Un destin închinat cauzei românilor din Herța, Mircea BUDACU, a fost chemat la Dumnezeu.

Familia, prin fiica Alina NECHITA, anunță cu regret, dispariția la 22 decembrie 2020 a tatălui Ing. Mircea BUDACU, originar din Herța, la vârsta de 92 de ani. Patriot și activist neobosit pentru ținutul Herța, răpit samavolnic în 1944 din trupul României, Mircea Budacu era președintele Societății Bucovina și decanul de vârstă al membrilor Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB).

Dragostea de locurile natale l-a determinat să scrie un manuscris, pe terminate cu titlul Plâng clopotele Herței.

Plasa Herța din județul Botoșani a fost ocupată fără nici un drept, deoarece nu făcuse parte nici din Basarabia și nici din Bucovina, în prezent fiind incorporată ca raionul Herța în cadrul Regiunii Cernăuți din Ucraina..

Colaboratorii din ACPBB, prieteni și parteneri îi vor păstra o vie amintire și recunoștință.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Gheorghe Ionașcu ACPBB

 




ROMÂNII ROMÂNIEI MARI pe CALEA UNIRII din Craiova. Un tablou cu suferințe de ieri și speranțe de azi pentru Reîntregirea de mâine…

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Consiliul Mondial Român și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I.Brătianu”  au organizat, vineri, 10 noiembrie 2017, la Casa Universitarilor din Craiova, pe Calea Unirii, Nr. 57, colocviul cu tema „De Vorbă cu Românii României Mari pe Calea Unirii”, informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat comun al organizatorilor trimis redacției RBN Press. Potrivit comunicatului, organizatorii și-au propus să evidențieze evenimente, fapte și acțiuni premergătoare momentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dar și felul în care au trăit în 1940 „românii României Mari” din zona Basarabia, Herța și Cernăuți, părăsirea locurilor natale, unde s-au născut și copilărit.  Evenimentul a fost transmis în direct pe pagina de facebook și contul de youtube al Romania Breaking News și în pagina articolului  „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII” eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri a Românilor la Craiova.

Conform sursei citate, organizatorii văd în pregătirea Centenarului „un moment important pentru ființa noastră națională, prin intermediul căruia ne propunem să evocăm permanent memoria actului de naștere al României Mari în conștiința tuturor românilor și a valorilor europene. Centenarul trebuie să fie o bornă de adunare și interacțiune cu românii din diaspora și din vecinătatea granițelor țării” .

Referitor la Reunificarea cu Basarabia, organizatorii consideră că „rămâne o țintă de atins pentru următorii ani și pentru aceasta vom cultiva mereu sentimentul de apartenență și integrare al fraților noștri dintre Prut și Nistru în spațiul carpato-danubiano-pontic.”

           „Azi pe calea UNIRII, mâine pe calea REUNIRII!!!” – au mai scris organizatorii la finalul comunicatului.

Mie, nu mi-a fost usor sa ma aflu in fata unor oameni, ale caror radacini, a caror copilarie, au fost distruse de invazia sovietica.

Valentin BERCA, directorul pentru România al Consiliului Mondial Român, a avut amabilitatea să mărturisească corespondentului romaniabreakingnews.ro aflat la Craiova, emoțiile personale legate de această întâlnire de suflet, organizată sub genericul  „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII”:  

„(…) cu toţii am fost fericiţi, cei mai în vârstă pentru simplul motiv că ne-am amintit de ei, românii României Mari, cei mai tineri de şansa de a cunoaşte aceşti români cu dramele lor personale, iar noi, organizatorii, sau cel puţin eu, de faptul că Dumnezeu mi-a dat puterea să organizez această întâlnire, nefiind totuşi singur, acest dialog, această tristă lecţie de istorie a României de ieri şi de azi.” a spus Ing. Valentin BERCA

