atitudinilor injuste cu care statele vestice îşi tratează aliaţii.

Trolii din această categorie au mizat pe expunerea unor critici puternice la adresa NATO, considerat a fi intrumentul de dominare al SUA, o dinamică considerată impusă şi nu aleasă de către poporul român, încercând să submineze încrederea cetăţenilor români în alianţa nord-atlantică.

Pe celalaltă parte s-a promovat ideea subtilă a apropierii României de Rusia în principal datorită culturii ortodoxe comune, fie pentru ţeluri la care anumiţi naţionalişti români ar râvni precum recuperarea anumitor teritorii pierdute, însă şi dintr-o recunosţinţă pentru dobândirea independenţei şi pentru avansul statului şi societăţii române sub influenţa comunistă încercat a fi justificată cu argumente istorice. Aici s-a încercat încă o dată clădirea imaginii Rusiei drept actor just în raportarea sa faţă de România, comparat cu ce subliniază trolii a fi o relaţie de puternică exploatare cu Occidentul, element esenţial în campania războiului informaţional rus.

va urma…

 




TURISM ÎN RUSIA! Cetățean al R.Moldova împușcat pentru că vorbea limba română!

rana_picior_impuscatUn tânăr în vârstă de 21 de ani, cetățean al R. moldova, a fost împușcat de către un rus în seara de 8 martie, la ieșirea dintr-un magazin din Moscova, din motivul că victima comunica în limba română cu iubita sa.

Tânărul a rămas în viață, fiind rănit la un picior. Informația a fost confirmată de către fratele fetei, Petru Perdeleanu într-un interviu la un post local de televiziune – RealitateaMD, informează romaniabreakingnews.ro

Conform declarațiilor acestuia, sora sa și iubitul își făceau cumpărăturile într-un market, când un bărbat s-a enervat de faptul că cei doi discută în limba română.

„Bărbatul le-a reproșat acestora de ce nu comunică în rusă.  Ei i-au răspuns calm, într-o rusă stâlcită, ca să-și caute de treabă, fără să ridice vocea sau să-l înjurei. Iar la ieșirea din market, patriotul în cauză a scos o armă și l-a împușcat în picior pe iubitul surorii mele”, povestește Petru Perdeleanu.

Petru Perdeleanu a mai adăugat că după incident a intervenit poliția, iar întregul eveniment a fost înregistrat de o cameră de supraveghere. Tânărul nu poate merge și a lipsit de la muncă, iar agresorul nu a primit nicio amendă! Cei doi tineri se află timp de două săptămâni la Moscova în regim turistic.

Vladimir PutinRedacția România Breaking News – RBN Press, reamintește că în 4 August 2013, liderul rus, Vladimir Putin, s-a adresat parlamentului țării sale cu un discurs fulminant referitor la  tensiunile cu minoritățile etnice:

„In Rusia se trăiește ca rușii ! Oricare minoritate, de oriunde, care vrea să trăiască în Rusia, să lucreze și să mănânce în Rusia, trebuie să vorbească rusă și trebuie să respecte legile rusești (…)” se pare că sunt luați în vizor inclusiv turiștii !!! (n.r.)

În Rusia, astfel de incidente nu sunt singulare și nu numai la adresa cetățenilor R. Moldova.

Publicat de romaniabreakingnews.ro




R. Moldova! De la țara care avea un imn «Deșteaptă-te Române» și o deviză « Virtus Romana rediviva » la derapajul moldovenist spre Moscova pentru o pâine și o vodkă

La conferinta profesorului Cipaianu despre Henri Mathias Berthelot, asistenta a râs când a auzit « aprecierile » francezilor despre noi Românii. În aceiasi ordine de idei, există faimosul banc :

Prof. dr. Gheorghe CIPĂIANU – Profesor emerit

« De ce în iad nici-un drac nu păzeste căldările cu Români ? Fiindcă nu-i nevoie : ori de câte ori vre-unul încearcă să iasă, ceilalti îl trag înapoi ! »

Dar când au râs ascultătorii, profesorul Cipaianu s-a înterupt, probabil gândindu-se la măcelul consecutiv, si a spus : « C’est pas drôle ! ».

 Astăzi îmi permit să vă propun la rândul meu « matière à reflexion » despre consecintele caracteristicilor noastre între Prut si Nistru, pe baza unor documente pe care le puteti lesne consulta (vă dau aici legăturile).

Despre Basarabia.

 În întelesul nostru de azi, cuvântul exprimă speranta Unirii. Din punct de vedere istoric, sensul denumirii a evoluat, iar desemnarea întregului tinut dintre Prut si Nistru ca « Basarabia », de la Hotin la Mare, fiind o mostenire a… Imperiului rus.

Puteti vedea o hartă diacronică în articolul  https://fr.wikipedia.org/wiki/Bessarabie >

Despre republica Moldova.

 În întelesul nostru de azi, cuvântul exprimă amintirea perioadei sovietice. Dar din punct de vedere istoric, nu sovieticii în 1924 dicolo de Nistru si în 1940 dincoace, au inventat această denumire, ci… Sfatul Tării de la Chisinău în 1917, ca să apară (si să apere) identitatea Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului, ca Prutul “să nu mai despice tara în două” (Ion Inculet).

Deci, ca prim paradox, noi Românii folosim o definire imperială rusească a Basarabiei pentru a ne exprima sentimentele, si folosim o hotărâre a Sfatului Tării pentru a ne aminti de perioada sovietică.

Un al doilea paradox priveste denumirea actuală a statului de la Chisinău.

În franceză, acest stat poate fi denumit, indiferent, « République de Moldavie » sau « République de Moldova » (conform « directivei Juppé »).  « République de Moldova » este o denumire mai ales politică ; « République de Moldavie », o denumire mai ales academică deoarece Academiei franceze nu-i prea plac neologismele si barbarismele (ori denumirea românească „Moldova” este  un barbarism în Franceză). La O.N.U., guvernul Moldovean a folosit mai întâi «République de Moldavie » în franceză, « Republik Moldau » în germană, « Moldavian Republic » în engleză, « Republica de Moldavia » în spaniolă (vezi brosura oficială de prezentare, editura Universitas, Chișinău, 1991, comanda 10.969) si această prezentare a coincidat cu perioada în care tara avea ca imn « Desteaptă-te Romane » si ca deviză « Virtus Romana rediviva ».

După 1994, odată cu „virajul moldovenist” al Chisinăului, cu schimbarea imnului si a devizei, Republica Moldova începe să folosească « Moldova » în engleză si spaniolă, « Moldawien » în germană, « République de Moldova » în franceză  (vedeti pe < webcast.un.org > interventia delegatiei moldovene), toate aceste denumiri noi fiind în limbile respective neologisme/barbarisme.

