„Republica Moldova între identitate și dezvoltare” conferință la Academia Română cu Asociația Pro Basarabia și Bucovina

Casa Academiei Române din București, va fi gazda conferinței „Republica Moldova între identitate și dezvoltare”. Evenimentul este organizat de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala București, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetări Economice „COSTIN C. KIRIȚESCU” al Academiei Române și Asociația Profesională de Geografie, Ecologie și Turism „Destin Geografic”. Potrivit comunicatului transmis de organizatori, în cadrul conferinței, vor fi prezentate realități, analize, puncte de vedere și viziuni asupra problematicii dezvoltării Republicii Moldova în contextul identitar, cultural și istoric.

Vor lua cuvântul, Teodor BACONSCHI, diplomat, Ambasador al României (1997-2009), Consilier Prezidențial (2006-2007), Ministru al Afacerilor Externe (2009-2012), Doctor în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor; domnul Adrian POP, Prof. univ. hab. Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, Doctor în istorie;  domnul Ion MANOLE, Președintele Asociației Promo-LEX din Republica Moldova;  domnul Marian CLENCIU, Președintele Consiliului Naíonal al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina; domnul Radu GORINCIOI, Membru în Comitetul Executiv al Filialei București a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Doctor în Științe Politice și doamna Mădălina ANDREI, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Președinte Filiala București, Doctor în Științe Geografice, în calitate de organizator și moderator.

Conferința se va desfășura la Casa Academiei Române, din Calea 13 Septembrie, nr. 13, sala S1 (intrarea din spate, prin Calea Rahovei, vis-a-vis de Palatul Bragadiru), joi, 6 februarie 2020, cu începere de la ora 17:30. Intrarea este liberă.




Video: Eveniment închinat destinului fabulos al CUVIOASEI TEOFANA BASARAB, prinţesa valahă ajunsă ţarină la sud de Dunăre, în Bulgaria

Actualizare 5 martie 2018

Video:

”După numele ei de Botez, Teodora Basarab a fost darul făcut de Dumnezeu dinastiei Basarabilor și românilor iar după numele ei de monahie, Teofana, a fost descoperirea voii lui Dumnezeu pentru cei din vremea ei dar și pentru cei de azi, atât poporul bulgar cât și cel român.” – preot George Valentin Paraschiv, Biserica Dobroteasa , Bucuresti

*

„Teodora, fiica lui Basarab I a avut, cu adevarat, un destin exceptional.Preotul Al. Stanciulescu-Barda o vedea ” ca pe o alta Ana lui Manole pe care nu sotul, ci tatal o zideste la temelia Tarii romanesti”. Printesa Valahiei e maritata de tatal ei cu despotul de Loveci,nepotul tarului Sisman .Ajunge tarina a  Bulgariei si mai apoi,fiul ei devine suveranul Taratului de Vest de la Vidin . Si-a sprijinit si sotul si fiul, asa cum a incurajat cultura medievala bulgara. Printr-o intorsatura neasteptata a vietii se retrage intr-o manastire, imbratisind viata monahala.A stiut sa foloseasca domnia  altruist, in folosul supusilor pe care i-a iubit. Si-a plins fiul otravit de favorita tarului, e alungata de la curte de propriul sot, isi vede familia destramata.A cunoscut durerea si a raspuns cu deplin devotament.In viata, ca si in calugarie a aratat virtutile sfinteniei. In fata loviturilor sortii a stat neclintita in credinta sa crestina, intocmai ca biblicul Iov din Tinutul Uz. Pentru tot ce a daruit, ca si pentru asceza vietii de monahiei a primit iubirea poporului adoptat, fiind canonizata de biserica bulgara.
      Fara ezitare putem sa-i privim viata ca pe un veritabil model , actual si acum pentru omul contemporan, la fel cum a fost si in urma cu peste sapte veacuri” – Dr. Mihai Nicolae, Presedinte Institutul Fratii Golescu _ Bucuresti
*
„Prin intalnirea dedicata Sf Cuv Teofana Basarab, fiica lui Basarab I, intemeietorul Tarii Romanesti, si tarina Bulgariei, praznuita in Bulgaria in 28 oct, incercam sa o facem cunoscuta cat mai multor romani, ca pe inca o floare aleasa zamislita de neamul romanesc. Cinstita inca de acum peste 700 de ani deopotriva de romani si bulgari, a ramas intr-o smerita asteptare a canonizarii de catre neamul ei romanesc. Asistam cum, din randuiala inalta, la o manifestare crescanda a evlaviei populare in ceea ce o priveste. Bucura-te,  Sf. Cuv. Teofana, care pe altarul credintei te-ai jertfit!” – Georgeta Bidilică Vasilache
*

