ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Moscova"

Moscova

,

rana_picior_impuscatUn tânăr în vârstă de 21 de ani, cetățean al R. moldova, a fost împușcat de către un rus în seara de 8 martie, la ieșirea dintr-un magazin din Moscova, din motivul că victima comunica în limba română cu iubita sa.

Tânărul a rămas în viață, fiind rănit la un picior. Informația a fost confirmată de către fratele fetei, Petru Perdeleanu într-un interviu la un post local de televiziune – RealitateaMD, informează romaniabreakingnews.ro

Conform declarațiilor acestuia, sora sa și iubitul își făceau cumpărăturile într-un market, când un bărbat s-a enervat de faptul că cei doi discută în limba română.

„Bărbatul le-a reproșat acestora de ce nu comunică în rusă.  Ei i-au răspuns calm, într-o rusă stâlcită, ca să-și caute de treabă, fără să ridice vocea sau să-l înjurei. Iar la ieșirea din market, patriotul în cauză a scos o armă și l-a împușcat în picior pe iubitul surorii mele”, povestește Petru Perdeleanu.

Petru Perdeleanu a mai adăugat că după incident a intervenit poliția, iar întregul eveniment a fost înregistrat de o cameră de supraveghere. Tânărul nu poate merge și a lipsit de la muncă, iar agresorul nu a primit nicio amendă! Cei doi tineri se află timp de două săptămâni la Moscova în regim turistic.

Vladimir PutinRedacția România Breaking News – RBN Press, reamintește că în 4 August 2013, liderul rus, Vladimir Putin, s-a adresat parlamentului țării sale cu un discurs fulminant referitor la  tensiunile cu minoritățile etnice:

„In Rusia se trăiește ca rușii ! Oricare minoritate, de oriunde, care vrea să trăiască în Rusia, să lucreze și să mănânce în Rusia, trebuie să vorbească rusă și trebuie să respecte legile rusești (…)” se pare că sunt luați în vizor inclusiv turiștii !!! (n.r.)

În Rusia, astfel de incidente nu sunt singulare și nu numai la adresa cetățenilor R. Moldova.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

La conferinta profesorului Cipaianu despre Henri Mathias Berthelot, asistenta a râs când a auzit « aprecierile » francezilor despre noi Românii. În aceiasi ordine de idei, există faimosul banc :

Prof. dr. Gheorghe CIPĂIANU – Profesor emerit

« De ce în iad nici-un drac nu păzeste căldările cu Români ? Fiindcă nu-i nevoie : ori de câte ori vre-unul încearcă să iasă, ceilalti îl trag înapoi ! »

Dar când au râs ascultătorii, profesorul Cipaianu s-a înterupt, probabil gândindu-se la măcelul consecutiv, si a spus : « C’est pas drôle ! ».

 Astăzi îmi permit să vă propun la rândul meu « matière à reflexion » despre consecintele caracteristicilor noastre între Prut si Nistru, pe baza unor documente pe care le puteti lesne consulta (vă dau aici legăturile).

Despre Basarabia.

 În întelesul nostru de azi, cuvântul exprimă speranta Unirii. Din punct de vedere istoric, sensul denumirii a evoluat, iar desemnarea întregului tinut dintre Prut si Nistru ca « Basarabia », de la Hotin la Mare, fiind o mostenire a… Imperiului rus.

Puteti vedea o hartă diacronică în articolul  https://fr.wikipedia.org/wiki/Bessarabie >

Despre republica Moldova.

 În întelesul nostru de azi, cuvântul exprimă amintirea perioadei sovietice. Dar din punct de vedere istoric, nu sovieticii în 1924 dicolo de Nistru si în 1940 dincoace, au inventat această denumire, ci… Sfatul Tării de la Chisinău în 1917, ca să apară (si să apere) identitatea Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului, ca Prutul “să nu mai despice tara în două” (Ion Inculet).

Deci, ca prim paradox, noi Românii folosim o definire imperială rusească a Basarabiei pentru a ne exprima sentimentele, si folosim o hotărâre a Sfatului Tării pentru a ne aminti de perioada sovietică.

Un al doilea paradox priveste denumirea actuală a statului de la Chisinău.

În franceză, acest stat poate fi denumit, indiferent, « République de Moldavie » sau « République de Moldova » (conform « directivei Juppé »).  « République de Moldova » este o denumire mai ales politică ; « République de Moldavie », o denumire mai ales academică deoarece Academiei franceze nu-i prea plac neologismele si barbarismele (ori denumirea românească „Moldova” este  un barbarism în Franceză). La O.N.U., guvernul Moldovean a folosit mai întâi «République de Moldavie » în franceză, « Republik Moldau » în germană, « Moldavian Republic » în engleză, « Republica de Moldavia » în spaniolă (vezi brosura oficială de prezentare, editura Universitas, Chișinău, 1991, comanda 10.969) si această prezentare a coincidat cu perioada în care tara avea ca imn « Desteaptă-te Romane » si ca deviză « Virtus Romana rediviva ».

După 1994, odată cu „virajul moldovenist” al Chisinăului, cu schimbarea imnului si a devizei, Republica Moldova începe să folosească « Moldova » în engleză si spaniolă, « Moldawien » în germană, « République de Moldova » în franceză  (vedeti pe < webcast.un.org > interventia delegatiei moldovene), toate aceste denumiri noi fiind în limbile respective neologisme/barbarisme.

 Paradoxul aici constă în faptul că forma străină (exonimul) « Moldavia », « Moldau », « Moldavie », exprimă pozitia pro-europenilor si pro-românilor care subliniază faptul că statul de la Chisinău este aceiasi Moldovă geografică si istorică a cărei jumătăti de Apus este în România si în U.E., în timp ce cuvântul român (endonimul) « Moldova » si barbarismul german « Moldawien » a ajuns să exprime pozitia comunistilor si pro-rusilor care, prin denumiri diferite, subliniază faptul că « Moldova/Moldawien » din sfera de influentă a Moscovei, este altceva decât « Moldavia/Moldavie/Moldau » din istoria si geografia României.

 Rușii din Rusia nu sunt atât de complicati : folosesc în mod curent Молда́вия (« Moldavia ») si nu le pasă de tot ce precedă. Pe ei nu-i interesează trecutul, ci viitorul.

Orice rus de bază (majoritatea pupându-i mâna lui Putin pentru o pâine sau o vodcă) stie ce-i spune televizorul.

Si ce-i spune televizorul ?

…Că România este o „paiață a imperialismului american” care-si „întinde labele murdare si hulpave spre Republica Moldova, Transnistria, Bugeacul si de acolo Ucraina”, si că prin urmare, anexarea Crimeei, războiul din Donbass (o repetare, în mai mare, la scara Ucrainei, a războiului Nistrului din 1992) si proiectul « Novorossia » (anexarea întregii Ucraine de sud, plus Transnistria si Găgăuzia) al partidului pro-rus « Novorossiiski » condus de Pavel Gubarev, sunt „replici legitime ale poporului rus”. Vedeti hărtile atasate si legăturile de mai jos ! :

Video: Politica Moldovei cu UE duce la război > (în ruseste)

Это ждет и Украину. Как живет европейская Молдова

Video: Poporul Moldovean se răscoală împotriva guvernului vândut Uniunii Europene > (în ruseste)

Pe harta lui Pavel Gubarev, scrie „deja înfăptuit” cu violet (Crimeea, anexată de Rusia), „pe cale de realizare” cu rosul (Transnistria si Donbassul, controlate de pro-rusi), si “prevăzut” în verde. Mai clar nu se poate !

Rusii nu sunt atât de complicati, nici atât de complexati ca noi. Pe ei nu-i interesează denumirile si sperantele, ci realitatea prezentă. Ei sunt totdeauna în fată când apar reporteri din Apus, după cum puteti vedea în cele două reportaje de mai jos, stiind bine că „moldoveanul” de bază « pupă bogdaproste mâna » care-i aruncă o pâine sau o vodcă, sau care-l binecuvântează în numele Patriarhului de la Moscova, fiindcă dintre cei care refuză să pupe mâinile, cei mai multi ori au pierit în “Sibir” sau în Kazahstan, ori au plecat din tară. Vedeti mai jos ! :

La Moldavie en transition > (în franceză)

Une extrême pauvreté > (în franceză)

 Ce-i drept politicienii, cum bine ne-o semnalează Dl. Dulgheru, nu pupă mâinile. Dânsii sunt mai moderni : transferă averi pe cine stie ce conturi. Si când intri în Chisinău, ce vezi ? Un indicator măret pentru emigrare ! Si unde poate cine-i prins de dorul de tară, găsi vinuri din Basarabia  ? În magazinele rusesti desigur.