 Paradoxul aici constă în faptul că forma străină (exonimul) « Moldavia », « Moldau », « Moldavie », exprimă pozitia pro-europenilor si pro-românilor care subliniază faptul că statul de la Chisinău este aceiasi Moldovă geografică si istorică a cărei jumătăti de Apus este în România si în U.E., în timp ce cuvântul român (endonimul) « Moldova » si barbarismul german « Moldawien » a ajuns să exprime pozitia comunistilor si pro-rusilor care, prin denumiri diferite, subliniază faptul că « Moldova/Moldawien » din sfera de influentă a Moscovei, este altceva decât « Moldavia/Moldavie/Moldau » din istoria si geografia României.

 Rușii din Rusia nu sunt atât de complicati : folosesc în mod curent Молда́вия (« Moldavia ») si nu le pasă de tot ce precedă. Pe ei nu-i interesează trecutul, ci viitorul.

Orice rus de bază (majoritatea pupându-i mâna lui Putin pentru o pâine sau o vodcă) stie ce-i spune televizorul.

Si ce-i spune televizorul ?

…Că România este o „paiață a imperialismului american” care-si „întinde labele murdare si hulpave spre Republica Moldova, Transnistria, Bugeacul si de acolo Ucraina”, si că prin urmare, anexarea Crimeei, războiul din Donbass (o repetare, în mai mare, la scara Ucrainei, a războiului Nistrului din 1992) si proiectul « Novorossia » (anexarea întregii Ucraine de sud, plus Transnistria si Găgăuzia) al partidului pro-rus « Novorossiiski » condus de Pavel Gubarev, sunt „replici legitime ale poporului rus”. Vedeti hărtile atasate si legăturile de mai jos ! :

Video: Politica Moldovei cu UE duce la război > (în ruseste)

Это ждет и Украину. Как живет европейская Молдова

Video: Poporul Moldovean se răscoală împotriva guvernului vândut Uniunii Europene > (în ruseste)

Pe harta lui Pavel Gubarev, scrie „deja înfăptuit” cu violet (Crimeea, anexată de Rusia), „pe cale de realizare” cu rosul (Transnistria si Donbassul, controlate de pro-rusi), si “prevăzut” în verde. Mai clar nu se poate !

Rusii nu sunt atât de complicati, nici atât de complexati ca noi. Pe ei nu-i interesează denumirile si sperantele, ci realitatea prezentă. Ei sunt totdeauna în fată când apar reporteri din Apus, după cum puteti vedea în cele două reportaje de mai jos, stiind bine că „moldoveanul” de bază « pupă bogdaproste mâna » care-i aruncă o pâine sau o vodcă, sau care-l binecuvântează în numele Patriarhului de la Moscova, fiindcă dintre cei care refuză să pupe mâinile, cei mai multi ori au pierit în “Sibir” sau în Kazahstan, ori au plecat din tară. Vedeti mai jos ! :

La Moldavie en transition > (în franceză)

Une extrême pauvreté > (în franceză)

 Ce-i drept politicienii, cum bine ne-o semnalează Dl. Dulgheru, nu pupă mâinile. Dânsii sunt mai moderni : transferă averi pe cine stie ce conturi. Si când intri în Chisinău, ce vezi ? Un indicator măret pentru emigrare ! Si unde poate cine-i prins de dorul de tară, găsi vinuri din Basarabia  ? În magazinele rusesti desigur.

Sunt, ce-i drept, si multe ONG-uri românesti curajoase între Prut si Nistru. Majoritatea aduc cărti. Uneori medicamente. Dar majoritatea oamenilor preferă o pâine sau o vodcă. Acesta este blestemul Basarabiei de azi si iată de ce, un sfert de veac după dezlipirea de URSS, tot în mâinile Moscovei este.

Caracteristicile notate de Francezi în 1916 sunt aceleasi în Basarabia de azi. Fiecare pentru sine si descurcă-te la nivelul tău cum poti si cu cine poti.

Da, sunt sever. Fiindcă îi iubesc pe acesti oameni si socotesc că ar merita altă soartă… dar fără ei înșiși uniți și unanimi, nimeni nu le-o poate schimba „dinafară”.

Atât… Ionică Cepleanu

Publicat de romaniabreakingnews.ro




„Necunoscuta rusă” și surprizele sale

‪#‎SVR‬ ‪#‎KGB‬ ‪#‎FSB‬ ‪#‎Rusia‬ ‪#‎Russia‬ ‪#‎NKVD‬ ‪#‎CIA‬ ‪#‎VladimirPutin‬ ‪#‎A2AD‬‪#‎BarackObama‬ ‪#‎SACEUR‬ ‪#‎NATO‬ ‪#‎NRF‬ ‪#‎VJTF‬ ‪#‎USNavy‬ ‪#‎GRU‬ ‪#‎URSS‬‪#‎NIE‬ ‪#‎SNIE‬ ‪#‎istorie‬ ‪#‎geopolitica‬ ‪#‎analizegeopolitice‬ ‪#‎intelligence‬

Spectaculoasele evoluții din arena relațiilor internaționale, manifestate în această toamnă a anului 2015, au bulversat cancelarile diplomatice occidentale, respectiv ale țărilor membre NATO și UE, relevând faptul că „necunoscuta rusă” rămâne la fel de tainică și, de ce nu, imposibil de descifrat.

Intervenția militară a Federației Ruse în războiul civil din Siria, de partea forțelor guvernamentale și a președintelui Bashar al-Assad, într-o alianță militară de neimaginat până acum, cu Iranul, China și Irakul, a surprins opinia publică internațională și a născut valuri de comentarii.

„serviciile secrete americane sunt cele mai bune din lume”, însă, ele „nu știu totul și nici nu trebuie să știe” – Vladimir Putin

Președintele Vladimir Putin avea să declare că, totuși, „serviciile secrete americane sunt cele mai bune din lume”, însă, ele „nu știu totul și nici nu trebuie să știe”. O ironie fină legată de incapacitatea comunității de intelligence a SUA de-a percepe și anticipa, pe de-a întregul, planurile strategice ale Kremlinului și ale aliaților săi, precum și posibilele evoluții tactice din zona conflictului sirian, fără a mai vorbi despre secretele Kremlinului. Pe măsură ce evoluțiile militare din zonă și neînțelegerile ruso-americane se amplificau, comunitatea de intelligence americană a fost supusă criticilor, împreună cu administrația Obama, deși președintele Barack Obama a încercat să pareze acest eșec strategic, cu implicații geopolitice majore, și a afirmat că intervenția Rusiei în conflictul din Siria este o dovadă a faptului că Vladimir Putin este disperat pentru că pierde din mână puterea de la Moscova. Și totuși, Evelyn Farkas, oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, însărcinată cu

