ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "mărțișor"

mărțișor

,

Sâmbătă, 4 martie a.c., în sediul Consulatului General al României la Cernăuţi, au avut loc o suită de evenimente culturale, importante pentru menținerea și promovarea tradițiilor românești de Mărţişor, în comunitatea românească din regiunea Cernăuți (Ucraina). Aici s-a desfăşurat  în prima ediţie, concursului „Mărţişorul – simbol al primăverii”.

Evenimentul a fost organizat și susținut de Excelenţa Sa, Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, informează romaniabreakingnews.ro,  citând surse din presa locală – Zorile Bucovinei și diplomația română acreditată în Ucraina.

La eveniment au participat și s-au implicat, adjunctul Consulului General al României la Cernăuţi, ministru consilier Ionel Ivan și alţi colaboratori ai Consulatului, Lilia Govornean, metodistă la Institutul postuniversitar de perfecţionare a cadrelor, preşedintele Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Ucraina (ACDRU), elevi şi cadre didactice de la cele mai prestigioase instituţii medii de învăţământ din cele 4 raioane românofone din regiunea Cernăuţi – Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, Gimnaziul de la Crasna, Liceul din Noua Suliţă, Liceul „Gheorghe Asachi” din Herţa şi  Gimnaziul nr.6 din Cernăuţi

Video (Zorile Bucovinei) „Mărţişorul” – la Consulatul general al României la Cernăuţi –

Cu prilejul acestui eveniment cultural românesc, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a prezentând Mărţişorul – trifoiul cu patru foi, aducător de noroc și le-a adresat pedagogilor prezenți, mulţumiri pentru reuşita misiunii de transmite tinerei generaţii, tradiția Mărţişorului:  „E o iniţiativă foarte frumoasă pentru copii care vine cu sprijinul ACDRU, preşedinte Lilia Govornean, o tradiţie foarte veche ce promovează cultura românească, o tradiţie plină de bucurii şi speranţe noi. Mărţişorul are mii de ani, datorită faptului că este prezent în conştiinţa poporului român, a popoarelor balcanice, denotă faptul că aceste popoare, care trăiesc în adevărata istorie, moştenită din bătrâni, au grijă de rădăcinile istorice. Ministerul Afacerilor Externe susţine aceste forme de promovare a tradiţiei culturale româneşti.  Consulatul General al României la Cernăuţi a iniţiat câteva proiecte ce vizează menţinerea acestei tradiţii în rândul comunităţii româneşti, dar şi de promovare  a ei în rândul altor popoare”.

Participanții și premianții acestei manifestări, au primit pe langă Mărţişoare, premii băneşti și o invitație în Tabăra din Sângeorz-Băi (pentru 50 de elevi români, participanţi la concurs), în perioada 28 iunie -3 iulie,  din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud.  Conform organizatorilor lucrări tinerilor se vor păstra în patrimoniul Muzeului Bucovinei din Suceava.

Gabriel Negru /  romaniabreakingnews.ro

,

Bucurie de Noroc la Orizont de Plai

O cronică a rezistentei muzicii ușoare românești în Basarabia, cu legendarii  soliști ai formațiilor Noroc, Plai, Orizont, Contemporanul: Mihai Dolgan,Ion Suruceanu, Stefan Petrache, Iurie Sadovnic, Ion Aldea Teodorovici,fratii Cazacu, Lidia Botezatu, Nina Crulicovschi

„MĂRȚIȘOR…” cu drag de București

În seara zilei de 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii, Sala Mare a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București a fost gazda primitoare a artiștilor din Republica Moldova, care au prezentat publicului bucureștean, spectacolul extraordinar „Cu drag, de Mărțișor”.

Beneficiind de sprijinul Cancelariei Prim-ministrului României, prin Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova, în parteneriat cu TVR Internațional, Institutul Cultural Român, Ministerul Tineretului și Sportului și Teatrul National „Ion Luca Caragiale”, loc încărcat de istorie și cultură, manifestarea a fost concepută a fi un omagiu, dar și un semn de apreciere pentru artiștii de peste Prut.

Bucurie de Noroc la Orizont de Plai_colaj

Evenimentul s-a dorit și a reușit a fi o avanpremieră de excepție a proiectului de extindere, la București, a Festivalului Internațional de Muzică – ”Mărțișor”, ajuns, la Chișinău, la cea de-a 50-a ediție, precum și a Festivalului Internațional ”George Enescu”, în capitala Republicii Moldova.

Spectacolul „Cu drag, de Mărțișor”, care a avut un mare succes la public, a cuprins mult apreciata evoluție a Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare ”Joc”, colectiv cu 70 de ani de activitate artistică, laureat al multor festivaluri de gen și manifestări internaționale de pe întreg mapamondul, al cărui director general și coregraf șef este Vladimir Curbet, artist al Poporului, Laureat al Premiului de Stat, a tinerei soprane Ana Cebotari, a grupului ”Alex Calancea and Band”, avându-i ca soliști pe Cristina Pintilie și Andrei Glavan și a formației vocale, mult aplaudate, deja populară în România – ”Brio Sonores”.