Sunt, ce-i drept, si multe ONG-uri românesti curajoase între Prut si Nistru. Majoritatea aduc cărti. Uneori medicamente. Dar majoritatea oamenilor preferă o pâine sau o vodcă. Acesta este blestemul Basarabiei de azi si iată de ce, un sfert de veac după dezlipirea de URSS, tot în mâinile Moscovei este.

Caracteristicile notate de Francezi în 1916 sunt aceleasi în Basarabia de azi. Fiecare pentru sine si descurcă-te la nivelul tău cum poti si cu cine poti.

Da, sunt sever. Fiindcă îi iubesc pe acesti oameni si socotesc că ar merita altă soartă… dar fără ei înșiși uniți și unanimi, nimeni nu le-o poate schimba „dinafară”.

Atât… Ionică Cepleanu

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

‪#‎SVR‬ ‪#‎KGB‬ ‪#‎FSB‬ ‪#‎Rusia‬ ‪#‎Russia‬ ‪#‎NKVD‬ ‪#‎CIA‬ ‪#‎VladimirPutin‬ ‪#‎A2AD‬‪#‎BarackObama‬ ‪#‎SACEUR‬ ‪#‎NATO‬ ‪#‎NRF‬ ‪#‎VJTF‬ ‪#‎USNavy‬ ‪#‎GRU‬ ‪#‎URSS‬‪#‎NIE‬ ‪#‎SNIE‬ ‪#‎istorie‬ ‪#‎geopolitica‬ ‪#‎analizegeopolitice‬ ‪#‎intelligence‬

Spectaculoasele evoluții din arena relațiilor internaționale, manifestate în această toamnă a anului 2015, au bulversat cancelarile diplomatice occidentale, respectiv ale țărilor membre NATO și UE, relevând faptul că „necunoscuta rusă” rămâne la fel de tainică și, de ce nu, imposibil de descifrat.

Intervenția militară a Federației Ruse în războiul civil din Siria, de partea forțelor guvernamentale și a președintelui Bashar al-Assad, într-o alianță militară de neimaginat până acum, cu Iranul, China și Irakul, a surprins opinia publică internațională și a născut valuri de comentarii.

„serviciile secrete americane sunt cele mai bune din lume”, însă, ele „nu știu totul și nici nu trebuie să știe” – Vladimir Putin

Președintele Vladimir Putin avea să declare că, totuși, „serviciile secrete americane sunt cele mai bune din lume”, însă, ele „nu știu totul și nici nu trebuie să știe”. O ironie fină legată de incapacitatea comunității de intelligence a SUA de-a percepe și anticipa, pe de-a întregul, planurile strategice ale Kremlinului și ale aliaților săi, precum și posibilele evoluții tactice din zona conflictului sirian, fără a mai vorbi despre secretele Kremlinului. Pe măsură ce evoluțiile militare din zonă și neînțelegerile ruso-americane se amplificau, comunitatea de intelligence americană a fost supusă criticilor, împreună cu administrația Obama, deși președintele Barack Obama a încercat să pareze acest eșec strategic, cu implicații geopolitice majore, și a afirmat că intervenția Rusiei în conflictul din Siria este o dovadă a faptului că Vladimir Putin este disperat pentru că pierde din mână puterea de la Moscova. Și totuși, Evelyn Farkas, oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, însărcinată cu

Dr. Evelyn N. Farkas-Deputy Assistant Secretary of Defense for Russia/Ukraine/Eurasia – defense.gov

monitorizarea relațiilor militare cu Rusia și Ucraina, și-a anunțat demisia și părăsirea postului de asistent adjunct al secretarului Apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia, după ce a lucrat pentru Pentagon vreme de cinci ani. O demisie generatoare de numeroase întrebări: vinovat de serviciu, criză de comunicare și armonizare cu strategiile Casei Albe sau eșec major de analiză strategică? „Farkas a consiliat trei secretari ai apărării cu privire la politica Rusiei, oferind consultanță în ceea ce privește modul în care ar trebui să răspundă SUA la acțiunile agresive ale Rusiei; a fost implicată în asigurarea unui ajutor în valoare de 244 milioane de dolari pentru Ucraina”, a declarat un oficial al Pentagonului în legătură cu demisia și activitatea lui Evelyn Farkas. Reamintim faptul că președintele Barack Obama l-a forțat pe fostul secretar al Apărării Chuck Hagel să se retragă, după ce acesta a făcut apel ca SUA să dea un răspuns mai puternic în legătură cu acțiunile Federației Ruse în Ucraina.

Totodată, comandantul suprem al Forțelor Aliate ale NATO din Europa (SACEUR), generalul Philip M. Breedlove, a avertizat asupra faptului că prezența militară rusească în Siria reprezintă de fapt realizarea unei alte componente dintr-o rețea complexă de sisteme de apărare creată de către Federația Rusă din perspectiva jocurilor sale geopolitice și intereselor sale strategice. „În condițiile în care încep să apară în Siria sisteme de apărare aeriană foarte capabile, suntem puțin îngrijorați în privința unei alte zone A2/AD ce este creată în estul Mediteranei”, a declarat generalul Breedlove cu ocazia unui expozeu la German Marshall Fund. A2/AD (anti-access/area denial) este o combinație de sisteme, precum baterii de rachete sol-aer și rachete anti-navă, dislocate pentru a împiedica forțele inamice să pătrundă sau să traverseze o anumită zonă – pe uscat, aerian sau maritim. În conformitate cu cele afirmate de principalul lider militar al NATO, crearea unei așa zise „umbrele” de tip A2/AD în Siria ar ridica la trei numărul acestor tipuri de zone care există în jurul Europei: prima „umbrelă”, și cea mai veche, este în regiunea baltică, unde baza maritimă rusească din Kaliningrad are capabilități antiaeriene semnificative, în timp ce a doua „umbrelă” acoperă Marea Neagră.

„Rusia a dezvoltat o puternică capabilitate A2/AD în Marea Neagră. În esență, rachetele lor de croazieră [anti-navă] pot acoperi întreaga Mare Neagră, iar rachetele lor de apărare antiaeriană au raze de acțiune care acoperă între 40 și 50% din Marea Neagră”, a declarat generalul Philip M. Breedlove la sfârșitul lui septembrie 2015.

Realizarea de către Federația Rusă a acestor zone A2/AD (anti-access/area denial) în zona Mării Baltice, a Mării Negre și în Estul Mării Mediterane, ar putea provoca dificultăți majore pentru Forța de Reacție Rapidă a NATO (NRF) care ar fi obligată să se deplaseze în zonele respective. În septembrie 2014, la Summitul NATO din Țara Galilor s-a decis să se creeze Very High Readiness Joint Task Force (VJTF) în cadrul NFR și care va avea capacitatea de a fi dislocată în 48 de ore pentru a răspunde provocărilor care pot apărea pentru interesele strategice și de securitate ale NATO. VJTF va avea valoarea unei brigăzi din trupele terestre (circa 5.000 de militari), sprijinită de elemente corespunzătoare din forțele aeriene, cele de marină și speciale.

Conducerea și componența VJTF va fi asigurată prin rotație, pe baze anuale, de către Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie, urmând ca această forță să devină complet operațională până la Summitul NATO de la Varșovia din 8 – 9 iunie 2016. Și, totuși…generalul Philip M. Breedlove insistă pentru stabilirea unor responsabilități clare privind activarea VJTF, respectiv existența posibilității de a avea autoritatea pentru a ordona o activare informală a VJTF, în anticiparea unei decizii a Consiliului Nord-Atlantic.

Experții militari apreciază că va fi destul de dificil să se ajungă la timpul de reacție dorit în cazul dislocării VJTF, respectiv două – trei zile, precum și faptul că prepoziționarea echipamentelor și sistemul de pregătire al trupelor NATO se vor confrunta cu limite practice. Totodată, NATO are nevoie să știe care este, în mod real, capacitatea de luptă a NFR. Dintr-o astfel de perspectivă, ar trebui să gândim și să înțelegem efortul politic și, cu precădere, cel militar al Federației Ruse de a crea cele trei zone A2/AD în condițiile în care se simte încercuită și trebuie să preîntâmpine orice posibilitate în acest sens.