Evenimentul închinat destinului fabulos al CUVIOASEI TEOFANA, prinţesa valahă ajunsă ţarină la sud de Dunăre, în Bulgaria, a avut loc marţi, 26 februarie 2019, la CLUBUL ŢĂRANULUI.

Știrea inițială / 5 februarie 2019

Cuvioasa Teofana Basarab rămâne un exemplu de lider, iubitor de popor prin cultură ortodoxă și gata să jertfească, să rupă din el pentru stabilitatea țării.

Pe malul sudic al Dunării, aşezările românilor se întind pe toată lungimea străvechiului Istru (Dunărea), între Timoc, Vidin şi până la Silistra. Din vremea tracilor – cu mult înaintea venirii bulgarilor (sec.7d.H.) – strămoşii lor au reprezentat poporul autohton al Văii Dunării. Ştim puţin despre ei, cu toate că, în istorie, aceşti români, s-au aflat permanent în legătură cu rudele lor nord-dunărene.  Apropierea de noi, chiar şi faptul că în prezent cele două ţări aparţin Uniunii Europene nu ne-a învrednicit să-i cunoaştem mai bine… Cât despre istoria lor ştim încă şi mai puţin…

             Iată de ce, două organizații neguvernamentale cu tradiție în abordarea problematicii românilor din jurul României – Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina  s-au aplecat asupra uneia dintre personalităţile românești medievale trecută în uitarea manualelor de istorie ale neamului românesc: SFÂNTA CUVIOASĂ TEOFANA BASARAB (1310? – 1352).

Despre Teodora se  știe că fost fiica lui Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti, că s-a născută la Curtea de Argeş şi s-a căsătorit printr-o strategic aranjată alianţă matrimonială cu nepotul ţarului bulgar Mihai Sisman. A locuit împreună cu soţul ei Ioan Alexandru la Loveci, iar după ce bătrânul ţar moare, Ioan Alexandru îi urmează în tronul Bulgariei, cu capitala la Tîrnovo. Teodora Basarab (Teodora a Valahiei),  devine ţarina Bulgariei. În anul 1347 ţarul Alexandru o alungă de la curte pentru a se căsători cu Sara, o evreică cu nuri. Teodora se retrage la mănăstire, primind numele monahal: Teofana. Când fiul ei cel mare, Stratimir devine conducătorul ţaratului de vest, monahia Teofana se stabileşte alături de el, la Vidin (posibil, lângă actuala biserică rupestră Albotina). După ce trece la Domnul, biserica bulgară o canonizează (1371?) pe aceea pe care poporul bulgar încă o iubea ca fiind plină de virtuţi. Racla cu moaştele sale este adăpostită în catedrala din Vidin. După cucerirea oraşului de către turci, racla va fi dusă la Belgrad, unde va rămâne până în 1520, când sultanul Soliman Magnificul dispune mutarea moaştelor sale (împreună cu cele ale Sfintei Paraschiva) la Ţarigrad/Istambul. Trebuie menționat că SFÂNTA CUVIOASĂ TEOFANA BASARAB – Nu este trecută în Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române.




Video: Lansare „Geopolitica Bucovinei”

Video / Lansarea de carții: „Geopolitica Bucovinei”, autor Mihai COPEȚCHI-KOPECKI, apărută sub egida Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina. Prezintă: Dr. Constantin CORNEANU ( Asociația Europeană de Studii Geopolitce și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”), realizator al prefaței volumului, Eugenia OPRESCU (Muzeul Național al Literaturii Române), gazdă a evenimentului, Marian Clenciu (Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina),  Ștefan HOSTIUC (Revista „Mesager Bucovinean” din Cernăuți), Dumitru CURCĂ (Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina).

Organizatori ai evenimentului au fost Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Muzeul Național al Literaturii Române, împreună cu partenerii Asociația Europeană de Studii Geopolitce și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” și Asociația Culturală Moștenitorii Vaideeni.

