Un articol de Pavel Păduraru

INTERVIU cu Mihai Ghimpu: Dacă îngenunchezi în fața rușilor, poți rămâne fără cap

Mihai Ghimpu

Convingerea lui Ghimpu: „Interesele de partid și financiare moldo-ruse predomină asupra adevărului istoric. Se vrea să aderăm la marea familie europeană, pornind de la minciună”

Săptămâna trecută, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu (PL), a propus Parlamentului ca 16 mai să fie declarată zi de doliu în RM. Amintim că în acest an, la această dată, s-au împlinit 200 de ani de la semnarea la București a tratatului de pace ruso-turc, prin care Basarabia (partea de răsărit a Țării Moldovei) a fost anexată la Imperiul Rus. Inițiativa lui Ghimpu nu a fost susținută de către colegii săi din AIE, fapt care a trezit unele nedumeriri în societate. În interviul de mai jos, Ghimpu relatează despre influența Rusiei în RM pe parcursul ultimilor 21 de ani, dar și despre întâlnirile sale cu oficialii ruși în perioada în care era președinte interimar al țării.

„Ne-au făcut moldoveni ca să nu zică că au eliberat românii de sub români”

– Dle Ghimpu, de ce 16 mai trebuie să fie zi de doliu pentru RM?
– Cred că orice stat care a avut de suferit în urma unor ocupații, căruia i s-a interzis limba și istoria și i-a fost distrusă conștiința națională, nu are dreptul să nege acest adevăr dureros. Ziua de 16 mai 1812 consemnează trecerea a două secole de la o tragedie națională, comisă prin tratatul de pace ruso-turc din acea dată. Am venit în Parlament cu această propunere, fiindcă programul de guvernare al AIE presupune Libertate, Dreptate și Bunăstare. Dar niciun popor nu poate deveni liber pentru a-și construi un viitor, dacă nu condamnă crimele la care i-au fost supuși în trecut moșii și strămoșii. Însă colegii mi-au respins inițiativa…

– De ce credeți că nu v-au susținut?
– Poate că s-au opus din interes electoral sau poate că altceva e la mijloc, întrebați-i pe ei. Am sperat în susținerea lor, știind că noi toți suntem obligați să conducem țara cu demnitate. N-am propus să atacăm Rusia sau să stricăm relațiile cu ea, dar să ținem la istoria noastră. Atunci când Rusia sărbătorește 9 mai și condamnă fascismul, înseamnă că atacă Germania? Eu am fost martorul luptei politice din RM din ultimii 22 de ani și am observat că toate guvernările noastre au fost loiale față de Moscova. În mod normal, guvernanții independenței noastre, indiferent dacă au fost fricoși sau devotați politicii rusești, trebuiau mai întâi de toate să înțeleagă că Rusia țaristă sau cea sovietică înseamnă tot Rusia. Ce folos că astăzi avem o Rusie democratică, dacă armata ce ne-a ocupat în 1812 stă de 200 de ani în cetatea lui Ștefan cel Mare, supranumită de ruși Basarabia? Ne-au rebotezat în 1913, căci nu le ieșea să spună că au eliberat moldovenii de sub moldoveni. La fel cum, în 1940, ne-au făcut moldoveni, căci nu suna afirmația că ar fi eliberat românii de români.

„Dacă suntem prieteni, trebuie și rușii să ne răspundă cu prietenie”

– Să înțelegem că Moscova a avut întotdeauna grijă să infiltreze la putere oamenii săi?
– Lucrurile au stat mai bine în primul Parlament, când am condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și, cu mare greu, am votat Declarația de Independență, în care am introdus date din istoria adevărată a poporului nostru. Toți însă s-au eschivat să condamne ocupațiile din 1812 și 1940, pentru că rușii zic că ne-au eliberat și lor nu le place să audă despre istoria noastră tragică. Bine, dacă am fost eliberați, de ce stă și acum armata rusă în RM? Faptul că eliberarea de sub turci este o minciună ni-l confirmă istoria, care arată că, pe vremea otomanilor, noi administram principatul. Și nimeni nu ne-a furat limba, pe când rușii ne-au închis imediat școlile românești. Atunci floarea intelectualității noastre, inclusiv scriitorii Negruzzi, Donici, Stamati au trecut Prutul. Totuși, creațiile lor ne-au fost incluse apoi în programele școlare, căci altfel n-am fi avut ce învăța, după ce rușii ne-au distrus identitatea, limba, literatura și istoria.