John M. Richardson – admiral in the United States Navy and the current Chief of Naval Operations

Totodată, noul comandant-șef al US Navy, amiralul John M. Richardson, a declarat pentru Financial Times că US Navy reevaluează dacă își va întări prezența în Europa și în Oceanul Pacific, ca urmare a faptului că „forța submarinelor lor (ale rușilor – n. n.) și a navelor de război este mai mare ca niciodată în ultimele două decenii”. Amiralul Viktor V. Cirkov, comandantul Forțelor Navale ale Federației Ruse, a declarat recent că patrularea submarinelor ruse a crescut cu 50% din 2013, ceea ce a alarmat autoritățile americane care se tem de faptul că submarinele ruse supraveghează cablurile de telecomunicații instalate pe fundul marin al Atlanticului. O activitate pe care amiralul John M. Richardson o consideră ca fiind „foarte preocupantă”, „o amenințare contra altui sistem mondial, sistemul de informații, care este legat de prosperitate, legat de securitate”. Într-o intervenție la o reuniune militară de la Veneția, în fața staff-ului de rang înalt al forțelor navale europene, amiralul John M Richardson, șeful US Navy, a subliniat faptul că modernizarea marinei de război a Federației  Rusiei, precum și alte„amenințări” din partea Moscovei, constituie un motiv pentru revizuirea strategiei navale a NATO. În opinia înaltului lider militar american, Forțele Navale ale Federației Ruse au realizat progrese semnificative, rapiditatea operațională a atins niveluri fără precedent în ultimul deceniu, iar „competențele au crescut și Moscova nu va ezita să exercite o coerciție militară”. Amiralul John M. Richardson a punctat: „Multe lucruri s-au schimbat o dată cu amenințarea rusă, cu criza migrației și dezvoltarea sistemelor informatice și a venit vremea revizuirii strategiei navale a NATO și pentru a analiza dacă ea este adecvată problemelor actuale cu care suntem confruntați”.

Admiral James G. Stavridis

În contextul îngrijorărilor staff-ului US Navy, amiralul (r) James G. Stavridis, fost comandant al SACEUR, l-a criticat pe președintele Barack Obama pentru decizia de a retrage o navă de luptă americană din Golful Persic. Pe 30 iulie 2015, US Navy a anunțat că portavionul USS Theodore Roosevelt va părăsi Golful Persic în toamnă, pentru două luni, astfel încât va fi pentru prima dată din 2007 când Pentagonul nu va dispune de nicio navă de luptă în regiune. Portavionul USS Theodore Roosevelt a lansat lovituri aeriene împotriva pozițiilor grupului jihadist Statul Islamic în Irak și Siria începând cu 2014. „Avem 11 portavioane nucleare active în prezent în marina SUA. Îmi vine greu să înțeleg de ce nu poate o flotă de o asemenea dimensiune să păstreze în permanență un portavion în regiuni periculoase, precum Golful Persic. Deja am redus bugetul apărării…cu aproximativ 30% în ultimii 10 ani și încă ne aflăm în război. (…) Ne-am implicat activ pe mai multe continente în operațiuni de luptă reale. Nu ar trebui să reducem drastic nivelul trupelor noastre”, a susținut amiralul (r) James G. Stavridis. Referindu-se la criza din Ucraina, amiralul (r) James G. Stavridis a declarat: „Trebuie să…le arătăm (rușilor – n. n.) că acela nu este un comportament potrivit pentru secolul 21”.

Jean-Claude Juncker – the executive branch of the European Union, since 2014

Într-o astfel de atmosferă politică și militară, extrem de încordată, a survenit…surpriza lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. „Știu din conversațiile mele cu (președintele rus Vladimir) Putin că el (nu acceptă) fraze ca cele de atunci când (președintele american) Barack Obama a spus că Rusia este o putere regională. Ce înseamnă acest lucru? Nu poți să vorbești despre Rusia așa. (…) Trebuie, o spun deschis, să tratăm Rusia decent. Rusia trebuie tratată ca un egal”, a declarat Jean-Claude Juncker într-o conferință de presă desfășurată în orașul german Passau, pe 8 octombrie 2015, citat fiind de site-ul TheLocal.se. Trebuie să facem eforturi către o relație practică cu Rusia. Nu este sexi, dar așa trebuie să facem, nu putem continua așa, a declarat, citat de BBC, șeful Comisiei Europene care a insistat asupra faptului că relația dintre UE și Federația Rusă nu poate să fie dictată, la Bruxelles, de către cei din Washington.

Evgheni M. Primakov și Vladimir Putin

O astfel de declarație ne-a readus în memorie cele declarate cândva, în 1996, de către academicianului Evgheni M. Primakov, directorul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR), respectiv: Mulți au prezis că dezideologizarea Serviciului de Informații Externe, în condițiile actuale, ne va priva de colaborarea unor surse străine de informații. S-a dovedit fals. Acum nu mai vorbim despre baza ideologică a obținerii colaborărilor străine. Dar continuă să acționeze interesarea politică a multor oameni în cooperarea cu serviciile noastre secrete, care sunt acum rusești, și nu sovietice. Au un cuvânt de spus și preocuparea de a nu se crea o lume «unipolară», și amenințarea unor revizuiri de granițe europene postbelice, și înțelegerea rolului Rusiei ca factor de stabilitate în Europa și în lume. Așa încât dezideologizarea serviciilor de informații  nici nu le-a lichidat, nici nu le-a afectat statutul de cel mai important instrument al politicii ruse”.

Adm. William Crowe Jr

În ceea ce privește comunitatea de intelligence a SUA și principalul ei adversar de ieri, din timpul Războiului Rece, și de azi, respectiv SVR&FSB&GRU, trebuie menționat faptul că istoricii și mass-media de peste Ocean au consemnat și eșecuri usturătoare, extrem de dureroase, atât la nivel operativ dar și în ceea ce privește analiza strategică, prognoza. Amiralul William James Crowe Jr., președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State-Majore (1985 – 1989), referindu-se la rapoartele CIA despre evenimentele din spațiul sovietic pentru perioada 1985 – 1989, declara:

„Vorbeau despre Uniunea Sovietică ca și cum nu ar fi citit niciodată ziarele, cu atât mai puțin rapoartele serviciilor de spionaj”.

Robert D. Blackwill

Ambasadorul Robert D. Blackwill, specialistul Consiliului Național de Securitate (NSC) al SUA pentru afacerile sovietice și europene între 1989 și 1990, mărturisea că disprețul pentru analizele CIA era cvasigeneral în acea perioadă. „Agenția încă producea grămezi de analize pe care nu le citeam niciodată. În cei doi ani, nu am citit nicio estimare națională. Nici măcar una. Iar cu excepția lui Gates (Robert – n. n.), nu cred că mai era cineva la NSC care să facă asta”, mărturisea Robert D. Blackwill. Milt Bearden, șeful Diviziei Sovietice a Serviciului Clandestin al CIA, avea să privească mut de uimire transmisia CNN ce înfățișa căderea Zidului Berlinului pe 9 noiembrie 1989. CIA a editat, în cooperare cu Center for the Study of Intelligence din Washington, în anii 1999 și 2001, două volume care conțineau documente declasificate ale CIA privind analizele despre URSS din ultima perioadă a Războiului Rece. Primul volum (At Cold War’s End) a fost editat de către istoricul Benjamin B. Fischer, iar cel de-al doilea (CIA’s Analysis of the Soviet Union 1947 – 1991) de către istoricii Gerald K. Haines și Robert E. Leggett. Volumele cuprind o serie de National Intelligence Estimates (NIE) și National and Special National Intelligence Estimates (SNIE) cu privire la evoluția URSS și sunt așezate, în ordine cronologică, însă „cu o logică demonstrativă – consemnează istoricul Catherine Durandin –, evident refăcută a posteriori, vizibilă în alegerea și organizarea documentelor”. Miza era obținerea calificativului „Good Job” pentru CIA din partea opiniei publice interne și internaționale.

Într-un recent interviu acordat revistei The National Interest, fostul secretar de stat Henry Kissinger menționa cu referire la politica externă a administrației Obama, implicit a SUA:

„Nu ar trebui să ne implicăm în conflicte internaționale, dacă la începutul lor nu putem să descriem o finalitate clară și dacă nu suntem dispuși să susținem efortul necesar pentru a atinge acel obiectiv.