Înregistrare 4 decembrie 2018

Foto de la lansare

 




Pelerinaj la Cimitirul Eroilor Români de la Țiganca – Pildă de Onoare și Recunoștință față de jertfa Armatei Române pentru desrobirea Basarabiei și Nordului Bucovinei

În anul Centenarului Marii Uniri a Românilor, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), alături de de partenerii Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Institutul Frații Golescu și membrii Alianței Pentru Centenar, au organizat pe 22 iunie un pelerinaj pentru cinstirea eroilor români la Cimitirul de onoare de la Țiganca, din Republica Moldova, informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat al ACPBB.

Potrivit Comunicatului, la comemorare au participat alături de  reprezentanți ai societății civile din România și Republica Moldova, preoți, jurnaliști, autorități, elevi și profesori din dreapta Nistrului, care nu au uitat jertfa de sânge dată de bravii soldați ai armatei române, care au făcut sacrificiul suprem pentru desrobirea Basarabiei și Nordului Bucovinei.

P.S. Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud, împreună cu un sobor de preoți din cadrul Mitropoliei Basarabiei a oficiat o slujbă de pomenire pentru eroii români căzuți pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația bolșevică.

P.S. Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud, sfintește locul de odihna veșnică al Eroilor Români de la Țiganca

Au rostit scurte alocuțiuni: Marian CLENCIU – președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Dr. Constantin CORNEANU – președintele Asociației Europene de Studii Geopolice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Dr. Mihai Nicolae – președintele Institutului Frații Golescu, parlamentarul Daniel GHEORGHE, Iulia Modiga reprezentantă a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni care a prezentat și mesajul ministrului pentru românii de pretutindeni, doamna Natalia-Elena INTOTERO, George SIMION – președintele Acțiunii 2012, preotul Daniel Andrian stareț al  Mănăstirii „Eroii Neamului” –  hramul „Înălțarea Domnului”din satul Ţiganca,  preotul paroh Sergiu Matei de la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Peresecina, raionul Orhei, poetul Virgil Ciucă  din New-York (SUA).

Dr. Constantin CORNEANU președinte AESGS și Marian CLENCIU președinte ACPBB

George SIMION (Președinte Actiunea 2012) și Dr. Mihai NICOLAE (președinte Institutului Frații Golescu)

La comemorare au participat însoțiti de profesorii Ion IOVCEV și Eleonora CERCAVSCHI, elevii școlilor din Peresecina și  Tighina, care au recitat în acompaniament musical, piese patriotice, din Grigore Vieru și George Coșbuc. Un reprezentant al Mișcării Civice Tinerii Moldovei a interpretat la vioară, Rapsodia Română nr. 1 a lui George Enescu.

La finalul comemorării, artista de muzică folk Maria GHEOGHIU și artista de muzică populară Suzana POPESCU au mișcat audiența cu piese din repertoriul dedicat celor ce s-au jertifit și au avut de suferit de pe urma campaniei de eliberare a Basarabiei și a Nordului Bucovinei.

Membrii Clubului de Istorie Militară, Ionuț Poenar (Președintele Clubului), Gheorghe Frățiloiu și Claudia Theisz, au reprezentat în mod simbolic Armata Română,  asigurând Garda de Onoare a procesiunii, îmbrăcați în uniformele militare românești din perioada celor două Războaie Mondiale.

Garda de onoare – Membrii Clubului de Istorie Militară: Claudia Theisz, Ionuț Poenar (Președintele Clubului) și Gheorghe Frățiloiu

Începutul Campaniei din Est a armatei române a fost reprezentat prin bătălia de la Țiganca. Luptele grele care s-au dat aici între 22 iunie și 16 iulie 1941 pentru trecerea Prutului s-au soldat cu moartea unui număr atât de mare de ostași români încât Țiganca a fost considerate cea mai sângeroasă luptă purtată pentru reîntregirea țării.

Soldații români și comandanții lor au trec eroic Prutul și începând din 19 iulie 1941, armata roșie este împinsă spre Nistru, înapoi în spre Est.