– Chișinăul și-a explicat întotdeauna loialitatea față de Rusia prin necesitatea menținerii relațiilor seculare de prietenie cu acest stat…
– Dacă suntem prieteni, trebuie și ei să ne răspundă cu prietenie. Dar în ce temei AIE m-a obligat pe mine, ca președinte interimar, să trimit ostașii pe Piața Roșie în ziua când armata rusă se afla la noi acasă?

„Multe partide ne folosesc tragedia națională pentru a acumula capital politic”

– În acest context, putem neglija părerea cetățenilor, mulți dintre care consideră că rușii ne-au eliberat și optează pentru predarea în școli a Istoriei Moldovei, ci nu a Românilor?
– Să nu învinuim cetățenii, atâta timp cât noi, timp de 21 de ani, n-am făcut nimic ca să le aducem la cunoștință adevărul. Unii dintre ei au învățat Istoria țaristă și acum nici nu știu în ce să creadă. La prima vedere, noi nu avem istorie, la fel cum nu avem monumente. Toate monumentele din RM sunt cele sovietice. Am instalat și eu o piatră în memoria victimelor regimului comunist totalitar, dar ea trebuie să fie monument, nu piatră… Iar mentalitatea oamenilor nu se schimbă într-o zi. Dacă ne-am fi condus de la bun început de adevărul istoric și științific, ar fi fost altfel. Dar dacă avem partide, care, reieșind din interesele lor cu Rusia, spun alegătorilor ceea ce vrea Moscova, atunci cetățenii ce să facă? Din păcate, multe partide folosesc tragedia noastră națională pentru a acumula capital politic. Ei spun minciuni, ca să câștige voturi. Se vrea să aderăm la marea familie europeană, unde conduc valorile, dar pornim de la minciună. Cea mai bună soluție pentru RM este ca toate partidele să recunoască adevărul, să tragem linia și să ne ocupăm de problemele social-economice ale cetățenilor.

– Electoratul nostru a sperat la o schimbare după 2009, când la putere a venit o nouă clasă politică, însă astăzi se vehiculează că Filat și Lupu ar fi exponenții Rusiei și ar avea intenția de a vă exclude din politică…
– Pe mine mă pot exclude din politică doar alegătorii, alta e problema înlăturării din actul guvernării… Nu pot să spun că dnii Filat și Lupu sunt exponenții Rusiei, însă uneori tăcerea lor trezește întrebări. Tragedia noastră vine de la Răsărit, dar toți se prefac că nu văd nimic. Din păcate, interesele de partid și financiare moldo-ruse predomină asupra adevărului istoric. Credeam și eu într-o schimbare odată cu înnoirea clasei politice, dar am ajuns ca vorbitorii de rusă să ne învețe ce limbă vorbim.

„Un președinte ales de Parlament este ca o lumânare…”

– Cum anume influențează Moscova deciziile politicienilor de la Chișinău?
– Prin solii săi de aici. Când dorim să spunem adevărul, suntem sfătuiți că încă nu-i timpul, în timp ce bașkanul Formuzal, care n-are nicio treabă cu istoria acestui pământ, își permite să propună rusa ca a doua limbă oficială. Și nimeni nu-i sare în cap că ar fi trădător de țară. Dar este de ajuns ca cineva să spună că-i român și gata – devine trădător. Vedeți consecințele ocupațiilor rusești? Vă mai dau un exemplu. În anii ’90, când o mare parte a politicienilor era însuflețită de mișcările de eliberare națională, a apărut ideea ca noile state ex-sovietice să aibă președinți. În aceste funcții au fost numiți însă doar secretari de partid, căci era mai lesne pentru Moscova să dirijeze cu un om decât cu un parlament. Apoi, după ce alegătorii s-au deșteptat și au apărut partide care-l puteau bloca pe președinte, s-a pierdut interesul ca acesta să fie ales de către cetățeni. Republicile au devenit parlamentare, deoarece un președinte ales de Parlament este ca o lumânare. Dar cu o lumânare nu se luminează biserica.