Video: „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII” la Craiova 1/4

Video „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII” la Craiova 2/4

Video „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII” la Craiova 3/4

Video „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA 4/4

Participanți la Conferința „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII”, organizatori, invitați speciali (fotografii și text Ticu Constantin Gruescu)

ing. Valentin BERCA, Director pentru România al Consiliului Mondial Român

Domnul ing. Valentin BERCA, Director pentru România al Consiliului Mondial Român, organiztor, evocă evenimentul și scopurile acestuia în vederea pregătirii „Aniversării Unirii 1918” în Craiova, orașul și zona care a primit un mare număr de basarabeni, bucovineni și herțeni pentru a-și continua viața ca români dezrădăcinați …

Marian CLENCIU – președinte Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

Marian CLENCIU, președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a subliniat apropierea Centenarului Marii Unirii din 1918 în contextul european.

Prof. univ. Gheorghe Manolea

Prof.universitar Gheorghe Manolea, a vorbit printre altele despre „unirea științifică” realizată dintre Universitatea din Craiova și Centrul Universitar Energetic din Chișinău, anticipând viitorul comun…

Actrița Alla Cebotaru, actuala proaspăt aleasă Președintă a Asociației Pro Basarabia și Bucovina Filiala Craiova, de origine din Basarabia

Liuba Eremia

Liuba Eremia, președinta Ligii studenților basarabeni din Craiova, într-o limbă românească perfect- literară, a vorbit despre participarea și inițiativele tinerilor basarabeni în vederea unei desființări a granițelor dintre poporul român, despărțit de râul Prut. Amintirile copilăriei cu bunicii români a emoționat audiența și întărit sentimentele exprimate.

Ing. Mircea BUDACU

Domnul Ing. Mircea Budacu, președintele Asociației Culturale Herța, susținut de documente evocă monstruozitățile Armatei Roșii, care depășind limitele noii granițe ce tăiau România, au ucis populația civilă și militari români pentru acapararea a cât mai mult din teritoriul românesc.

Ing. Mircea BUDACU despre anexarea Ținutului său natal – HERȚA

Doamna Drăghiciu născută în Cernăuți

Doamna Drăghiciu în vârstă de 84 de ani, născută în Cernăuți, rememorează pentru audiență, copilăria și influența benefică a educației domniei sale și a celor cinci frați sub controlul părinților, precum și periplul familiei sub amenințarea trupelor rusești, chiar și pe teritoriul Banatului, Olteniei și mai apoi al județului Vâlcea…

Dr. Sebastian Rusu – Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”

Dl. Sebastian Rusu, istoric din partea Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” prezintă materiale vizând momentul geopolitic actual al relațiilor cu țările vecine locuite de români vis-a-vis de idealul Reunificării.

Istoric – Mihai Ghițulescu

Profesorul universitar Mihai Ghițulescu al Catedrei de istorie al Universității din Craiova prezintă contextul evenimentelor din anul 1918.

Arh. Pavel Popescu

Arhitectul Pavel Popescu a prezentat situații și evenimente din Basarabia, înainte și după cedarea acestui teritoriu românesc către zona rusească.

I. Bălan – refugiat basarbean din 1940

Dl. I. Bălan a adăugat și domnia sa cu precizări asupra vieții de  „refugiat” dintr-un teritoriu românesc …în România.

Prof. univ. Dinică Ciobotea

Dl. Dinică Ciobotea, prof. univ. al Universității din Craiova, ca istoric, a întregit istoriile despre evenimentul Unirii de la 1918

Uliana Brăceanu, din Republica Moldova …stabilită după `90 în România

Dna. Uliana Brăceanu este altă istorie vie a Basarabiei, dezrădăcinată din locurile natale și de bătrânii ei înaintași…

Tineri din Basarabia alături de actrița Alla Cebotaru, aleasă recent președinta filialei Craiova a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Tineri din Basarabia au aflat ce a însemnat istoria anilor 1918, dar și a anilor 1941, 1944 pentru conaționalii lor de pe ambele maluri ale Prutului. Acum studiază la Universitatea din Craiova.