Teribilele luptele date pentru a trecerea Prutului s-au soldat cu moartea a 3.382 de ostași, 7.962 de răniți și 3.492 dispăruți. Cimitirul de campanie, amenajat imediat după încetarea luptelor a fost distrus de sovietici după anul 1944.

Pierderile grele pentru atingerea aliniamentului Cania, Țiganca, Stoenești au determinat amenajarea a peste 25 de cimitire de campanie, între care și cele de la Cania (938 de oșteni români) și Țiganca (1020 de soldați, din care 830 de eroi identificați).

În 2014 au mai fost reînhumați 81 de eroi căzuți la Ștefan Vodă și Rașca, astfel încât în cimitir se odihnesc 1101 militari. În memoria lor, în toamna anului 1941, pe dealul Epureni se înalță o troiță din fondurile ofițerilor Regimentului 12 Dorobanți. Terenul pe care s-a amenajat cimitirul de campanie a fost oferit cu titlu gratuit de localnicii Mihalcea Tiron și Ștefan Comarzan în scopul “ridicării de către comandantul regimentului a locului de odihnă veşnică, în amintirea colonelului Niculescu, a  ofiţerilor şi  trupei  căzuţi  în lupta pentru  eliberarea Basarabiei”.

Încă din 1990,  Asociaţia Culturală Pro  Basarabia şi Bucovina a iniţiat un proiect de reconstructive, care s-a lovit de multe piedici. Proiectul a fost finalizat de nou înființatul Oficiu Național pentru Cultul Eroilor, în 2004 care a inaugurat  Cimitirului de Onoare.

VIDEO: Recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca /22 iunie 2018 (Film complet)

Video: Cimitirul Eroilor Români de la ȚIGANCA – DEPUNERE de COROANE și DESFĂȘURAREA TRICOLORULUI de 100 metri

VIDEO: P. S. Veniamin – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Preotul Daniel Andrian stareț al  Mănăstirii „Eroii Neamului” –  hramul „Înălțarea Domnului”din satul Ţiganca – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Preotul Paroh Sergiu Matei de la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Peresecina, raionul Orhei – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Marian CLENCIU – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Dr. Constantin CORNEANU- recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video:Deputat Daniel GHEORGHE – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Dr. Mihai NICOLAE – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Iulia MODIGA – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: George SIMION – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Virgil CIUCĂ – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Elevi din Peresecina si Tighina – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Maria GHEORGHIU – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Suzana POPESCU – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Cu prilejul acestei comemorări, Institutul Frații Golescu reprezentat de Dr. Mihai NICOLAE, a distribuit noul pliant despre istoria așezământului „Cimitrul de Onoare al Eroilor Români de la Țiganca” în care sunt trecute momentele importante care au marcat istoria acestui monument al cărui conținut îl redăm mai jos:

Bătălia de la Ţiganca a însemnat începutul Campaniei din Est a armatei române. Luptele grele care s-au purtat aici între 22 iunie – 16 iulie 1941 pentru traversarea Prutului au adus moartea unui număr atât de mare de ostaşi români, încât apele râului s-au înroşit de sângele eroilor. (Un cântec popular, care a rezistat timpului, pomenea cu jale: „La Ţiganca, la Ţiganca, Curge sângele ca apa”). Bătălia de la Ţiganca a fost considerată cea mai sângeroasă luptă purtată pentru reîntregirea Ţării. Analele armatei au consemnat 3.382 de morţi, 7.962 de răniţi şi 3.492 de dispăruţi, între ei şi colonelul Gheorghe Niculescu, comandantul Regimentului 12 Dorobanţi, Bârlad. Aceşti oşteni viteji au îndeplinit întocmai ordinul de luptă din 22 iunie 1941: „Înainte !, Fiţi mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptăţii şi zid de cetate creştină. Fiţi vrednici de trecutul românesc”.