Fostul înalt diplomat american consideră că SUA ar trebui să țină cont de faptul că ceea ce se întâmplă în Ucraina nu poate fi redus la o simplă formulă de aplicare a principiilor care au funcționat în Europa Occidentală, nu atât de aproape de Stalingrad și Moscova. Referindu-se la întâlnirea cu președintele Federației Ruse, din 2013, Henry Kissinger va declara că problema ucraineană era văzută, la Moscova, ca fiind una de natură economică și care urma să fie gestionată prin intermediul tarifelor și prin prețul petrolului.

Henry Kissinger

„Prima greșeală ține de comportamentul neglijent al Uniunii Europene. Ei nu au înțeles implicațiile propriilor condiționalități. Politica internă ucraineană a făcut imposibil pentru Ianukovici să accepte termenii UE și să fie reales sau pentru Rusia să îi perceapă exclusiv într-o cheie economică. Astfel că președintele ucrainean a respins termenii UE. Europenii s-au panicat și Putin a devenit mult prea încrezător. El a văzut blocajul ca pe o mare oportunitate de a implementa imediat ceea ce era obiectivul său cu bătaie lungă. Astfel, a oferit 15 miliarde de dolari pentru a atrage Ucraina în propria sa Uniune Eurasiatică. În toate acestea, America a rămas pasivă. Nu a existat o discuție politică semnificativă cu Rusia sau UE despre ceea ce era în desfășurare. Fiecare dintre părți a acționat rațional pe baza percepției eronate despre celălalt, în timp ce Ucraina a plonjat în revoluția Maidanului chiar în mijlocul proiectului pentru care Putin lucrase timp de 10 ani pentru a pune în valoare statutul Rusiei. Fără îndoială că Moscova a privit aceste evoluții ca și cum Vestul folosea ceea ce era considerat un festival rusesc pentru a muta Ucraina în afara orbitei rusești. În acel moment, Putin a început să se comporte ca un țar rus – exact ca țarul Nicolae I în urmă cu un secol. Nu îi scuz metodele, doar le plasez în context, mărturisește Henry Kissinger.

Consider că această percepție a evenimentelor este mai mult decât tulburătoare, însă și adevărată!

În timp ce generalul Philip M. Breedlove susține, în cadrul forumului Reagan National Defense, necesitatea ca Pentagonul să trimită mai multe brigăzi americane pe continentul european, prin rotație, și să amplifice exercițiile militare în mai multe țări europene, pregătindu-se să contracareze o potențială interferență rusească în cazul izbucnirii unui război între cele două părți, Henry Kissinger consideră că, totuși, „dacă tratăm Rusia în mod serios ca o putere globală, atunci dintr-o fază timpurie trebuie să determinăm dacă preocupările lor pot fi reconciliate cu necesitățile noastre. Reputatul analist al relațiilor internaționale susține ideea unei discuții, în spatele ușilor închise și nu numai, privind posibilitatea unei grupări cu statut nonmilitar pe teritoriul dintre Federația Rusă și frontierele existente ale NATO.

Henry Kissinger

„Vestul ezită să își asume recuperarea economică a Greciei; cu siguranță, nu își va asuma Ucraina ca pe un proiect unilateral. Așadar, în acest context ar trebui să examinăm cel puțin posibilitatea unei cooperări între Vest și Ucraina într-o Ucraină nealiniată militar. Criza din Ucraina se transformă într-o tragedie, pentru că se confundă interesul pe termen lung al ordinii globale cu necesitatea imediată a restaurării identității ucrainene. Sunt pentru o Ucraină independentă în frontierele sale actuale. Am pledat pentru acest lucru încă de la începutul perioadei postsovietice. Dar când unități musulmane luptă în numele Ucrainei, atunci sensul proporțiilor s-a pierdut. (…) Înseamnă că obiectivul a devenit acela de a rupe Rusia; obiectivul pe termen lung ar trebui să fie acela de a o integra”, concluzionează Henry Kissinger.

Și, totuși…comandantul SACEUR, generalul Philip M. Breedlove consideră că o cooperare cu Federația Rusă în privința Siriei înseamnă că Occidentul a acceptat, ca un fapt împlinit, operațiunea de anexare a Peninsulei Crimeea de către Moscova, precum și suportul acordat de către Moscova pentru forțele separatiste din Donețk și Lugansk. În cursul lunii octombrie 2015, SUA a trimis la o bază NATO din Estonia câteva zeci de piese de echipament militar, inclusiv patru tancuri M1A2 Abrams, zece vehicule blindate Bradley și aparatură pentru suport operațional. Echipamentele au fost livrate pe cale ferată din Letonia și sunt destinate soldaților din Divizia 3 Infanterie a SUA.

În perioada Războiului Rece, liniile de bază ale strategiei NATO (concepția „stăvilirii” este identică cu concepția strategică și geopolitică a „anacondei”), dar și ale altor blocuri politico-economice îndreptate spre stăvilirea URSS, respectiv ASEAN, ANZUS, CENTO, au reprezentat dezvoltarea directă a tezelor principale ale amiralului Alfred Mahan. Victoria de la 9 mai 1945, de pe fronturile europene, urmată de capitularea Japoniei, la 2 septembrie 1945, au permis Statelor Unite să-și pună în aplicare ideile privind cucerirea și dominarea celui de-al treilea cerc geopolitic, prin intermediul „Planului Marshall” și al NATO. Zbigniew Brzezinski aprecia, în lucrarea Marea tablă de șah (1997) că scopul geopolitic central al SUA îl reprezintă consolidarea, printr-un parteneriat transatlantic veritabil, a capului de pod stabilit pe continentul eurasiatic, respectiv Europa unită, astfel încât această Europă, în curs de lărgire, să poată deveni o trambulină mai viabilă pentru proiectarea în Eurasia a noii ordini internaționale concepute în Biroul Oval de la Casa Albă. Extinderea NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și eforturile care se fac pentru securizarea „Rimland”-ului, respectiv regiunea de margine sau „bordura maritimă” a Eurasiei, relevă faptul că bătălia pentru cucerirea celui de-al patrulea cerc geopolitic al lumii se află în plină desfășurare. Liderii de la Moscova au depus și depun, la acest început de secol XXI, eforturi teribile pentru păstrarea, cu orice preț, a potențialului strategic al Federației Ruse, la nivel intercontinental, respectiv să rămână „o superputere”, chiar dacă într-o variantă redusă, micșorată, acceptând o serie de compromisuri politice, geopolitice, economice și teritoriale, și fiind convinși că orice concesie teritorială făcută astăzi va fi revizuită mâine în folosul rușilor.

În contextul evenimentelor petrecute în spațiul URSS în toamna anului 1991, respectiv pregătirile pentru referendumul din 1 decembrie 1991 privind aprobarea independenței Ucrainei, Mihail S. Gorbaciov avertiza:

„Dacă Ucraina părăsește Uniunea, Crimeea va insista asupra anulării alipirii sale la Ucraina, din 1954, și va cere întoarcerea la Rusia. Dar dacă Ucraina rămâne în noua Uniune a statelor suverane, atunci Crimeea nu va avea obiecții în privința apartenenței sale la Ucraina”.

În perioada campaniei electorale din 1996 din Federația Rusă, candidatul Mihail S. Gorbaciov va fi însoțit pe parcursul vizitei electorale din Sankt-Petersburg de către Vladimir V. Putin, președinte al Comitetului pentru Relații Externe și consilier al primarului din Sankt-Petersburg, care va dovedi „mult tact, o ospitalitate sinceră, o înțelegere subtilă a problemelor orașului și nu numai ale orașului…”.