Spectatorii s-au bucurat, au plâns și au dansat împreună cu artiștii de excepție, au aplaudat minute în șir, fascinați de originalitatea și diversitatea programului artistic, prezentat cu mult talent și dăruire sufletească.

În debutul serii, Ambasadoarea Iuliana Gorea Costin, inițiatoarea proiectului, a menționat:

Iulia_Gorea_Costin

Iuliana Gorea Costin

„Spectacolul „Cu drag, de Mărțișor” s-a născut din dragoste și dor, din dorința firească a artiștilor de la Chișinău de a împărtăși spectatorului  din România, crâmpeie din sărbătoarea „Mărtișorului”, ce se desfășoară anual, în Republica Moldova și ne îndeamnă în fiecare primăvara, prin forme artistice de excepție, să trăim și să retrăim cele mai profunde și sacre sentimente umane. A fost destul de complicat, la propriu, de ridicat cortina ce ne desparte, dar odată ridicată, suntem convinși că este pentru totdeauna”.

În finalul spectacolului, artiștii de peste Prut au ținut să aducă mulțumiri speciale dnei Cristina Leorenț, director TVR Internațional, dlui Radu Boroianu, președintele ICR, dlui Ion Caramitru, manager general al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” și dnei ambasador Iuliana Gorea Costin, pentru contribuția lor personală la încununarea strădaniilor artiștilor și conturarea proiectului: Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor” la București și Festivalului Internațional „George Enescu” la Chișinău.

Evoluția artiștilor de peste Prut s-a bucurat de o largă mediatizare. Trinitas Tv și Național TV au difuzat secvențe din spectacol, iar TVR Internațional și TVR Moldova vor transmite în întregime, în programele lor viitoare, pentru românii de pretutindeni, spectacolul de la București – ”Cu drag, de Mărțișor”.

Pentru romaniabreakingnews.ro  – Iulia Gorea Costin

,

Mărțișorul, micul obiect împodobit cu un șnur alb cu roșu, care este oferit persoanelor dragi, pe 1 martie, ca vestitor al primăverii, a primit de-a lungul timpului semnificații diverse, de la dar aducător de noroc la simbol al renașterii naturii. În general, femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.

Mărțișor este denumirea populară a lunii martie, cu care se deschidea anul agrar, tradiția datând încă din epoca precreștină. Se spune încă de atunci că de Mărțișor sărbătorim triumful binelui asupra răului, izbanda luminii asupra întunericului, vigoarea trupească și sufletească impotriva bolilor, dar și lupta primăverii cu iarna.

Se spune că, în vechime, mărțișorul era confecționat din două fire răsucite de lână colorată – albă și neagră sau albă și albastră – și era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărțișorului este de fapt o secvență dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului – primăvara, la moartea și renașterea simbolică a Dochiei.

Unele tradiții spun că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia torcea firul anului primăvara, la nașterea timpului calendaristic. De aceea, mărțișorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, săptămânilor și lunilor anului, adunate într-un șnur bicolor”.

O tradiție precreștină

Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărțișoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și roșu, înșirate pe ață, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roșul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înțelepciunea bărbatului. Astfel, șnurul mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Semnificația firelor alb și roșu ce se împletesc într-un șnur de care este prins un mic obiect este relevată și de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă și ar fi fost ținut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-și sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer și, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.
Mărțișorul la români, un fel de amuletă
Răspândit în toate zonele țării, mărțișorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea “Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea și unele părți ale Bucovinei exista obiceiul ca părinții să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un șnur roșu, un găitan din două fire răsucite din mătase roșie sau albă sau mai multe fire de argint și aur se numește mărțișor, mărțiguș sau marț. Mărțișorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoși și curați ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărțișorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că și copilului îi va merge bine în viață. În alte cazuri, mărțișorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb și curat ca florile acestor arbuști.

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărțișorul servește celor care îl poartă “ca un fel de amuletă”, dar cine dorește ca acesta să aibă efectul dorit “trebuie să-l poarte cu demnitate”.
În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare. În Transilvania, mărțișoarele se atârnă de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Sărbătoarea Mărți­șo­rului se poate întâlni în zona Balcanilor la aromâni și megleno-români, precum și la bulgari și, de asemenea, în Macedonia și Albania. Originile mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa în toată această regiune este considerată a se datora substratului comun daco-tracic. Mărțișorul este o tradiție în România, Republica Moldova și teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

Mărțișoare pentru băieți
În unele zone, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lunii aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.
Dar în cele mai multe regiuni ale țării mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni sau chiar mai puțin, până la Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici de pe 9 martie. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele.

În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (în mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În zona Moldovei, pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind, la rândul lor, fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).

Publicat de romaniabreakingnews.ro –  Tradiții și obiceiuri de Mărțișor

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press