Armata romană trece eroic râul Prut şi începând din 19 iulie 1041, armata roşie este împinsă spre Nistru, înapoi în est. Pierderile grele pentru atingerea aliniamentului Cania, Ţiganca, Stoeneşti (rebotezată de sovietici Stoianovca) au determinat amenajarea a peste 25 de cimitire de campanie, între care şi cele de la Cania (938 de oşteni români) şi Ţiganca (1020 de soldaţi, doar 830 de eroi identificaţi). În memoria lor, în toamna anului 1941, pe Dealul Epureni se înaltă o troiţă, din fondurile ofiţerilor Regimentului 12 Dorobanţi. Terenul pe care s-a amenajat  cimitirul de campaniei a fost oferit cu titlu gratuit de localnicii Mihalcea Tiron şi Ştefan Comarzan (3.150 m.n.) în scopul: „ridicării de către comandantul regimentului a locului de odihnă veşnică, în amintirea colonelului Niculescu, a ofiţerilor şi trupei căzuţi în lupta pentru eliberarea Basarabiei”.

Pliantul Cimitirului Eroilor Români de la Țiganca – Republica Moldova (pagina exterioară)

Aşezământul naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor a preluat îngrijirea şi întreţinerea cimitirului, montând cruci de beton, în locul celor iniţiale, din lemn de brad. (Cele 120 de cruci au fost scoase de sovietici şi folosite la fundaţia unui sovhoz).

În vara anului 1944, deplasarea frontului spre vest a avut drept consecinţe distrugerea cimitirului şi a însemnelor comemorative. La Ţiganca s-au folosit buldozere pentru împrăştierea osemintelor militarilor români, iar ulterior s-a folosi un tractor pentru a netezi terenul pentru o fermă de porci, ale cărei dejecţii au împuţit perimetrul fostului cimitir. (După o vreme, a funcţionat şi o stână). În plus, datorită caracteristicilor solului, rămăşiţele pământeşti ale eroilor au fost scoase la suprafaţă, de-a valma cu resturi de uniformă şi alte efecte personale. Profanarea memoriei celor căzuţi în lupte a continuat nestingherită: există mărturii despre câinii fără stăpân care scormoneau pământul după oasele celor care au murit eliberând partea răsăriteană a ţării.

               Rudele celor morţi, puţinii supravieţuitor şi chiar localnicii au cerut cu smerenie creştină curmarea acestei stări de lucruri.

Încă din 1990, Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina a inițiat proiectul de reconstrucție care s-a lovit de multe piedici. Abia în 1999, la iniţiativa preotului Vasile Burduja, parohul bisericii din Cania consiliul sătesc din Ţiganca a aprobat repartizarea a câteva hectare de pământ pentru amenajarea „cimitirului ostăşesc”. Atunci s fost refuzată autorizarea schitului cu hramul „Înălţarea Domnului”.

În 2001 Asociaţia oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă din R. Moldova a luat sub patronajul sau cimitirul, dar lipsa mijloacelor financiare a împiedicat demararea unui proiect de refacere.

Pliantul Cimitirului Eroilor Români de la Țiganca – Republica Moldova (pagina interioară)

              În iunie 2004 are loc la Vatra Dornei cea de-a IV-a conferinţă anuală a Consiliului Mondial Român (S.U.A.). În cuvântul său dl. Neculai Popa – român stabilit în California – membru în conducerea C.M.R a ridicat problema cimitirului abandonat. Nicu Popa s-a deplasat imediat la Chişinău şi a demarat o campaniei de presă (coordonată de jurnalista Zina Cerchez) pentru informarea publicului larg. În acelaşi timp a oferit susţinere financiară, iar în Bucureşti a început o campanie pentru sensibilizarea autorităţilor române, aducând ca „argument” un pachet cu oseminte recuperate din iarba văii Prutului. Iniţiativele sale s-au bucurat, parţial, de reuşită. Asociaţia culturală „România din inima mea” din Bistriţa Năsăud, reprezentată de ziaristul Florin Săsărman ridică o troiţă pe vechiul amplasament al cimitirului.

Pe data de 4 iulie 2004 sunt readuse de la Bucureşti osemintele eroilor şi reînhumate. După decenii de uitare şi dureroasă pângărire a memoriei, eroii noştri au avut parte, în sfârşit, de o pomenire creştinească şi de slujbă religioasă îndătinată. Totodată, pe terenul obţinut de Parohia Cania se reușește punerea pietrei de temelie a mănăstirii cu hramul „Învierea şi Înălţarea Domnului” (acum în construcţie). Primii vieţuitori ai Mănăstirii „Eroii Neamului”  au fost părinţii Nichifor Ilie şi Casian, veniţi de la Mănăstirea Neamţ la îndemnul preotului Vasile Burduja.  Aceştia    s-au închinat necontenit, înălţând rugăciuni pentru sufletele adormiţilor întru Domnul, nevoindu-se în condiţii grele, adăpostiţi în arşiţa verii şi în frigul iernii într-un vagon dezafectat de tablă.  Cei patru monahi care în prezent formează obştea mănăstirii (stareţ: ieromonahul Daniel Andrian),  înaltă cu credinţă, rugăciuni pentru odihna sufletelor celor care şi-au jertfit vieţile lor tinere şi care şi-au regăsit în sfârşit, liniştea somnului de veci.