ROMÂNII ROMÂNIEI MARI ALĂTURI DE ROMÂNII NĂSCUȚI DUPĂ 1940… LA CRAIOVA

romaniabreakingnews.ro




Foto-Video/ …Fântâna Albă, …Nordul Bucovinei, …Basarabia. Veșnică Pomenire Eroilor Martiri ai Neamului Românesc.

Ziua de 1 aprilie a fost instituită de Parlamentul României, în mai 2011, ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Urmare a ultimatumului dat de sovietici la 28 iunie 1940, România a fost obligată să cedeze Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru, și partea de nord a Bucovinei.

La 1 aprilie 1941, un numeros grup de aproximativ 2-3000 de români, după unele surse chiar de 4000 -5000, locuitori ai satelor de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față icoane, prapuri și cruci din cetină, au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fântâna Albă, încercând să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. Aceștia au fost împușcați sau înjunghiați de către grănicerii sovietici și aruncați în gropi comune, peste care s-a turnat var stins. Supraviețuitorii au fost urmăriți și spintecați cu sabia. După masacrul denumit și ,,Katynul românesc” a fost declanșată o amplă operațiune de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au urmat în decursul anilor de după război alte zeci de mii de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord…

În memoria martirilor, eroilor și deportaților necunoscuți…

Ion al lui ion
cu graiul blând și plecăciuni umile,
cel strămutat în mari pustieăți uitate,
Ioane, îngropatule de viu,
ucisule cu zile,
nici cunoscut de nimeni
locul tău de veci,
nici plâns, nici prohodit și nici sicriu…
Și-apoi:
de unde atâtea lumânări
la câți Ioni avurăm noi prin sate? …
Zvârliți de mult sub greii bulgări reci,
și unde-i groapa lor, deasupra-i să te apleci?

A nu se uita că Nordul Bucovinei, Ținutu Herța, Basarabia (R. Moldova), Sudul Basarabiei (Bugeac), este pâmânt românesc, sfințit din plin de sângele românilor martiri…

Video (Biserica „Precupeții Noi” din București, 1 aprilie 2015) : Slujba de pomenire a românilor, eroi martiri, victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. (la minutul 9.00 – imagini cutremuratoare cu romanii basarabeni uciși de călăii sovietici și aruncați în gropile comune, descoperite după aliberarea Basarabiei de către armata română în 1941 / imagini de arhivă)

Material video realizat întru cinstirea memoriei românilor eroi martiri, la Biserica ”Precupeții Noi” din București.

A oficiat slujba de pomenire:
Parintele Tudor Peiu,
Parintele Marin Comanescu
Organizatori și Participanți
Asociația Culturală Herța
Asociația Culturală Pro Basartabia și Bucovina
Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina

Autor: Dorian Theodor, Redactor Șef – Romania Breaking News / Bucuresti /1 Aprilie 2015
Imagini de arhiva: Daniel Siegfriedsohn, Redactor `Istorie in Imagini` – Romania Breaking News

Video:Parintele Tudor Peiu despre martirii de la Fântâna Alba, Herța, Nordul Bucovinei, Basarabia

Video: Mircea Budacu de la Sociatea Culturală Bucovina, despre ajutorul Părintelui Peiu și martirajul romanilor de la Lunca,  …în conexiune cu Fântâna Alba 

Video: Dumitru Curcă – președintele filialei București a „Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina”, despre martirii români din Bucovina

Video: Ștefan Hostiuc (Mesager Bucovinean) despre românii care au păstrat vie memoria martirilor și a ținuturilor din care s-au refugiat

*Memento:
Ziua de 1 aprilie a fost instituită de Parlamentul României, în mai 2011, ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc – 1 Aprilie 1941 la Fântâna Albă, pe pământ românesc răpit de sovietici, făcut „cadou” Ucrainei.

Ca urmare a pactului sovieto-german si a ultimatumului dat de Sovietici de cedare a Basarabiei a Bucovinei de Nord si a Tinutului Herta, o populatie de 4 milioane de romani au ramas sub cizma ruseasca, sperand mereu la reintregirea cu familiile lor ramase in Tara.