Atentatul terorist de la Paris din 13 noiembrie 2015 a relevat fragilitatea unei mari puteri europene, precum și a comunității sale de intelligence, faptul că UE se clatină sub loviturile unui adversar extrem de crud și nemilos, în speță terorismul internațional de factură islamică, precum și a valului de imigranți, și a evidențiat necesitatea unei noi solidarități euro-atlantice…căreia Federația Rusă i-a „oferit” o mână de ajutor în Orientul Mijlociu. Un Orient Mijlociu în care planurile conservatorilor de la „Project for the New American Century” au eșuat. Concluzionând asupra evoluției relațiilor internaționale din acest început de secol XXI, precum și al vulnerabilităților anumitor construcții geopolitice, Henry Kissinger mărturisea:

„Istoria ne arată acest ciudat fenomen că o țară care a avut enorme probleme de-a lungul frontierelor sale a reprezentat totodată și salvarea ultimă a echilibrului – împotriva mongolilor, împotriva francezilor, împotriva germanilor. Așadar, putem să urmărim simultan obiectivul de a conserva o Ucraină liberă, dar și o Rusie suficient de puternică pentru conservarea echilibrului?.

„Necunoscuta rusă” și surprizele sale…pe care le poate oferi comunității internaționale rămân la fel de nepătruns pentru această comunitate extrem de divizată și, uneori, extrem de superficială în a înțelege semnificația unor atitudini și fapte, precum și de-a prevedea consecința anumitor decizii politico-militare și economice. În ciuda situației extrem de grele din toamna anului 1941, când armatele Reich-ului german asaltau Moscova, Stalin l-a chemat la ordin, în cursul zilei de 12 octombrie 1941, pe viitorul rezident al NKVD la Washington, Vasili Zarubin, alias Zubilin, înainte de plecarea acestuia în Statele Unite, pentru a-i cere să pună la punct un sistem eficient „nu numai pentru monitorizarea evenimentelor, ci și pentru a fi în stare să le influențeze prin intermediul prietenilor URSS”.

ISTORIA are constantele și…(ne) surprizele sale!

Publicat de autor dr. Constantin Corneanuromaniabreakingnews.ro
Asociația Europeană de Studuii Geopolitice și Strategice „Gh. I. Brătianu”

,

Ce spunea fostul ministru de Externe al lui Ceaușescu, Ștefan Andrei, despre fosta sa șefă, Ghizela Vass, și despre liberalul de mai târziu, Bogdan Olteanu?

Bunica Vass – „Era legătura Moscovei, vorbea la telefon cu Moscova”
Nepotul Olteanu – „Un oportunist”

Cu 13 ani înainte de a fi numit ministru de Externe al României,Ștefan Andrei a devenit, în 1965, adjunctul Ghizelei Vass, la Secția Internațională a PCR.

Ghizela Vass (bunica) în anii ilegalității

Ghizela Vass a fost unul dintre activiștii cu cariera cea mai bogată în Partidul Comunist, căruia i s-a alăturat în anii ’30, când partidul se afla sub o puternică influență și coordonare sovietică. A fost o apropiată a Anei Pauker și a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Dincolo de filele de istorie, legătura Ghizelei Vass cu România de azi se face și prin descendenții săi. Nepotul, Bogdan Olteanu, a făcut politică liberală, ca membru PNL, este un apropiat al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, în cabinetul căruia a și activat, ca ministru pentru Relația cu Parlamentul. În prezent, este viceguvernator la Banca Națională.

Azi, comuniștii lovesc din nou în România. După ce fiul lui Valter Roman, Petre a fost uns prim-ministru, acum numele nepotului Ghizelei Vass, Bogdan Olteanu, este vehiculat pentru funcția de premier.  Bogdan Olteanu a fost președintele Camerei Deputaților în guvernarea Tăriceanu și când nu i-a mai plăcut a plecat la BNR pe un salariu confidențial de aproximativ 10.000 de EURO lunar.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, noul nume vehiculat pentru funcția de premier pentru cazul încare partidele eșuează în a alcătui o nouă majoritate în Parlament. Varianta Bogdan Olteanu ca prim-ministru a fost lansată recent de președintele UDMR, Kelemen Hunor, însă, conform surselor României Curate, ar avea și susținerea PNL. Astfel, Dacian Cioloș ar fi numele vehiculat pentru a se accepta ideea de guvern tehnocrat, dar din căciula ”negocierilor” ar urma să iasă Bogdan Olteanu.

Este însă Bogdan Olteanu un tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului? Haideți să parcurgem împreună câteva file din CV-ul lui mai puțin sau mai mult… politizat.

Copilăria în Zambaccian. Cu toate răsfățurile unui fiu de nomenclaturiști

Bogdan Olteanu a crescut într-o familie de răsfățați ai regimului comunist, tatăl său, Dănuț Florin Olteanu, fiind inginer și secretar de partid, iar bunica din partea mamei, Ghizela Vass, a fost activistă PCR în perioada interbelică, apoi membru al Comitetului Central al PCR și adjunct al Secției de relații externe a partidului

Bunica lui Olteanu a fost ilegalista PCR-istă Ghizela VASS, fostă croitoreasă, născută în Basarabia în 1912. Vladimir Tismăneanu o descrie ca pe o „ilegalista din categoria dura, una dintre confidentele Elenei Ceausescu inca din anii 50” care „a participat la numeroase anchete politice si a controlat ani de zile toate relatiile internationale ale PCR. De profesie croitoreasa, provenind din mediile paupere ale micilor targuri de provincie, lipsita de alta cultura decat aceea a vulgatei staliniste, tanara Ghizela (nascuta Gitta) a activat la Chisinau, a fost arestata si a fost inchisa la Mislea si la Dumbraveni.”

„A facut parte din comitetul de partid, functie pe care a avut-o si in timpul razboiului, cand a fost deportata in lagarul de detinuti politici evrei de la Vapniarka. Facea parte din elita sectei comuniste din lagar, alaturi de Petre Lupu, Simion Bughici, Lazar Grunberg, Bernath Andrei, Barbu Zaharescu, Stefan Voicu, Emanuel Vinea. Ca si la Targu-Jiu si Caransebes, la Vapniarka domnea o ierarhie rigida si stricta in randul detinutilor, conducerea de partid, in primul rand Lazar Grunberg si Bernath Andrei, se bucura de privilegii de nimeni contestate (in memoriile sale, Elli Pappas, vaduva lui Nikos Beloyannis, executat in 1952, a confirmat ca acelasi model functiona si in lagarele de detinuti politici din Grecia din anii 50). Am cunoscut personal fosti detinuti de la Vapniarka, mi-au povestit cum trebuiau sa cedeze mancarea din pachetele primite de-acasa “tovarasilor din conducere”, timp in care ei erau hraniti cu mazare furajera. Cu alte cuvinte, nomenklatura nu s-a nascut in momentul luarii puterii, ci exista de-acum, inca din ilegalitate. Era, in conditii de opresiune si teroare, o “democratie populara” in statu nascendi.” integral la contributors.ro.

„Ghizela era casatorita cu ilegalistul transilvanean Ladislau Vass. Sora acestuia, Olga, era una din amicele Elenei Ceausescu inca din anii clandestinitatii. Sotul ei, Jack Podoleanu (Mendelovici) a fost director al Editurii PCR si a detinut numeroase alte functii de partid si de stat. Ladislau Vass a fost ministru adjunct de finante si membru al Comisiei de Revizie a CC. Ghizela si Ladislau au locuit vreme de decenii intr-o vila pe strada Muzeul Zambaccian, cu fata spre Bulevardul Aviatorilor (intre 1950 si 1962, Bulevardul “Generalissim I. V. Stalin”). Au avut trei copii: Ecaterina (Kati), a terminat Liceul “Petru Groza”, a facut Politehnica, sectia de automatica, mama lui Bogdan Olteanu, unul dintre liderii PNL in perioada Tariceanu si presedinte al Camerei Deputatilor (din surse credibile aflu ca este o persoana onesta, la ora actuala este pensionara, se ocupa de copiii fiului ei); Gheorghe (a urmat acelasi liceu, a murit tanar); si Zoia, nascuta in 1953, eleva la “Petru Groza”, a studiat dreptul (colega de an cu Valeriu Stoica), dupa care a emigrat in Statele Unite in anii 80, impreuna cu sotul ei din acea perioada, doctorul Eugen Zeligson. Din cate am auzit, in Statele Unite, Zoia si-a schimbat prenumele in Lea si a refuzat contactele cu mama sa. Poate ca aceasta decizie era legata de felul in care Ghizela isi negase de-a lungul originea etnica, de modul in care actionase, asemeni atator altor stalinisti de origine evreiasca, pentru combaterea sionismului si eradicarea a ceea cei considerau a fi “nationalismul burghez evreiesc”.