            Înfiinţarea, în anul 2004, a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a însemnat pasul hotărâtor pentru „reînvierea” proiectului memorialului eroilor români. Datorită distrugerii sistematice, proiectul a prezentat o complexitate deosebită, reprezentând de fapt o operă de reconstrucţie.

Sub conducerea colonelului Cristian Scarlat, doctor în istorie, O.N.C.E. a urmărit reamenajarea cimitirului, cât şi crearea unui loc de reculegere în memoria tuturor militarilor români căzuţi în Campania din Est (22 iunie 1941 – august 1044). Proiectul începe pe data de 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor (de Înălţarea Domnului sau Ispas, după calendarul popular), lucrările demarând la 25 octombrie 2005 de Ziua Armatei Române. Proiectul tehnic de construcţie a fost elaborat de o echipă de specialişti condusă de arh. Constantin Costache. Execuţia lucrărilor a fost încredinţată, prin licitaţie, firmei condusă de ing. Ion Hanganu. O poartă tradiţionala românească a fost instalată la intrarea în cimitir, fiind sculptată în lemn de meşterul popular Ilie Benta din Bârsana, Maramureş.

             De Ziua Eroilor, la 1 iunie 2006, la 65 de ani de la începutul Campaniei de Est a avut loc ceremonia de înaugurare, serviciul divin fiind oficiat de I.P.S. Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, împreună cu P.S. Casian, Episcopul Dunării de Jos. Pe lângă reprezentanţii oficiali au fot prezenţi la inaugurare Regele Mihai I, fiul colonelului Niculescu, veterani, între care şi un supravieţuitor al Bătăliei de la Ţiganca, sublocotenentul Teodor Halic, general în retragere de-acum şi preşedinte al Asociaţiei Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul. O mulţime de pelerini, din ţară şi din Basarabia au umplut până la refuz cimitirul de onoare renăscut, redând demnitatea oştenilor căzuţi pentru ţară şi un spirit viu obligaţiei pe care o avem să le păstrăm cu pietate memoria.

             Dumnezeu să-i odihnească în Împărăţia Sa pe eroii noştri!

FOTO: RECUNOȘTINȚĂ VEȘNICĂ PENTRU SOLDAȚII ROMÂNI / CIMITIRUL DE ONOARE AL EROILOR ROMÂNI – ȚIGANCA / REPUBLICA MOLDOVA

*Articol și materiale foto-video realizate cu sprijinul Institutului Frații Golescu pentru relații cu românii din străinatate




„BASARABIA CREȘTINĂ” Eveniment la București, închinat rolului capital al credinţei ortodoxe şi a bisericii neamului în făurirea unității naţionale românești în Basarabia

În ziua de 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării declară, în numele poporului Basarabiei, unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu Regatul României: „în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa România”.

A fost primul moment de graţie al istoricului An 1918 care a condus la crearea statului naţional unitar român.

Pentru a onora Centenarul României Întregite, organizatorii dedică această manifestare „Basarabiei creştine” pentru a sublinia, încă odată, rolul capital pe care credinţa creştină şi biserica neamului le-au avut şi continuă să-l aibă pentru unitatea noastră naţională.

Evenimentul este organizat de preotul Adrian MIRICĂ din cadrul Parohiei MĂRCUȚA, Protoeria Sectorului II – Capitală, împreună cu Institutul Frații Golescu (IFG) pentru românii din străinătate, Asociația Culturală Pro Basarabia (ACPBB) și Bucovina și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS).

Vor conferenția, Dr. Constantin CORNEANU, președinte AESGS; Marian CLENCIU, președinte ACPBB și Dr. Mihai NICOLAE, președinte IFG.