Dr. Evelyn N. Farkas-Deputy Assistant Secretary of Defense for Russia/Ukraine/Eurasia – defense.gov

monitorizarea relațiilor militare cu Rusia și Ucraina, și-a anunțat demisia și părăsirea postului de asistent adjunct al secretarului Apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia, după ce a lucrat pentru Pentagon vreme de cinci ani. O demisie generatoare de numeroase întrebări: vinovat de serviciu, criză de comunicare și armonizare cu strategiile Casei Albe sau eșec major de analiză strategică? „Farkas a consiliat trei secretari ai apărării cu privire la politica Rusiei, oferind consultanță în ceea ce privește modul în care ar trebui să răspundă SUA la acțiunile agresive ale Rusiei; a fost implicată în asigurarea unui ajutor în valoare de 244 milioane de dolari pentru Ucraina”, a declarat un oficial al Pentagonului în legătură cu demisia și activitatea lui Evelyn Farkas. Reamintim faptul că președintele Barack Obama l-a forțat pe fostul secretar al Apărării Chuck Hagel să se retragă, după ce acesta a făcut apel ca SUA să dea un răspuns mai puternic în legătură cu acțiunile Federației Ruse în Ucraina.

Totodată, comandantul suprem al Forțelor Aliate ale NATO din Europa (SACEUR), generalul Philip M. Breedlove, a avertizat asupra faptului că prezența militară rusească în Siria reprezintă de fapt realizarea unei alte componente dintr-o rețea complexă de sisteme de apărare creată de către Federația Rusă din perspectiva jocurilor sale geopolitice și intereselor sale strategice. „În condițiile în care încep să apară în Siria sisteme de apărare aeriană foarte capabile, suntem puțin îngrijorați în privința unei alte zone A2/AD ce este creată în estul Mediteranei”, a declarat generalul Breedlove cu ocazia unui expozeu la German Marshall Fund. A2/AD (anti-access/area denial) este o combinație de sisteme, precum baterii de rachete sol-aer și rachete anti-navă, dislocate pentru a împiedica forțele inamice să pătrundă sau să traverseze o anumită zonă – pe uscat, aerian sau maritim. În conformitate cu cele afirmate de principalul lider militar al NATO, crearea unei așa zise „umbrele” de tip A2/AD în Siria ar ridica la trei numărul acestor tipuri de zone care există în jurul Europei: prima „umbrelă”, și cea mai veche, este în regiunea baltică, unde baza maritimă rusească din Kaliningrad are capabilități antiaeriene semnificative, în timp ce a doua „umbrelă” acoperă Marea Neagră.

„Rusia a dezvoltat o puternică capabilitate A2/AD în Marea Neagră. În esență, rachetele lor de croazieră [anti-navă] pot acoperi întreaga Mare Neagră, iar rachetele lor de apărare antiaeriană au raze de acțiune care acoperă între 40 și 50% din Marea Neagră”, a declarat generalul Philip M. Breedlove la sfârșitul lui septembrie 2015.

Realizarea de către Federația Rusă a acestor zone A2/AD (anti-access/area denial) în zona Mării Baltice, a Mării Negre și în Estul Mării Mediterane, ar putea provoca dificultăți majore pentru Forța de Reacție Rapidă a NATO (NRF) care ar fi obligată să se deplaseze în zonele respective. În septembrie 2014, la Summitul NATO din Țara Galilor s-a decis să se creeze Very High Readiness Joint Task Force (VJTF) în cadrul NFR și care va avea capacitatea de a fi dislocată în 48 de ore pentru a răspunde provocărilor care pot apărea pentru interesele strategice și de securitate ale NATO. VJTF va avea valoarea unei brigăzi din trupele terestre (circa 5.000 de militari), sprijinită de elemente corespunzătoare din forțele aeriene, cele de marină și speciale.

Conducerea și componența VJTF va fi asigurată prin rotație, pe baze anuale, de către Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie, urmând ca această forță să devină complet operațională până la Summitul NATO de la Varșovia din 8 – 9 iunie 2016. Și, totuși…generalul Philip M. Breedlove insistă pentru stabilirea unor responsabilități clare privind activarea VJTF, respectiv existența posibilității de a avea autoritatea pentru a ordona o activare informală a VJTF, în anticiparea unei decizii a Consiliului Nord-Atlantic.

Experții militari apreciază că va fi destul de dificil să se ajungă la timpul de reacție dorit în cazul dislocării VJTF, respectiv două – trei zile, precum și faptul că prepoziționarea echipamentelor și sistemul de pregătire al trupelor NATO se vor confrunta cu limite practice. Totodată, NATO are nevoie să știe care este, în mod real, capacitatea de luptă a NFR. Dintr-o astfel de perspectivă, ar trebui să gândim și să înțelegem efortul politic și, cu precădere, cel militar al Federației Ruse de a crea cele trei zone A2/AD în condițiile în care se simte încercuită și trebuie să preîntâmpine orice posibilitate în acest sens.

John M. Richardson – admiral in the United States Navy and the current Chief of Naval Operations

Totodată, noul comandant-șef al US Navy, amiralul John M. Richardson, a declarat pentru Financial Times că US Navy reevaluează dacă își va întări prezența în Europa și în Oceanul Pacific, ca urmare a faptului că „forța submarinelor lor (ale rușilor – n. n.) și a navelor de război este mai mare ca niciodată în ultimele două decenii”. Amiralul Viktor V. Cirkov, comandantul Forțelor Navale ale Federației Ruse, a declarat recent că patrularea submarinelor ruse a crescut cu 50% din 2013, ceea ce a alarmat autoritățile americane care se tem de faptul că submarinele ruse supraveghează cablurile de telecomunicații instalate pe fundul marin al Atlanticului. O activitate pe care amiralul John M. Richardson o consideră ca fiind „foarte preocupantă”, „o amenințare contra altui sistem mondial, sistemul de informații, care este legat de prosperitate, legat de securitate”. Într-o intervenție la o reuniune militară de la Veneția, în fața staff-ului de rang înalt al forțelor navale europene, amiralul John M Richardson, șeful US Navy, a subliniat faptul că modernizarea marinei de război a Federației  Rusiei, precum și alte„amenințări” din partea Moscovei, constituie un motiv pentru revizuirea strategiei navale a NATO. În opinia înaltului lider militar american, Forțele Navale ale Federației Ruse au realizat progrese semnificative, rapiditatea operațională a atins niveluri fără precedent în ultimul deceniu, iar „competențele au crescut și Moscova nu va ezita să exercite o coerciție militară”. Amiralul John M. Richardson a punctat: „Multe lucruri s-au schimbat o dată cu amenințarea rusă, cu criza migrației și dezvoltarea sistemelor informatice și a venit vremea revizuirii strategiei navale a NATO și pentru a analiza dacă ea este adecvată problemelor actuale cu care suntem confruntați”.