Un detaliu anecdotic amuzant: era prin 1968, Ghizela a plecat ca membra delegatiei PCR la congresul comunistilor francezi. Fiul ei, Ghita, nascut in 1950 si numit astfel probabil in onoarea “tovarasului Gheorghiu”, i-a cerut sa-i aduca un disc cu Georges Brassens. Cum marea activista nu vorbea franceza, a intrat intr-un magazin, a vazut multe discuri ale celebrului poet-cantaret, a ales unul cu un titlu mai lung, “Chansons pas pour toutes les oreilles” (exista si “Chansons pour toutes les oreilles”). Discul a circulat printre prieteni si colegi care fredonau, gratie tovarasei Ghizela, “Je suis le pornographe du phonographe”, “Chez l’epicier, pas d’argent pas d’epice”, “Ah, ah, ah, putain de toi/Ah, ah, ah pauvre de moi/Ah, c’est pas poli/Ah, une fesse qui dit/Merde a l’autre”…”, mai scrie Tismăneanu.

„Inzestrata cu o colosala memorie, dar si cu o diabolica perfidie, Ghizela Vass ii secunda in acele interogatorii nocturne, desfasurate in sediul Comisiei Controlului de Partid de pe Aleea Alexandru, pe inchizitorii sefi Iosif Ranghet si Gheorghe Pintilie, zis Pantiusa.”

Această nenorocită care nu a răspuns pentru faptele sale din perioada comunistă ni l-a lăsat plocon pe nepo-su, care acum vrea prim-ministru. După ce a fost amantul Alinei Gorghiu care a încercat să-l despartă de nevastă-sa Cristina cu care avea doi copii și nu a reușit, acum se pare că PNL ar vrea să-l propună la funcția de prim-ministru. Oare o șantajează pe Alina sau ce s-o fi declanșat în căpșorul co-președintei PNL? Menționăm că Alina n-a reușit să-l divorțeze pe Olteanu dar a reușit cu Lucian Isar, rămânând gravidă în același timp cu soția acestuia.

Ei, acum Olteanu s-a plictisit la BNR unde a fost și în incompatibilitate după cum am arătat în 2013 dar nimeni nu s-a sesizat, Horia Georgescu fiind ocupat să-și numere șpăgile.

Crescut de o bunică bolșevică în Primăverii, Olteanu este ca și Petre Roman un favorizat al puterii fără a se remarca intelectual vreodată, ba chiar a fost dat afară de la doctoratul la care se înscrisese la Babeș Bolyai. Dacă nu s-a dus la generalul Oprea…

Băieții ăștia de la PNL-UDMR care-l vor pe Bogdan Olteanu premier (de exemplu Kelemen Hunor) poate nu înțeleg românește. Poate au înțeles că oamenii care au ieșit în stradă nu îi vor pe ei la putere dar îi vor pe urmașii comuniștilor bolșevici? Băieți, vă jucați cu focul.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

Foto (Bogdan Olteanu) sursa: mediafax

,

Arestarea fostului premier moldovean Vlad Filat, urmată de căderea în plenul de la Chișinău a Cabinetului condus de Valeriu Streleț a readus Republica Moldova în criză politică prelungită ca urmare a destructurării AIE 3, de către tandemul Marian Lupu-Vlad Plahotniuc.

Nicolae Tmofti

Nicolae Tmofti

Astfel, scena politică de la Chișinău s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă pentru liderii PDM și ai PLDM care au căzut pradă intereselor de grup și lăsând deoparte continuarea drumului pro-european al Republicii Moldova, pentru a-și plăti polițe rămase restante din timpul guvernării. Aflat pe final de mandat, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti este singurul capabil în acest moment să găsească o soluția în tabară forțelor pro-europene, pentru a constitui un Cabinet capabil să guverneze și implicit să evite alegerile anticipate, mult așteptate de forțele politice pro-putiniste moldovenești. Pentru șeful statului moldav este un moment politic dificil întrucât trebuie să împace PDM cu PLDM, ca alianța pro-europeană să continue coerent, pentru a reseta Moldova pe drumul reformelor structurale cerute de partenerii europeni de la Bruxelles. În acest context, șeful statului moldovean a discutat, joi, cu liderii PLDM, PDM și PL cărora le-a cerut să găsească un consens în vederea formării unui Executiv pro-european, potrivit Puterea.md. Astfel, Nicolae  Timofti va iniția de luni, 9 octombrie, noi consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier. Implicarea lui Timofti în resetarea alianței pro-europene a fost determinată de refuzul liderilor PLDM de a negocia cu cei ai PDM în vederea conturării unei noi majorități și trecerea democrat-liberalilor în opoziție. Prin decizia adoptată de liderii PLDM, alianța pro-europeană s-ar putea construi pe pilonul PDM- PPEM-PL prin cooptarea PCRM, fapt care  ar pune Republica Moldova într-o lumină proastă în plan extern și implicit de credibilitate. La rândul său, vice președintele PLDM, Vadim Pistrinciuc, a declarat, potrivit Unimedia.md că decizia Consiliului Politic al PLDM „demonstrează că dorința de a trece în opoziție este una sinceră și conform unei logici politice corecte”.

„Este rezultatul acelui vot foarte întunecat, foarte ascuns și fără nici un fel de logică politică de joia trecută privind demisia unui guvern pro-european aflat în funcțiune, care câteva săptămâni înainte de asta a avut negocieri cu parteneri de dezvoltare. Asta demonstrează că PD, precum și cei care au uneltit acest vot împotriva acestui Guvern, trebuie să poarte întreaga responsabilitate pentru criza politică pe care au declanșat-o”, a afirmat Vadim Pistrinciuc.

Potrivit acestuia, constituirea unei coaliții lărgite cu forțele pro-putiniste va schimba cursul pro-european al Republicii Moldova.

“Acest lucru este posibil, însă pot să vă spun că atunci când schimbi cursul de dezvoltare al Republicii Moldova, nu este neapărat să spui acest lucru. Cel mai grav lucru care se poate întâmpla cu cursul de dezvoltare al Republicii Moldova este să mimezi anumite reforme și să faci anumite lucruri de fațadă, ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp, precum și neîncrederea totală în instituțiile statului și în cele ale justiției demonstrează că nu ne mai putem juca de-a fațada și de-a negocierile pe anumite capitole ce țin de integrarea Republicii Moldova în spațiul european. Asta înseamnă că trebuie să fim mult mai duri în acest sens”, a declarat vicepreședintele PLDM.

PCRM, dispus să joace cartea pro-europeană pentru bunăstarea moldovenilor Din tabăra partidelor moldovenești afiliate doctrine pro-putiniste, PCRM pare în momentul de față dispus să participe la negocieri cu PDM-PPEM-PL pentru constituirea unei alianțe pro-europene din rațiuni pur electorale întrucât ar mai recupera din electoratul pierdut în fața PSRM și a formațiunii lui Renato Usatâi și ar putea controla câteva instituții cheie, utile în eventualitatea declanșării alegerilor anticipate. Astfel că, deputatul comunist, Artur Reșetnicov, a reiterat invitația PCRM către toate formațiunile politice parlamentare ca să se așeze împreună la masa de ngocieri. În același timp, el a criticat poziția adoptată de PLDM cu privire la neparticiparea la discuții privind formarea unei noi majorități parlamentare, potrivit Politik.md.

Artur Reșetnicov

„Noi așteptăm să ne întâlnim la discuții pe platforma de dialog pe care am lansat-o, pentru a face față provocărilor ce ne așteaptă. Propunem acest dialog pentru toate fracțiunile, inclusiv pentru fracțiunea socialiștilor, dar și pentru alții. Pentru că ei au obținut mandatul cetățenilor și poartă responsabilitate în fața cetățenilor”, a declarat Reșetnicov. 

De cealaltă parte a baricadei, președintele PL, Mihai Ghimpu și cel al PDM, Marian Lupu aruncă vina posibilului eșec în curtea PLDM care în opinia acestora este singurul vinovat de corupția și eșecul politic al Republicii Moldova.

„PLDM tot timpul a zdruncinat alianța.Mă învinuiau că sunt în buzunarul lui Plahotniuc. Acum au furat miliardul, iar Ghimpu trebuie să rezolve problema. Să aducă miliardul înapoi și putem să stăm o perioadă fără Guvern ca să putem achita pensiile și salariile”, a declarat președintele PL, Mihai Ghimpu cu privire la furtul miliardului de lei din sistemul bancar moldovenesc.