– Dle Ghimpu, PLDM a respins propunerea dvs. cu privire la evenimentul din 1812, însă, totuși, Guvernul a sprijinit financiar organizarea Conferinței științifice despre ocupația rusească din 1812.
– Guvernul a luat o decizie corectă în urma unei adresări a Academiei de Științe, dar viața ne arată că lucrurile nu se schimbă printr-o singură conferință.

„I-am spus lui Medvedev că nu mă interesează relațiile rușilor cu NATO”

– Oponenții dvs. invocă și motivul că, în 1812, rușii, fiind un popor creștin, ne-au eliberat de păgâni. Aveți contraargumente?
– O, ce aberație! Imperiul Otoman nu ne-a impus credința lor. Eram un stat suzeran și le plăteam bir. Arătați-mi vreun sat unde moldovenii vorbesc limba turcă. Dar câte sate avem unde se vorbește rusa, câți moldoveni avem care scriu cu litere chirilice? Argumentul invocat de dvs. a fost folosit de ruși pentru a ne anexa pământurile. Și această dorință vine nu de la Alexandru I, ci tocmai de la Ecaterina a II-a. Rușilor le-a dezlegat mâinile Tratatul de pace cu francezii din 1806, care prevedea ocupația Moldovei întregi și a Valahiei. Istoricul Leon Casso explică intențiile „eliberării”: „În 1806, am crezut că vom cuceri cele două principate fără lupte și vom organiza din ele patru guvernăminte ruse. Împrejurările ne-au silit să ne mulțumim cu un câștig mult mai modest. Această extindere a însemnat pentru Rusia o apropiere de peninsula Balcanică, cu putința de a sta cu un picior solid la Dunăre, pentru a se putea întinde în viitor mai departe în paguba imperiului turcesc, potrivit dorinței politice a Ecaterinei a II-a”. Eliberare înseamnă atunci când ajuți un popor și te duci acasă. Noi însă, dacă otomanilor le plăteam bir din oi, boi și aur, rușilor le-am plătit cu vieți omenești. Rușii ne-au ocupat ca să-și depărteze hotarul de alte imperii, iar în caz de război să lupte pe teritoriile principatelor românești, ale Poloniei și ale altor state. Asta a fost și rămâne a fi politica Moscovei. În prezent, ei își mențin armata în RM, simțind apropierea NATO. Și asta în ciuda faptului că există o hotărâre neanulată a Parlamentului din 1992, care stipulează că teritoriul din stânga Nistrului este ocupat de armata rusă. I-am spus și președintelui Medvedev: „Ce mă interesează pe mine, ca președinte și cetățean al acestui stat, relațiile dvs. cu NATO? Este problema dvs. Eu nu accept ca poporul meu să sufere din această cauză”.

„Sper ca în Rusia să crească o generație care să ne respecte drepturile”

– În aceste condiții, ce interes ar avea Rusia să cedeze în fața noastră?
– Ei trebuie să ne respecte și să ne lase să decidem singuri care e identitatea noastră și ce limbă vorbim. Asta s-ar putea întâmpla numai în cazul schimbului de generații. Spre regret, în Rusia persistă mentalitatea unui stat imperial.