Admiral James G. Stavridis

În contextul îngrijorărilor staff-ului US Navy, amiralul (r) James G. Stavridis, fost comandant al SACEUR, l-a criticat pe președintele Barack Obama pentru decizia de a retrage o navă de luptă americană din Golful Persic. Pe 30 iulie 2015, US Navy a anunțat că portavionul USS Theodore Roosevelt va părăsi Golful Persic în toamnă, pentru două luni, astfel încât va fi pentru prima dată din 2007 când Pentagonul nu va dispune de nicio navă de luptă în regiune. Portavionul USS Theodore Roosevelt a lansat lovituri aeriene împotriva pozițiilor grupului jihadist Statul Islamic în Irak și Siria începând cu 2014. „Avem 11 portavioane nucleare active în prezent în marina SUA. Îmi vine greu să înțeleg de ce nu poate o flotă de o asemenea dimensiune să păstreze în permanență un portavion în regiuni periculoase, precum Golful Persic. Deja am redus bugetul apărării…cu aproximativ 30% în ultimii 10 ani și încă ne aflăm în război. (…) Ne-am implicat activ pe mai multe continente în operațiuni de luptă reale. Nu ar trebui să reducem drastic nivelul trupelor noastre”, a susținut amiralul (r) James G. Stavridis. Referindu-se la criza din Ucraina, amiralul (r) James G. Stavridis a declarat: „Trebuie să…le arătăm (rușilor – n. n.) că acela nu este un comportament potrivit pentru secolul 21”.

Jean-Claude Juncker – the executive branch of the European Union, since 2014

Într-o astfel de atmosferă politică și militară, extrem de încordată, a survenit…surpriza lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. „Știu din conversațiile mele cu (președintele rus Vladimir) Putin că el (nu acceptă) fraze ca cele de atunci când (președintele american) Barack Obama a spus că Rusia este o putere regională. Ce înseamnă acest lucru? Nu poți să vorbești despre Rusia așa. (…) Trebuie, o spun deschis, să tratăm Rusia decent. Rusia trebuie tratată ca un egal”, a declarat Jean-Claude Juncker într-o conferință de presă desfășurată în orașul german Passau, pe 8 octombrie 2015, citat fiind de site-ul TheLocal.se. Trebuie să facem eforturi către o relație practică cu Rusia. Nu este sexi, dar așa trebuie să facem, nu putem continua așa, a declarat, citat de BBC, șeful Comisiei Europene care a insistat asupra faptului că relația dintre UE și Federația Rusă nu poate să fie dictată, la Bruxelles, de către cei din Washington.

Evgheni M. Primakov și Vladimir Putin

O astfel de declarație ne-a readus în memorie cele declarate cândva, în 1996, de către academicianului Evgheni M. Primakov, directorul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR), respectiv: Mulți au prezis că dezideologizarea Serviciului de Informații Externe, în condițiile actuale, ne va priva de colaborarea unor surse străine de informații. S-a dovedit fals. Acum nu mai vorbim despre baza ideologică a obținerii colaborărilor străine. Dar continuă să acționeze interesarea politică a multor oameni în cooperarea cu serviciile noastre secrete, care sunt acum rusești, și nu sovietice. Au un cuvânt de spus și preocuparea de a nu se crea o lume «unipolară», și amenințarea unor revizuiri de granițe europene postbelice, și înțelegerea rolului Rusiei ca factor de stabilitate în Europa și în lume. Așa încât dezideologizarea serviciilor de informații  nici nu le-a lichidat, nici nu le-a afectat statutul de cel mai important instrument al politicii ruse”.

Adm. William Crowe Jr

În ceea ce privește comunitatea de intelligence a SUA și principalul ei adversar de ieri, din timpul Războiului Rece, și de azi, respectiv SVR&FSB&GRU, trebuie menționat faptul că istoricii și mass-media de peste Ocean au consemnat și eșecuri usturătoare, extrem de dureroase, atât la nivel operativ dar și în ceea ce privește analiza strategică, prognoza. Amiralul William James Crowe Jr., președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State-Majore (1985 – 1989), referindu-se la rapoartele CIA despre evenimentele din spațiul sovietic pentru perioada 1985 – 1989, declara:

„Vorbeau despre Uniunea Sovietică ca și cum nu ar fi citit niciodată ziarele, cu atât mai puțin rapoartele serviciilor de spionaj”.

Robert D. Blackwill

Ambasadorul Robert D. Blackwill, specialistul Consiliului Național de Securitate (NSC) al SUA pentru afacerile sovietice și europene între 1989 și 1990, mărturisea că disprețul pentru analizele CIA era cvasigeneral în acea perioadă. „Agenția încă producea grămezi de analize pe care nu le citeam niciodată. În cei doi ani, nu am citit nicio estimare națională. Nici măcar una. Iar cu excepția lui Gates (Robert – n. n.), nu cred că mai era cineva la NSC care să facă asta”, mărturisea Robert D. Blackwill. Milt Bearden, șeful Diviziei Sovietice a Serviciului Clandestin al CIA, avea să privească mut de uimire transmisia CNN ce înfățișa căderea Zidului Berlinului pe 9 noiembrie 1989. CIA a editat, în cooperare cu Center for the Study of Intelligence din Washington, în anii 1999 și 2001, două volume care conțineau documente declasificate ale CIA privind analizele despre URSS din ultima perioadă a Războiului Rece. Primul volum (At Cold War’s End) a fost editat de către istoricul Benjamin B. Fischer, iar cel de-al doilea (CIA’s Analysis of the Soviet Union 1947 – 1991) de către istoricii Gerald K. Haines și Robert E. Leggett. Volumele cuprind o serie de National Intelligence Estimates (NIE) și National and Special National Intelligence Estimates (SNIE) cu privire la evoluția URSS și sunt așezate, în ordine cronologică, însă „cu o logică demonstrativă – consemnează istoricul Catherine Durandin –, evident refăcută a posteriori, vizibilă în alegerea și organizarea documentelor”. Miza era obținerea calificativului „Good Job” pentru CIA din partea opiniei publice interne și internaționale.

Într-un recent interviu acordat revistei The National Interest, fostul secretar de stat Henry Kissinger menționa cu referire la politica externă a administrației Obama, implicit a SUA:

„Nu ar trebui să ne implicăm în conflicte internaționale, dacă la începutul lor nu putem să descriem o finalitate clară și dacă nu suntem dispuși să susținem efortul necesar pentru a atinge acel obiectiv.