Potrivit acestuia, PLDM trebuie să-și asume răspunderea, dacă nu vrea să participe la negocieri. În schimb, președintele PDM, Marian Lupu consideră că democrat-liberalii au ales calea haosului și destabilizării Republicii Moldova când au refuzat să participle la negocieri pentru formarea unei noi coaliții.

“Dacă decizia este una tactică și PLDM așteaptă să mergem să-i rugăm, îi anunțăm că nu vom merge și le transmitem un esa colegilor din PLDM: Decideți! Nu vreți, nu faceți. Dacă vreți, terminați cu jocurile astea. Dacă decizia PLDM este una serioasă și stau morțiș pe aceasta, noi oricum vom reuși să formăm o coaliție majoritară de guvernare”, a conchis Marian Lupu.  

Criza politică de la Chișinău îl va determina pe Nicolae Timofti să caute soluții în interior întrucât sprijinul Bucureștiului ar putea să lipsească ca urmare a instabilității politice determinate, de căderea Cabinetului Ponta sub presiunea străzii. Dacă nu se va găsi un numitor comun la Chișinău prin implicarea direct a UE, alegerile anticipate nu vor putea fi evitate iar forțele politice fidele Kremlinului vor prelua în forță puterea politică sub legitimitatea votului popular. Astfel, că săptămâna viitoare se anunță crucial pentru viitorul european al Chișinăului dacă Nicolae Timofti nu va reuși să concilieze PDM cu PLDM.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Autor, sursă: Sebastian Rusu – Adevărul

,

Gheorghe Cavcaliuc

Gheorghe Cavcaliuc

Șeful interimar al Inspectoratului General de Poliție (IGP) din Republica Moldova, Gheorghe Cavcaliuc, a fost reținut timp de trei ore, marți, pe aeroportul Domodedovo din Moscova. Explicația oficială dată de poliția rusă a fost că ar fi fost confundat cu un infractor dat în urmărire internațională.
Gheorghe Cavcaliuc (foto dreapta), care călătorea spre Minsk, împreună cu ministrul moldovean de Interne, Oleg Balan, a fost reținut de poliția rusă pe aeroportul Domodedovo, din Moscova, relatează site-ul Unimedia.info. citat de romaniabreakingnews.ro

Cavcaliuc a fost reținut inițial pe motiv că ar exista anumite probleme cu pașaportul său. Ulterior, grănicerii ruși și-ar fi motivat decizia prin faptul că acesta ar semăna cu o persoană dată în urmărire internațională.

După trei ore a fost eliberat, iar agenții Serviciului rus de Securitate (FSB) au prezentat scuze pentru confuzie, a declarat Cavcaliuc pentru Publika TV.

După ce a fost eliberat de autoritățile de la Moscova, Gheorghe Cavcaliuc a declarat că nu a primit nicio explicație privind reținerea lui.

„Cred că este legat de cțiunile mele profesionale, pentru că am documentat multe organizații criminale internaționale. De la început mi-au spus că aș avea probleme cu pașaportul. Apoi au declarat că aș semăna cu un infractor dat în căutare”, a mai spus Gheorghe Cavcaliuc.

La rândul său, ministrul moldovean al Afacerilor Interne, Oleg Balan, a declarat pentru Unimedia că este vorba despre o neînțelegere.

„Actualmente suntem împreună cu delegația la Aeroport. Mergem la Minsk. Este vorba despre o neînțelegere, ne vom clarifica. Nimeni nu este reținut. Vom veni cu o declarație oficială dacă va fi necesar”, a precizat Balan.

Oficialii au luat apoi avionul către capitala Belarusului, unde urmau să participe la reuniunea ordinară a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Interne ai statelor membre CSI.

Editat și publicat de Lena Captari / Flux News MDromaniabreakingnews.ro / surse: mediafx.ro, unimedia.md, publika.md

sursa foto: trm.md

,

Ambasadorul cu misiuni speciale al Federației Ruse în procesul de soluționare a problemei transnistrene, Serghei Gubarev, avertizează cu reînceperea ostilităților armate, ca o consecință  la renunțarea actualei misiuni de menținere a păcii din regiunea transnistreană

Într-un interviu pentru agenția TASS, Serghei Gubarev a acuzat politicienii moldoveni că cer în mod constant transformarea operațiunii de menținere a păcii din regiunea transnistreană într-o misiune de poliție multinațională și încalcă astfel declarația semnată la Moscova în martie 2009. Ambasadorul rus a avertizat că această inițiativă ar putea avea consecințe dramatice.

De asemenea, oficialul care reprezintă Moscova la negocierile privind soluționarea conflictului transnistrean a subliniat că o provocare la adresa Tiraspolului înseamnă, de fapt, suspendarea oricăror negocieri.

Diplomatul a mai declarat că Rusia este îngrijorată de stagnarea discuțiilor în formatul 5+2. Totuși, acesta a salutat faptul că reprezentant din partea Chișinăului la negocieri este Victor Osipov, pe care l-a descris drept un politician flexibil și pragmatic.

Liderul de la Tiraspol, Evgeni Șevciuk, s-a întâlnit la Moscova cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, cei doi discutând despre riscurile crescânde pentru economia Transnistriei „în condițiile instabilității social-politice regionale și a unor factori creați artificial”.

Șevciuk s-a întâlnit la Moscova cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul special al președintelui rus pentru Transnistria. Potrivit agenției „Novosti Pridnestrovia”, la întâlnire s-au discutat „riscurile tot mai mari pentru economia regiunii separatiste și factorii creați în mod artificial, care blochează potențialul economic transnistrean”.

În cadrul dialogului s-a accentuat faptul că „acțiunile urmărind creșterea nivelului de sărăcie în regiune, contravin scopurilor de indentificare a unor soluții constructive și amiabile în cadrul negocierilor pentru soluționare a diferendului transnistrean, iar măsurile de presiune suplimentară asupra economiei regiunii din partea Ucrainei și Moldovei sporesc riscurile destabilizării și subminează stabilitatea din zonă”, a comentat reprezentantul Serviciului de presă a lui Șevciuk, citat de „Novosti Pridnestrovia”.

Rogozin a îndemnat părțile implicate în problema transnistreană să „lase retorica belicoasă și acțiunile unilaterale neprietenoase, să înceteze a mai pune bariere artificiale”.

Potrivit sursei, în cadrul întâlnirii s-a mai discutat despre problemele cetățenilor Federației Ruse care locuiesc în regiunea transnistreană și, de asemenea, aspectele „realizării cu succes” în autoproclamata republică a proiectelor umanitare, lansate de Moscova.

Editat și publicat de Lena Captari – Flux News MD / romaniabreakingnews.ro

,

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat miercuri că este gata să înarmeze o jumătate de milion de belaruși „în cazul în care situația se va agrava”, o declarație ce intervine în contextul regional actual provocat de conflictul din Ucraina.

„Trebuie să fiți liniștiți: în cazul agravării situației, avem planuri de a înarma 500.000 de belaruși. Este o forță suficientă pentru a contracara orice intenții”, a afirmat președintele fostei republici sovietice cu o populație de 9,5 milioane locuitori, într-un mesaj adresat poporului belarus și Adunării Naționale (parlamentul) de la Minsk, după cum relatează Unian.

Aceste declarații survin după o serie de afirmații similare făcute în ultima vreme de Aleksandr Lukașenko pe acest subiect. În urmă cu două săptămâni, președintele Lukașenko declara că Republica Belarus este o țară pașnică care nu vrea să fie în conflict cu nimeni, dar că este gata să răspundă în mod adecvat în cazul în care va exista un dușman. „Noi nu vrem să ne batem, însă, dacă cineva va dori, îl vom întâmpina cu demnitate. Dar, deocamdată, nu avem astfel de dușmani”, afirma Lușakenko, după cum scria Unian.

În același timp, într-un interviu acordat la începutul acestei luni pentru Bloomberg, Aleksandr Lukașenko sublinia că Belarus „nu va fi niciodată în conflict cu Rusia”, dar că țara sa nu va fi niciodată parte a Federației Ruse.

„În Rusia există mulți politicieni care gândesc în stil imperialist și care văd Belarusul doar ca pe o regiune nord-vestică (a Federației Ruse). La aceasta, noi răspundem foarte clar: nu vom fi o regiune nord-vestică (a Rusiei)”, afirma liderul de la Minsk în interviul menționat.