Imediat ce administrația și armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roșie și NKVD-ul au ocupat teritoriul. Multe familii au fost luate prin surprindere de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părți ale noii granițe. În această situație mulți dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând granița în Romania ilegal.

In anul 1941, In teritoriul ocupat cu nici un an in urma al Bucovinei de Nord, pentru a „demasca elementele dusmanoase”, NKVD-ul a lansat un zvon cum ca la 1 aprilie se va permite trecerea noii granite catre Romania a celor care nu doresc sa traiasca sub regimul de ocupatie. Cateva mii de romani, ce proveneau din comunele Icesti, Carapciu, Suceveni, Iordanesti, Patrautii de Jos, Patrautii de Sus si din satele Cupca si Dimca, cu dorinta de a trece granita sovieto-romana si de a scapa de ororile bolsevice au raspuns acestui apel, pornind in acea dimineata spre frontiera, in frunte cu praporii de la biserici.

In satul Cupca, multimea numara peste 3.000 de oameni, unii dintre ei purtand brauri tricolore. Din biserica din Suceveni se iau trei cruci, iar pe una dintre ele se infasoara un steag alb, tocmai pentru a arata autoritatilor sovietice intentiile pasnice. In fruntea coloanei se afla si un tricolor.

Din marturii, reiese ca participantii au cerut incunviintarea autoritatilor din zona pentru a trece frontiera, dar acestea erau complet indiferente la rugamintile lor. Luandu-si destinul in propriile maini, multimea se indreapta spre granita.

Video: Crimele sovieticilor în Bucovina. Masacrul de la Fântâna Albă

În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure. Atunci cand coloana a aparut s-a dezlantuit iadul. Sovieticii au tras in plin cu mitralierele, încontinuu, secerând copii, femei, barbati, batrani. Cei putini care au reusit sa fuga au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

Cei răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi deavalma. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi,

Câțiva, „mai norocoși”, au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.

După masacru a fost declanșată o operațiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au supraviețuit puțini. Între 1940-1941, din cauza emigrărilor, deportărilor și asasinatelor, din cei peste 250.000 de români din Oblastul (regiunea) Cernăuți au mai rămas doar 192.000. S-a afirmat că aceste persecuții au făcut parte dintr-un program deliberat de exterminare a populației românești, plănuit și executat de regimul sovietic.

Astazi, la fata locului exista doar un monument de lemn cu inscriptii in romana si ucraineana, precum si o cruce simpla de lemn, care marcheaza groapa comuna. Mai exista o troita impresionanta la Manastirea Putna care comemoreaza mortii de la Fantana Alba. Fantana Alba a fost cel mai mare unic masacru comis de sovietici in teritoriile locuite de romani, un autentic Katyn al nostru, dar este departe de a fi singurul. Pe langa masacre au existat deportarile, foametea organizata din 1946-1947, incarcerarile in Gulag s.a.m.d. Daca in Romania din hotarele post-belice, numarul victimelor comunismului este estimat undeva intre 300.000 si un milion, printre cele mai ridicate din fosta Europa de Est, numai in Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Hertei acest numar urca la un milion si jumatate, facandu-le cele mai insangerate pamanturi romanesti din secolul XX! Cand compatriotii nostri ii judeca pe unii basarabeni, ale caror actiuni poate lasa de dorit, sa nu uite ce teroare au trait ei si ce poate face teroarea asupra psihicului uman.

La 70 de ani dupa masacrul de la Fantana Alba, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 68/10.05.2011, instituind 1 aprilie ca Zi nationala de cinstire a memoriei romanilor – victime ale masacrelor de la Fantana Alba si alte zone, ale deportarilor, ale foametei si ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic in Tinutul Herta, nordul Bucovinei si intreaga Basarabie. Aceasta zi nu a fost insa marcata inca asa cum se cuvine si cum cere legea respectiva.

***