Fostul înalt diplomat american consideră că SUA ar trebui să țină cont de faptul că ceea ce se întâmplă în Ucraina nu poate fi redus la o simplă formulă de aplicare a principiilor care au funcționat în Europa Occidentală, nu atât de aproape de Stalingrad și Moscova. Referindu-se la întâlnirea cu președintele Federației Ruse, din 2013, Henry Kissinger va declara că problema ucraineană era văzută, la Moscova, ca fiind una de natură economică și care urma să fie gestionată prin intermediul tarifelor și prin prețul petrolului.

Henry Kissinger

„Prima greșeală ține de comportamentul neglijent al Uniunii Europene. Ei nu au înțeles implicațiile propriilor condiționalități. Politica internă ucraineană a făcut imposibil pentru Ianukovici să accepte termenii UE și să fie reales sau pentru Rusia să îi perceapă exclusiv într-o cheie economică. Astfel că președintele ucrainean a respins termenii UE. Europenii s-au panicat și Putin a devenit mult prea încrezător. El a văzut blocajul ca pe o mare oportunitate de a implementa imediat ceea ce era obiectivul său cu bătaie lungă. Astfel, a oferit 15 miliarde de dolari pentru a atrage Ucraina în propria sa Uniune Eurasiatică. În toate acestea, America a rămas pasivă. Nu a existat o discuție politică semnificativă cu Rusia sau UE despre ceea ce era în desfășurare. Fiecare dintre părți a acționat rațional pe baza percepției eronate despre celălalt, în timp ce Ucraina a plonjat în revoluția Maidanului chiar în mijlocul proiectului pentru care Putin lucrase timp de 10 ani pentru a pune în valoare statutul Rusiei. Fără îndoială că Moscova a privit aceste evoluții ca și cum Vestul folosea ceea ce era considerat un festival rusesc pentru a muta Ucraina în afara orbitei rusești. În acel moment, Putin a început să se comporte ca un țar rus – exact ca țarul Nicolae I în urmă cu un secol. Nu îi scuz metodele, doar le plasez în context, mărturisește Henry Kissinger.

Consider că această percepție a evenimentelor este mai mult decât tulburătoare, însă și adevărată!

În timp ce generalul Philip M. Breedlove susține, în cadrul forumului Reagan National Defense, necesitatea ca Pentagonul să trimită mai multe brigăzi americane pe continentul european, prin rotație, și să amplifice exercițiile militare în mai multe țări europene, pregătindu-se să contracareze o potențială interferență rusească în cazul izbucnirii unui război între cele două părți, Henry Kissinger consideră că, totuși, „dacă tratăm Rusia în mod serios ca o putere globală, atunci dintr-o fază timpurie trebuie să determinăm dacă preocupările lor pot fi reconciliate cu necesitățile noastre. Reputatul analist al relațiilor internaționale susține ideea unei discuții, în spatele ușilor închise și nu numai, privind posibilitatea unei grupări cu statut nonmilitar pe teritoriul dintre Federația Rusă și frontierele existente ale NATO.

Henry Kissinger

„Vestul ezită să își asume recuperarea economică a Greciei; cu siguranță, nu își va asuma Ucraina ca pe un proiect unilateral. Așadar, în acest context ar trebui să examinăm cel puțin posibilitatea unei cooperări între Vest și Ucraina într-o Ucraină nealiniată militar. Criza din Ucraina se transformă într-o tragedie, pentru că se confundă interesul pe termen lung al ordinii globale cu necesitatea imediată a restaurării identității ucrainene. Sunt pentru o Ucraină independentă în frontierele sale actuale. Am pledat pentru acest lucru încă de la începutul perioadei postsovietice. Dar când unități musulmane luptă în numele Ucrainei, atunci sensul proporțiilor s-a pierdut. (…) Înseamnă că obiectivul a devenit acela de a rupe Rusia; obiectivul pe termen lung ar trebui să fie acela de a o integra”, concluzionează Henry Kissinger.

Și, totuși…comandantul SACEUR, generalul Philip M. Breedlove consideră că o cooperare cu Federația Rusă în privința Siriei înseamnă că Occidentul a acceptat, ca un fapt împlinit, operațiunea de anexare a Peninsulei Crimeea de către Moscova, precum și suportul acordat de către Moscova pentru forțele separatiste din Donețk și Lugansk. În cursul lunii octombrie 2015, SUA a trimis la o bază NATO din Estonia câteva zeci de piese de echipament militar, inclusiv patru tancuri M1A2 Abrams, zece vehicule blindate Bradley și aparatură pentru suport operațional. Echipamentele au fost livrate pe cale ferată din Letonia și sunt destinate soldaților din Divizia 3 Infanterie a SUA.

În perioada Războiului Rece, liniile de bază ale strategiei NATO (concepția „stăvilirii” este identică cu concepția strategică și geopolitică a „anacondei”), dar și ale altor blocuri politico-economice îndreptate spre stăvilirea URSS, respectiv ASEAN, ANZUS, CENTO, au reprezentat dezvoltarea directă a tezelor principale ale amiralului Alfred Mahan. Victoria de la 9 mai 1945, de pe fronturile europene, urmată de capitularea Japoniei, la 2 septembrie 1945, au permis Statelor Unite să-și pună în aplicare ideile privind cucerirea și dominarea celui de-al treilea cerc geopolitic, prin intermediul „Planului Marshall” și al NATO. Zbigniew Brzezinski aprecia, în lucrarea Marea tablă de șah (1997) că scopul geopolitic central al SUA îl reprezintă consolidarea, printr-un parteneriat transatlantic veritabil, a capului de pod stabilit pe continentul eurasiatic, respectiv Europa unită, astfel încât această Europă, în curs de lărgire, să poată deveni o trambulină mai viabilă pentru proiectarea în Eurasia a noii ordini internaționale concepute în Biroul Oval de la Casa Albă. Extinderea NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și eforturile care se fac pentru securizarea „Rimland”-ului, respectiv regiunea de margine sau „bordura maritimă” a Eurasiei, relevă faptul că bătălia pentru cucerirea celui de-al patrulea cerc geopolitic al lumii se află în plină desfășurare. Liderii de la Moscova au depus și depun, la acest început de secol XXI, eforturi teribile pentru păstrarea, cu orice preț, a potențialului strategic al Federației Ruse, la nivel intercontinental, respectiv să rămână „o superputere”, chiar dacă într-o variantă redusă, micșorată, acceptând o serie de compromisuri politice, geopolitice, economice și teritoriale, și fiind convinși că orice concesie teritorială făcută astăzi va fi revizuită mâine în folosul rușilor.

