metoda aditivă

Cercetătorii de la ICPE-CA pregătesc un proiect care vizează realizarea unei imprimante 3D, un echipament unic pentru România, folosind o metodă de ultimă generaţie, tehnologia de fabricare aditivă .  Oamenii de ştiinţă vor proiecta toată instalaţia, astfel încât ea să fie adaptată nevoilor şi vor putea să o pună în practică în următorii doi ani.

„Vrem să facem o imprimantă 3D care să ne permită dezvoltarea unei întregi game de echipamente şi a unor tehnologii avansate. Acest proiect este important pentru că această tehnologie poate aborda un nou concept- complexitatea. Metodele tradiţionale nu oferă posibilitatea efectuării unor piese cu forme sofisticate. Acum, piese care altădată nu puteau fi făcute se pot realiza în acest fel, utilizând această tipărire 3D. Aici este vorba că putem avea structuri de material proiectate şi piese extrem de complexe. Fie că ne gândim să folosim pulbere de aliaj, pulbere de metalică, vom putea face structuri proiectate. Acel procedeu clasic de matriţare este depăşit şi de aceea nu mai trebuie să ne punem problema că materialul curge din matriţă. Problemele de acest gen sunt eliminate şi pe de altă parte putem să proiectăm metastructuri de materiale, adică, le judecăm înainte şi apoi le realizăm cum avem nevoie”, a declarat pentru AGERPRES cercetătorul Iulian Iordache, membru în colectivul de elaborare al proiectului.

Imprimanta 3D, folosind tehnologia aditivă, este o premieră pentru România, la nivel mondial fiind folosită de puţine firme.

„Metoda aditivă utilizează fasciculul de electroni, o metodă extrem de modernă. Gândirea noastră este de a dezvolta aceste echipamente şi o tehnologie de fabricare aditivă la nivel intern. În prezent, fabricarea aditivă se referă la obţinerea unor piese în formă finită printr-o tipărire succesivă de straturi foarte mici, cu dimensiuni de ordinul zecilor de microni sau sub un micron. Tehnologia de fabricare aditivă oferă mai multe avantaje şi dezvoltă structuri extrem de complexe, care prin alte metode nu pot fi fabricate,” a spus cercetătorul de la ICPE-CA.

Fizicianul Iulian Iordache a explicat că imprimanta este o instalaţie formată dintr-un tub de electroni şi o parte inferioară numită camera de lucru.

„În camera de lucru sunt condiţii speciale, unde va exista o masă cu diametru de 300 mm ce se poate mişca pe verticală cu grosimea stratului pe care vrem să îl topim. În lateralul mesei vor fi două rezervoare de pulbere, iar o racletă va întinde uniform un strat de pulbere, după care fasciculul de electroni comandat de computer va incepe să topească secvenţial o suprafaţă plană, secţiunea corespunzătoare transmisă din calculator. Straturile de material se topesc pe rând. Printarea 3D va consta în decuparea cu ajutorul fasciculului de electroni a formei dorite până la dimensiunile piesei. Masa se va deplasa în sus şi, la final, piesa finită se va afla în masa de pulbere. Ea va fi supusă ulterior unor anumite acţiuni de ajustare, dar foarte puţin, nu la multe operaţiuni mecanice „, a adăugat Iordache.

Proiectul pentru realizarea acestei imprimante moderne este unul complex şi se face de către institutele de cercetare ICPE-CA, Institutul de Mecanica Solidelor în parteneriat cu Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Automatică, Universitatea din Braşov. Valoarea sa totală este de 7 milioane lei. AGERPRES