– Chiar credeți că în Rusia ar putea crește o generație care să renunțe la interesele geostrategice ale țării sale?
– Sper să vină o generație care să înțeleagă că perioada imperiilor e depășită. Schimbarea depinde de noi toți, inclusiv de Europa. Rușii trebuie să înțeleagă că e mai important să aibă relații cu românii fără războaie, fără presiuni și fără închideri de robinete de gaze. Condamnând trecutul, și Rusia ar câștiga. Ea ar putea să-și promoveze limba ca pe una internațională, la fel cum este engleza. Noi nu ne împotrivim acestei limbi, pentru că n-am suferit din urma celor care o vorbesc. Iar cei care vorbesc rusa ne-au furat limba noastră.

– Haideți să privim real la lucruri. Putem noi să decidem soarta acestui pământ în fața intereselor puterilor dominante? Până și Nicolae Iorga scria despre 16 mai 1812: „Această zi a durerii este neconsemnată, pentru că statul are datorii internaționale de care nu se va putea depărta”. Prin ce miracol ar putea Rusia să-și schimbe poziția de dragul respectului față de noi?
– E adevărat că pacea în lume depinde de politica statelor mari, însă o Europă unită ne-ar da șansa ca imperiile să nu renască. Situația politică externă uneori joacă în favoarea noastră. Dacă tratatul ruso-francez din 1806 prevedea acapararea de către ruși a celor două principate românești, Rusia țaristă a reușit să ocupe doar Basarabia.

„I-am vorbit unui oficial rus despre ocupație timp de o oră și jumătate”

– Care era atitudinea oficialilor ruși față de dvs. în cadrul întâlnirilor oficiale pe care le-ați avut cu ei în calitate de președinte interimar – de la egal la egal sau își arătau superioritatea?
– În discuții, rușii își promovează politica și dialogul depinde de poziția noastră. Eu, de pildă, i-am vorbit unui oficial rus despre ocupația sovietică timp de o oră și jumătate. Cu noi la masă era și ambasadorul Kuzmin, un om foarte inteligent, care stătea și sărea, tot încercând să spună ceva. Când a văzut că am adus argumente în sprijinul ideii mele, Kuzmin a zis: „Bine, dar să nu uităm de 1812”. I-am răspuns: „Despre 1812, în genere, mai bine să nu vorbim. Cine v-a permis să împărțiți cu turcii Țara Moldovei?”. Deși vorbesc despre tragedia poporului nostru, eu nu-s nici pe departe dușmanul Rusiei. Salut o relație reciproc avantajoasă între noi, bazată pe adevăr. Noi nu cerem Rusiei să adopte o nouă limbă de stat și nici nu schimbăm numele limbii ruse. Dar dacă eu nu mă supăr pe ei că sunt ruși, de ce ei se supără pe mine că-s român? Problema lor este alta: dacă ne numim români, apare iminent întrebarea: de ce suntem două state?

– Și în 2010, când ați decretat ziua ocupației sovietice drept una de doliu și când în Piața Marii Adunări Naționale a fost instalată piatra în memoria victimelor regimului totalitar comunist, autoritățile ruse s-au arătat deranjate. Cum se explică acest lucru, de vreme ce primele victime ale comuniștilor au fost anume rușii?
– Una este condamnarea comunismului, de la care a suferit și poporul rus. Și alta este să recunoști că ai ocupat Caucazul, Țările Baltice și Balcanii. Mai există latura materială. Un oficial rus mi-a spus că, de vom recunoaște Holodomorul ucrainean, relațiile moldo-ruse se vor înrăutăți, căci ar putea să apară pretenții privind achitarea prejudiciilor. Eu i-am reproșat: „Bine, dar cu foametea noastră ce facem?”. La care el a zis că și în America a fost foamete… Adică, hai să vorbim povești. Numai o politică în favoarea omului naște creatori pentru libertate. Iar o politică de subjugare a omului naște neoameni.