În contextul evenimentelor petrecute în spațiul URSS în toamna anului 1991, respectiv pregătirile pentru referendumul din 1 decembrie 1991 privind aprobarea independenței Ucrainei, Mihail S. Gorbaciov avertiza:

„Dacă Ucraina părăsește Uniunea, Crimeea va insista asupra anulării alipirii sale la Ucraina, din 1954, și va cere întoarcerea la Rusia. Dar dacă Ucraina rămâne în noua Uniune a statelor suverane, atunci Crimeea nu va avea obiecții în privința apartenenței sale la Ucraina”.

În perioada campaniei electorale din 1996 din Federația Rusă, candidatul Mihail S. Gorbaciov va fi însoțit pe parcursul vizitei electorale din Sankt-Petersburg de către Vladimir V. Putin, președinte al Comitetului pentru Relații Externe și consilier al primarului din Sankt-Petersburg, care va dovedi „mult tact, o ospitalitate sinceră, o înțelegere subtilă a problemelor orașului și nu numai ale orașului…”.

Atentatul terorist de la Paris din 13 noiembrie 2015 a relevat fragilitatea unei mari puteri europene, precum și a comunității sale de intelligence, faptul că UE se clatină sub loviturile unui adversar extrem de crud și nemilos, în speță terorismul internațional de factură islamică, precum și a valului de imigranți, și a evidențiat necesitatea unei noi solidarități euro-atlantice…căreia Federația Rusă i-a „oferit” o mână de ajutor în Orientul Mijlociu. Un Orient Mijlociu în care planurile conservatorilor de la „Project for the New American Century” au eșuat. Concluzionând asupra evoluției relațiilor internaționale din acest început de secol XXI, precum și al vulnerabilităților anumitor construcții geopolitice, Henry Kissinger mărturisea:

„Istoria ne arată acest ciudat fenomen că o țară care a avut enorme probleme de-a lungul frontierelor sale a reprezentat totodată și salvarea ultimă a echilibrului – împotriva mongolilor, împotriva francezilor, împotriva germanilor. Așadar, putem să urmărim simultan obiectivul de a conserva o Ucraină liberă, dar și o Rusie suficient de puternică pentru conservarea echilibrului?.

„Necunoscuta rusă” și surprizele sale…pe care le poate oferi comunității internaționale rămân la fel de nepătruns pentru această comunitate extrem de divizată și, uneori, extrem de superficială în a înțelege semnificația unor atitudini și fapte, precum și de-a prevedea consecința anumitor decizii politico-militare și economice. În ciuda situației extrem de grele din toamna anului 1941, când armatele Reich-ului german asaltau Moscova, Stalin l-a chemat la ordin, în cursul zilei de 12 octombrie 1941, pe viitorul rezident al NKVD la Washington, Vasili Zarubin, alias Zubilin, înainte de plecarea acestuia în Statele Unite, pentru a-i cere să pună la punct un sistem eficient „nu numai pentru monitorizarea evenimentelor, ci și pentru a fi în stare să le influențeze prin intermediul prietenilor URSS”.

ISTORIA are constantele și…(ne) surprizele sale!

Publicat de autor dr. Constantin Corneanuromaniabreakingnews.ro
Asociația Europeană de Studuii Geopolitice și Strategice „Gh. I. Brătianu”




Bolșevism Redivivus! Pentru liniștea corupților și a Moscovei (?) Premier – Bogdan Olteanu, nepotul stalinistei Ghizela Vass! Planul secret UDMR PNL!

Ce spunea fostul ministru de Externe al lui Ceaușescu, Ștefan Andrei, despre fosta sa șefă, Ghizela Vass, și despre liberalul de mai târziu, Bogdan Olteanu?

Bunica Vass – „Era legătura Moscovei, vorbea la telefon cu Moscova”
Nepotul Olteanu – „Un oportunist”

Cu 13 ani înainte de a fi numit ministru de Externe al României,Ștefan Andrei a devenit, în 1965, adjunctul Ghizelei Vass, la Secția Internațională a PCR.

Ghizela Vass (bunica) în anii ilegalității

Ghizela Vass a fost unul dintre activiștii cu cariera cea mai bogată în Partidul Comunist, căruia i s-a alăturat în anii ’30, când partidul se afla sub o puternică influență și coordonare sovietică. A fost o apropiată a Anei Pauker și a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Dincolo de filele de istorie, legătura Ghizelei Vass cu România de azi se face și prin descendenții săi. Nepotul, Bogdan Olteanu, a făcut politică liberală, ca membru PNL, este un apropiat al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, în cabinetul căruia a și activat, ca ministru pentru Relația cu Parlamentul. În prezent, este viceguvernator la Banca Națională.

Azi, comuniștii lovesc din nou în România. După ce fiul lui Valter Roman, Petre a fost uns prim-ministru, acum numele nepotului Ghizelei Vass, Bogdan Olteanu, este vehiculat pentru funcția de premier.  Bogdan Olteanu a fost președintele Camerei Deputaților în guvernarea Tăriceanu și când nu i-a mai plăcut a plecat la BNR pe un salariu confidențial de aproximativ 10.000 de EURO lunar.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, noul nume vehiculat pentru funcția de premier pentru cazul încare partidele eșuează în a alcătui o nouă majoritate în Parlament. Varianta Bogdan Olteanu ca prim-ministru a fost lansată recent de președintele UDMR, Kelemen Hunor, însă, conform surselor României Curate, ar avea și susținerea PNL. Astfel, Dacian Cioloș ar fi numele vehiculat pentru a se accepta ideea de guvern tehnocrat, dar din căciula ”negocierilor” ar urma să iasă Bogdan Olteanu.

Este însă Bogdan Olteanu un tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului? Haideți să parcurgem împreună câteva file din CV-ul lui mai puțin sau mai mult… politizat.

Copilăria în Zambaccian. Cu toate răsfățurile unui fiu de nomenclaturiști

Bogdan Olteanu a crescut într-o familie de răsfățați ai regimului comunist, tatăl său, Dănuț Florin Olteanu, fiind inginer și secretar de partid, iar bunica din partea mamei, Ghizela Vass, a fost activistă PCR în perioada interbelică, apoi membru al Comitetului Central al PCR și adjunct al Secției de relații externe a partidului

Bunica lui Olteanu a fost ilegalista PCR-istă Ghizela VASS, fostă croitoreasă, născută în Basarabia în 1912. Vladimir Tismăneanu o descrie ca pe o „ilegalista din categoria dura, una dintre confidentele Elenei Ceausescu inca din anii 50” care „a participat la numeroase anchete politice si a controlat ani de zile toate relatiile internationale ale PCR. De profesie croitoreasa, provenind din mediile paupere ale micilor targuri de provincie, lipsita de alta cultura decat aceea a vulgatei staliniste, tanara Ghizela (nascuta Gitta) a activat la Chisinau, a fost arestata si a fost inchisa la Mislea si la Dumbraveni.”