La sfârșitul anului trecut, Lukașenko afirma că „Putin și Ianukovici se fac vinovați de conflictul din Ucraina”, soldat până în prezent cu peste 6.000 de morți.

Sursa:Independent.md publicat de România Breaking News – R.B.N. Press / romaniabreakingnews.ro

Citește și

Belarus. Alexandr Lukașenko gata de a pune armata și națiunea în stare de război pentru a se apăra de Rusia lui Putin!

,

Aproximativ 35.000 de persoane s-au adunat sambata, in centrul Moscovei, pentru un mars de protest organizat la un an de la inlaturarea presedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, relateaza agentia TASS.Marsul a fost organizat sub sloganul „Nu vom uita, nu vom ierta”.”Ne opunem revolutiei Euromaidan. Maidan este o boala, ne ferim de ea!”, au scandat manifestantii.

Unul dintre organizatorii mitingului de protest, Dmitri Sablin, membru al Consiliului Federatiei Ruse (Camera superioara a Parlamentului rus), a declarat ca 100 de asociatii au anuntat participarea. Peste 100 de oameni au fost ucisi, iar alte sute au fost raniti in cursul protestelor violente care au avut loc la Kiev in perioada 18-21 februarie 2014, care au culminat cu inlaturarea presedinetlui prorus Viktor Ianukovici.

„Situatia din Ucraina ne-a invatat mult lucruri; nu vom permite proteste de tip Piata Independentei in Rusia”, au comunicat organizatorii. Mitinguri similare au avut loc in Sankt-Petersburg, Ekaterinburg, Vladivostok, precum si in Simferopol (capitala fostei regiuni ucrainene Crimeea, anexata de Rusia dupa revolutia din Ucraina).

Sursa: stirileprotv.ro prin România Breaking News

,

Serviciul de Informații și Securitate de comun cu Procuratura Generală a Republicii Moldova au desfășurat astăzi percheziții la domiciliile și sediile unor persoane, inclusiv cetățeni străini, bănuiți de planificarea acțiunilor destabilizatoare și implicare ilegală în campania electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Informațiile acumulate și acțiunile persoanelor respective sunt examinate în cadrul unei cauze penale, demarate de Procuratura Generală.

La moment, în interesele anchetei și asigurării securității de stat, comunicarea unor detalii ale acțiunilor întreprinse nu este oportună. Pe măsura analizei informației și a rezultatelor acțiunilor desfășurate, vor fi oferite informații suplimentare.

„14” noiembrie 2014    Sursa: Serviciul de Informaíi și Securitate al Republicii Moldova

Acțiunile Procuraturii Generale și Serviciului de Informații și Securitate, întreprinse împotriva persoanelor bănuite că ar contribui la organizarea dezordinilor în masă în ajun de alegeri, sunt justificate. De această părere sunt invitații emisiuni Fabrika. Experții spun că instituțiile de forță trebuie să facă totul pentru a nu admite situația din estul Ucrainei și în țara noastră. 

„Dacă aceste volante ar putea să producă un efect de incitare și mobilizare, atunci există o justificare a acestor acțiuni”, a declarat Sergiu Ostaf, director CREDO.

Invitații emisiunii spun că mișcarea ANTIFA este o grupare transnațională, care are scopul de a destabiliza situația.

Antifa există și nu doar în Moldova. Este o organizație transnațională. Numele înseamnă antifascism. Este de stânga extremă și are câteva slogane. Unul sună asa: fără drapele, fără patrioți, fără granițe și fără națiuni. Iată care este scopul lor, anihilăm tot„, a explicat Cristian tabără, analist media.

Exită voci care spun că în spatele mișcărilor extremiste ar sta nu doar forțe externe, dar și politicieni din țară.

Extrema stângă încearcă să deturneze situația, eu nu aș exclude că se face la comanda unor forțe politice interesate în destabilizarea situației. Această mișcare servește altui partid pe lista căruia se află liderul acestei mișcări, Grigore Petrenco„, a precizat vicedirectorul Institutului de cercetari juridice și politice al Academiei de Științe a Moldovei, Victor Juc.

Vineri, Procuratura Generală și Serviciul de Informații și Securitate au efectuat percheziții la domiciliile unor persoane, inclusiv cetățeni străini, bănuiți de implicare ilegală în campania electorală și planificarea unor acțiuni destabilizatoare.

Video:

Experții apreciază pozitiv intervențiile de vineri ale Serviciilor de Informații și Securitate și Procuraturii Generale, în urma cărora au fost reținute mai multe persoane, inclusiv din Mișcarea Antifa, suspectate că ar fi pregătit dezordini în masă după scrutinul parlamentar din 30 noiembrie, transmite IPN. Opiniile au fost expuse în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune „Publika TV”.

Directorul Centrului CREDO, Sergiu Ostaf, a declarat că în cazul dacă persoanele respective pregăteau acțiuni violente, cu caracter destabilizator, care nu au nimic cu acțiunile pașnice de protest, atunci intervențiile organelor de drept sunt justificate. „Dacă existau scenarii de acțiuni violente, organele de forță erau obligate să intervină. Legislația penală pedepsește nu doar infracțiunea consumată, dar și tentativa de infracțiune. Procuratura și SIS va trebui să prezinte societății argumente că operațiunea întreprinsă a fost justificată”, a spus Ostaf.

Fostul angajat al SIS, Ion Leahu, a spus că ar fi fost pregătit un nou scenariu „7 aprilie” pentru zilele de 1 și 2 decembrie în cazul dacă anumite forțe politice pe care le susțin nu ar fi acumulat numărul așteptat de sufragii. „Pentru a efectua percheziție, organul de urmărire penală trebuie să aibă deja unele dovezi asupra persoanei bănuite și o bănuială rezonabilă că la percheziție va fi găsit ceea ce se caută. Este cunoscut faptul că Antifa este o mișcare radicalistă, anarhică, ce nu recunoaște instituțiile statului”, a precizat Leahu.

Cercetătorul Academiei de Științe, Victor Juc, a apreciat că acțiunea organelor de drept este una ieșită din comun, dar justificată Miza scrutinului din 30 noiembrie este foarte mare. Este bine că forțele de ordine au reacționat, deoarece această mișcare pregătea o lovitură de stat și dorea să preia puterea în stat încă în luna noiembrie 2013, când autoritățile se aflau la ceremonia de parafare a Acordului de Asociere la Vilnius. Este posibil ca Antifa să aibă acțiuni bine planificate, de lungă durată și a considerat că a venit timpul să le pună în aplicare, pentru a apăra interesele partidului pe listele căruia candidează liderul acesteia, Grigore Petrenco”, a spus Juc.

Invitatul permanent al emisiunii, Cristian Tabără, a comunicat că mișcarea Antifa are structuri bine organizate la nivel internațional și se caracterizează prin acțiuni violente, cu caracter destabilizator. Drept argument a prezentat secvențe video cu acțiuni ale acestei mișcări în Polonia și America Latină.

IPN precizează că Grigore Petrenco, și-a exprimat indignarea pe pagina sa de socializare că a fost reținut unul din activiștii Antifa, Pavel Grigorciuc, fost lider comsomolist, un apropiat de al lui Petrenco, căruia i se incriminează pregătirea de dezordini în masă, acțiune pentru care Codul Penal prevede de la patru la opt ani privațiune de libertate.

Petrenco, care a fost anterior unul din fruntașii Partidului Comuniștilor, a părăsit vara trecută formațiunea. Petrenco deține unul din primele zece locuri pe lista electorală a Partidului „Patria”, în care cap de listă este controversatul om de afaceri Renato Usatîi. Anterior, Usatîi a amenințat liderii din coaliția de guvernare că, în cazul dacă va fi scos din cursa electorală, va scoate oamenii în stradă și le va arăta „integrare europeană și democrație. Antifa, care se autopoziționează ca fiind organizație de orientare antifascistă, nu este înregistrată la Ministerul Justiției.

/// RENATO USATÎI – Unul din Pionii Moscovei la alegerile din R: Moldova, Renato Usatîi vrea un „Zid” similar cu cel Chinezesc pe granița dintre R. Moldova și România ////

Renato Usatîi

Surse: SIS, Publika.md, Deschide.md, prin R.B.N. Press

Alegeri R. Moldova

728x90albastru

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press