„Unii oameni sunt născuți să creeze, iar alții – ca să distrugă sau să fure”

– Credeți că există soluții concrete pentru a convinge armata rusă să părăsească RM?
– Eu sper că schimbul de generații va aduce pe eșichierul politic moldovenesc partide cu viziuni noi. Mă bucur că vin tineri cu altă școală, care observă că politicienii sunt bogați, iar ei sunt săraci și constată că ceva e putred… Pentru a schimba lucrurile, trebuie să creăm și un stat democratic cu o viață decentă în familia europeană. Asta poate influența cetățenii de dincolo de Nistru să-și schimbe pozițiile.

– AIE ne promite un trai decent de trei ani, dar parcă nu se simte vreo schimbare. Mai mult, marii hoți parcă ar fi protejați și de actuala guvernare. De ce?
– Vedeți că parcă facem reforme, este o creștere economică… Din păcate, am nimerit într-o perioadă de criză mondială. Mai mult, unii oameni sunt născuți să creeze, iar alții – ca să distrugă sau să fure. Din cauza lor, așa cum s-au spălat milioane prin gaura neagră, așa se și spală: prin contrabandă de țigări, de carne, de ce vreți… Unora nu le convine Ghimpu și inventează povești că ar pregăti Unirea. Sărmanii oameni sunt induși în eroare de concurenții mei politici, dar la mijloc stă și steaua de la Kremlin, pe care a preluat-o Dodon, ca siglă.

„Stimați moldoveni, pescuiți, creșteți animale, dar nu deschideți gura despre 1812”

– Piatra pe care ați instalat-o în Piață ar putea fi scoasă, dacă la Chișinău se va schimba guvernarea. Vă veți opune atunci?
– Piatra va sta până în ziua în care va fi ridicat un monument în locul ei. Dacă vrea cineva s-o ridice, să încerce. Noi suntem gata să o apărăm zi și noapte. Nu este piatra lui Ghimpu, ci a durerii acestui neam. Așa cum comuniștii îl apără pe Lenin, noi ne vom apăra istoria și tragedia națională. În ultimă instanță, ori vor ceda rușii, ori vom ceda noi. Dar noi nu avem dreptul să distrugem viitorul copiilor și nepoților noștri, care trebuie să facă parte dintr-o familie europeană.

– Și dacă nimeni nu va ceda? Zilele trecute, un consilier al lui Evgheni Șevciuk a declarat că Rusia va opta pentru integritatea teritorială a RM atâta timp cât vom rămâne în sfera de influență a Moscovei.
– Nu vreau să se întâmple ceea ce mi-a spus mama, Dumnezeu s-o ierte: „Nu vă uitați peste Nistru, că de acolo tot răul a venit”. În tratatul ruso-turc din 1812 se spune că malul stâng al Dunării până la Chilia și vărsarea sa în Marea Neagră formează frontiera dintre cele două imperii. Documentul prevede că navigația va fi comună celor două popoare, adică din start eram declarați drept un alt popor. Se mai spunea că micile insule ale Dunării de la Ismail la Chilia, nelocuite atunci, așa și vor rămâne, iar „supușii celor două puteri”, adică noi, vom fi liberi să pescuim și să tăiem lemne. Iată ce ne-a dat „eliberarea”! Adică, stimați moldoveni, pescuiți, creșteți animale, dar nu deschideți gura despre 1812. Rog să fiu înțeles corect – comemorarea zilei de 16 mai nu înseamnă ură față de Rusia actuală, ci un eveniment pe care și Rusia trebuie să-l condamne. L-am întrebat și pe Narîșkin: „De ce cei care v-au ajutat să scăpați de tătaro-mongoli sunt eroi, dar noi, care luptăm pentru libertatea noastră, suntem fasciști?”. Și el a tăcut… Mitropolitul Veniamin Costache scria: „Vulturul Uralului își înfipse adânc ghiarele blestemate în trupul sângerând al Moldovei și nu putea fi înduplecat de a slobozi prada de la Prut”. De noi depinde cât timp vom fi prada acestui vultur. Dacă îngenunchezi în fața rușilor, poți rămâne fără cap.

Autor Pavel Paduraru / Timpul.md