„A facut parte din comitetul de partid, functie pe care a avut-o si in timpul razboiului, cand a fost deportata in lagarul de detinuti politici evrei de la Vapniarka. Facea parte din elita sectei comuniste din lagar, alaturi de Petre Lupu, Simion Bughici, Lazar Grunberg, Bernath Andrei, Barbu Zaharescu, Stefan Voicu, Emanuel Vinea. Ca si la Targu-Jiu si Caransebes, la Vapniarka domnea o ierarhie rigida si stricta in randul detinutilor, conducerea de partid, in primul rand Lazar Grunberg si Bernath Andrei, se bucura de privilegii de nimeni contestate (in memoriile sale, Elli Pappas, vaduva lui Nikos Beloyannis, executat in 1952, a confirmat ca acelasi model functiona si in lagarele de detinuti politici din Grecia din anii 50). Am cunoscut personal fosti detinuti de la Vapniarka, mi-au povestit cum trebuiau sa cedeze mancarea din pachetele primite de-acasa “tovarasilor din conducere”, timp in care ei erau hraniti cu mazare furajera. Cu alte cuvinte, nomenklatura nu s-a nascut in momentul luarii puterii, ci exista de-acum, inca din ilegalitate. Era, in conditii de opresiune si teroare, o “democratie populara” in statu nascendi.” integral la contributors.ro.

„Ghizela era casatorita cu ilegalistul transilvanean Ladislau Vass. Sora acestuia, Olga, era una din amicele Elenei Ceausescu inca din anii clandestinitatii. Sotul ei, Jack Podoleanu (Mendelovici) a fost director al Editurii PCR si a detinut numeroase alte functii de partid si de stat. Ladislau Vass a fost ministru adjunct de finante si membru al Comisiei de Revizie a CC. Ghizela si Ladislau au locuit vreme de decenii intr-o vila pe strada Muzeul Zambaccian, cu fata spre Bulevardul Aviatorilor (intre 1950 si 1962, Bulevardul “Generalissim I. V. Stalin”). Au avut trei copii: Ecaterina (Kati), a terminat Liceul “Petru Groza”, a facut Politehnica, sectia de automatica, mama lui Bogdan Olteanu, unul dintre liderii PNL in perioada Tariceanu si presedinte al Camerei Deputatilor (din surse credibile aflu ca este o persoana onesta, la ora actuala este pensionara, se ocupa de copiii fiului ei); Gheorghe (a urmat acelasi liceu, a murit tanar); si Zoia, nascuta in 1953, eleva la “Petru Groza”, a studiat dreptul (colega de an cu Valeriu Stoica), dupa care a emigrat in Statele Unite in anii 80, impreuna cu sotul ei din acea perioada, doctorul Eugen Zeligson. Din cate am auzit, in Statele Unite, Zoia si-a schimbat prenumele in Lea si a refuzat contactele cu mama sa. Poate ca aceasta decizie era legata de felul in care Ghizela isi negase de-a lungul originea etnica, de modul in care actionase, asemeni atator altor stalinisti de origine evreiasca, pentru combaterea sionismului si eradicarea a ceea cei considerau a fi “nationalismul burghez evreiesc”.

Un detaliu anecdotic amuzant: era prin 1968, Ghizela a plecat ca membra delegatiei PCR la congresul comunistilor francezi. Fiul ei, Ghita, nascut in 1950 si numit astfel probabil in onoarea “tovarasului Gheorghiu”, i-a cerut sa-i aduca un disc cu Georges Brassens. Cum marea activista nu vorbea franceza, a intrat intr-un magazin, a vazut multe discuri ale celebrului poet-cantaret, a ales unul cu un titlu mai lung, “Chansons pas pour toutes les oreilles” (exista si “Chansons pour toutes les oreilles”). Discul a circulat printre prieteni si colegi care fredonau, gratie tovarasei Ghizela, “Je suis le pornographe du phonographe”, “Chez l’epicier, pas d’argent pas d’epice”, “Ah, ah, ah, putain de toi/Ah, ah, ah pauvre de moi/Ah, c’est pas poli/Ah, une fesse qui dit/Merde a l’autre”…”, mai scrie Tismăneanu.

„Inzestrata cu o colosala memorie, dar si cu o diabolica perfidie, Ghizela Vass ii secunda in acele interogatorii nocturne, desfasurate in sediul Comisiei Controlului de Partid de pe Aleea Alexandru, pe inchizitorii sefi Iosif Ranghet si Gheorghe Pintilie, zis Pantiusa.”

Această nenorocită care nu a răspuns pentru faptele sale din perioada comunistă ni l-a lăsat plocon pe nepo-su, care acum vrea prim-ministru. După ce a fost amantul Alinei Gorghiu care a încercat să-l despartă de nevastă-sa Cristina cu care avea doi copii și nu a reușit, acum se pare că PNL ar vrea să-l propună la funcția de prim-ministru. Oare o șantajează pe Alina sau ce s-o fi declanșat în căpșorul co-președintei PNL? Menționăm că Alina n-a reușit să-l divorțeze pe Olteanu dar a reușit cu Lucian Isar, rămânând gravidă în același timp cu soția acestuia.

Ei, acum Olteanu s-a plictisit la BNR unde a fost și în incompatibilitate după cum am arătat în 2013 dar nimeni nu s-a sesizat, Horia Georgescu fiind ocupat să-și numere șpăgile.

Crescut de o bunică bolșevică în Primăverii, Olteanu este ca și Petre Roman un favorizat al puterii fără a se remarca intelectual vreodată, ba chiar a fost dat afară de la doctoratul la care se înscrisese la Babeș Bolyai. Dacă nu s-a dus la generalul Oprea…

Băieții ăștia de la PNL-UDMR care-l vor pe Bogdan Olteanu premier (de exemplu Kelemen Hunor) poate nu înțeleg românește. Poate au înțeles că oamenii care au ieșit în stradă nu îi vor pe ei la putere dar îi vor pe urmașii comuniștilor bolșevici? Băieți, vă jucați cu focul.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

Foto (Bogdan Olteanu) sursa: mediafax




R. Moldova: Timofti încearcă resuscitarea alianței pro-europene sub presiunea alegerilor anticipate

Arestarea fostului premier moldovean Vlad Filat, urmată de căderea în plenul de la Chișinău a Cabinetului condus de Valeriu Streleț a readus Republica Moldova în criză politică prelungită ca urmare a destructurării AIE 3, de către tandemul Marian Lupu-Vlad Plahotniuc.

Nicolae Tmofti

Nicolae Tmofti

Astfel, scena politică de la Chișinău s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă pentru liderii PDM și ai PLDM care au căzut pradă intereselor de grup și lăsând deoparte continuarea drumului pro-european al Republicii Moldova, pentru a-și plăti polițe rămase restante din timpul guvernării. Aflat pe final de mandat, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti este singurul capabil în acest moment să găsească o soluția în tabară forțelor pro-europene, pentru a constitui un Cabinet capabil să guverneze și implicit să evite alegerile anticipate, mult așteptate de forțele politice pro-putiniste moldovenești. Pentru șeful statului moldav este un moment politic dificil întrucât trebuie să împace PDM cu PLDM, ca alianța pro-europeană să continue coerent, pentru a reseta Moldova pe drumul reformelor structurale cerute de partenerii europeni de la Bruxelles. În acest context, șeful statului moldovean a discutat, joi, cu liderii PLDM, PDM și PL cărora le-a cerut să găsească un consens în vederea formării unui Executiv pro-european, potrivit Puterea.md. Astfel, Nicolae  Timofti va iniția de luni, 9 octombrie, noi consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier. Implicarea lui Timofti în resetarea alianței pro-europene a fost determinată de refuzul liderilor PLDM de a negocia cu cei ai PDM în vederea conturării unei noi majorități și trecerea democrat-liberalilor în opoziție. Prin decizia adoptată de liderii PLDM, alianța pro-europeană s-ar putea construi pe pilonul PDM- PPEM-PL prin cooptarea PCRM, fapt care  ar pune Republica Moldova într-o lumină proastă în plan extern și implicit de credibilitate. La rândul său, vice președintele PLDM, Vadim Pistrinciuc, a declarat, potrivit Unimedia.md că decizia Consiliului Politic al PLDM „demonstrează că dorința de a trece în opoziție este una sinceră și conform unei logici politice corecte”.

„Este rezultatul acelui vot foarte întunecat, foarte ascuns și fără nici un fel de logică politică de joia trecută privind demisia unui guvern pro-european aflat în funcțiune, care câteva săptămâni înainte de asta a avut negocieri cu parteneri de dezvoltare. Asta demonstrează că PD, precum și cei care au uneltit acest vot împotriva acestui Guvern, trebuie să poarte întreaga responsabilitate pentru criza politică pe care au declanșat-o”, a afirmat Vadim Pistrinciuc.

Potrivit acestuia, constituirea unei coaliții lărgite cu forțele pro-putiniste va schimba cursul pro-european al Republicii Moldova.

“Acest lucru este posibil, însă pot să vă spun că atunci când schimbi cursul de dezvoltare al Republicii Moldova, nu este neapărat să spui acest lucru. Cel mai grav lucru care se poate întâmpla cu cursul de dezvoltare al Republicii Moldova este să mimezi anumite reforme și să faci anumite lucruri de fațadă, ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp, precum și neîncrederea totală în instituțiile statului și în cele ale justiției demonstrează că nu ne mai putem juca de-a fațada și de-a negocierile pe anumite capitole ce țin de integrarea Republicii Moldova în spațiul european. Asta înseamnă că trebuie să fim mult mai duri în acest sens”, a declarat vicepreședintele PLDM.

PCRM, dispus să joace cartea pro-europeană pentru bunăstarea moldovenilor Din tabăra partidelor moldovenești afiliate doctrine pro-putiniste, PCRM pare în momentul de față dispus să participe la negocieri cu PDM-PPEM-PL pentru constituirea unei alianțe pro-europene din rațiuni pur electorale întrucât ar mai recupera din electoratul pierdut în fața PSRM și a formațiunii lui Renato Usatâi și ar putea controla câteva instituții cheie, utile în eventualitatea declanșării alegerilor anticipate. Astfel că, deputatul comunist, Artur Reșetnicov, a reiterat invitația PCRM către toate formațiunile politice parlamentare ca să se așeze împreună la masa de ngocieri. În același timp, el a criticat poziția adoptată de PLDM cu privire la neparticiparea la discuții privind formarea unei noi majorități parlamentare, potrivit Politik.md.

Artur Reșetnicov

„Noi așteptăm să ne întâlnim la discuții pe platforma de dialog pe care am lansat-o, pentru a face față provocărilor ce ne așteaptă. Propunem acest dialog pentru toate fracțiunile, inclusiv pentru fracțiunea socialiștilor, dar și pentru alții. Pentru că ei au obținut mandatul cetățenilor și poartă responsabilitate în fața cetățenilor”, a declarat Reșetnicov. 

De cealaltă parte a baricadei, președintele PL, Mihai Ghimpu și cel al PDM, Marian Lupu aruncă vina posibilului eșec în curtea PLDM care în opinia acestora este singurul vinovat de corupția și eșecul politic al Republicii Moldova.

„PLDM tot timpul a zdruncinat alianța.Mă învinuiau că sunt în buzunarul lui Plahotniuc. Acum au furat miliardul, iar Ghimpu trebuie să rezolve problema. Să aducă miliardul înapoi și putem să stăm o perioadă fără Guvern ca să putem achita pensiile și salariile”, a declarat președintele PL, Mihai Ghimpu cu privire la furtul miliardului de lei din sistemul bancar moldovenesc.

Potrivit acestuia, PLDM trebuie să-și asume răspunderea, dacă nu vrea să participe la negocieri. În schimb, președintele PDM, Marian Lupu consideră că democrat-liberalii au ales calea haosului și destabilizării Republicii Moldova când au refuzat să participle la negocieri pentru formarea unei noi coaliții.

“Dacă decizia este una tactică și PLDM așteaptă să mergem să-i rugăm, îi anunțăm că nu vom merge și le transmitem un esa colegilor din PLDM: Decideți! Nu vreți, nu faceți. Dacă vreți, terminați cu jocurile astea. Dacă decizia PLDM este una serioasă și stau morțiș pe aceasta, noi oricum vom reuși să formăm o coaliție majoritară de guvernare”, a conchis Marian Lupu.  

Criza politică de la Chișinău îl va determina pe Nicolae Timofti să caute soluții în interior întrucât sprijinul Bucureștiului ar putea să lipsească ca urmare a instabilității politice determinate, de căderea Cabinetului Ponta sub presiunea străzii. Dacă nu se va găsi un numitor comun la Chișinău prin implicarea direct a UE, alegerile anticipate nu vor putea fi evitate iar forțele politice fidele Kremlinului vor prelua în forță puterea politică sub legitimitatea votului popular. Astfel, că săptămâna viitoare se anunță crucial pentru viitorul european al Chișinăului dacă Nicolae Timofti nu va reuși să concilieze PDM cu PLDM.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Autor, sursă: Sebastian Rusu – Adevărul