Cu acest prilej va fi lansată cartea „Altare şi frontiere” semnată de dr. Mihai Nicolae, volum ce rememorează principalele evenimente istorice care au marcat viaţa religioasă a românilor dintre Prut şi Nistru.

Despre volumul „Altare şi frontiere” puteți citi mai mult în articolul Exclusiv: O radiografie a războiului rusesc prin biserică, în spațiul dintre Prut și Nistru. Interviu cu Dr. Mihai NICOLAE despre volumul „ALTARE și FRONTIERE”.

Evenimentul la care sunteți invitați să participați, va avea loc sâmbătă 24 martie 2018, ora 16:00 la Biserica Mărcuța (în apropierea Spitalului de urgenţă Sfântul Pantelimon), unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult ale Bucureştilor (1587).

 

 




ROMÂNII ROMÂNIEI MARI pe CALEA UNIRII din Craiova. Un tablou cu suferințe de ieri și speranțe de azi pentru Reîntregirea de mâine…

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Consiliul Mondial Român și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I.Brătianu”  au organizat, vineri, 10 noiembrie 2017, la Casa Universitarilor din Craiova, pe Calea Unirii, Nr. 57, colocviul cu tema „De Vorbă cu Românii României Mari pe Calea Unirii”, informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat comun al organizatorilor trimis redacției RBN Press. Potrivit comunicatului, organizatorii și-au propus să evidențieze evenimente, fapte și acțiuni premergătoare momentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dar și felul în care au trăit în 1940 „românii României Mari” din zona Basarabia, Herța și Cernăuți, părăsirea locurilor natale, unde s-au născut și copilărit.  Evenimentul a fost transmis în direct pe pagina de facebook și contul de youtube al Romania Breaking News și în pagina articolului  „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII” eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri a Românilor la Craiova.

Conform sursei citate, organizatorii văd în pregătirea Centenarului „un moment important pentru ființa noastră națională, prin intermediul căruia ne propunem să evocăm permanent memoria actului de naștere al României Mari în conștiința tuturor românilor și a valorilor europene. Centenarul trebuie să fie o bornă de adunare și interacțiune cu românii din diaspora și din vecinătatea granițelor țării” .

Referitor la Reunificarea cu Basarabia, organizatorii consideră că „rămâne o țintă de atins pentru următorii ani și pentru aceasta vom cultiva mereu sentimentul de apartenență și integrare al fraților noștri dintre Prut și Nistru în spațiul carpato-danubiano-pontic.”

           „Azi pe calea UNIRII, mâine pe calea REUNIRII!!!” – au mai scris organizatorii la finalul comunicatului.

Mie, nu mi-a fost usor sa ma aflu in fata unor oameni, ale caror radacini, a caror copilarie, au fost distruse de invazia sovietica.

Valentin BERCA, directorul pentru România al Consiliului Mondial Român, a avut amabilitatea să mărturisească corespondentului romaniabreakingnews.ro aflat la Craiova, emoțiile personale legate de această întâlnire de suflet, organizată sub genericul  „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII”:  

„(…) cu toţii am fost fericiţi, cei mai în vârstă pentru simplul motiv că ne-am amintit de ei, românii României Mari, cei mai tineri de şansa de a cunoaşte aceşti români cu dramele lor personale, iar noi, organizatorii, sau cel puţin eu, de faptul că Dumnezeu mi-a dat puterea să organizez această întâlnire, nefiind totuşi singur, acest dialog, această tristă lecţie de istorie a României de ieri şi de azi.” a spus Ing. Valentin BERCA

Video: „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII” la Craiova 1/4

Video „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII” la Craiova 2/4

Video „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII” la Craiova 3/4

Video „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA 4/4

Participanți la Conferința „DE VORBĂ CU ROMÂNII ROMÂNIEI MARI, PE CALEA UNIRII”, organizatori, invitați speciali (fotografii și text Ticu Constantin Gruescu)

ing. Valentin BERCA, Director pentru România al Consiliului Mondial Român

Domnul ing. Valentin BERCA, Director pentru România al Consiliului Mondial Român, organiztor, evocă evenimentul și scopurile acestuia în vederea pregătirii „Aniversării Unirii 1918” în Craiova, orașul și zona care a primit un mare număr de basarabeni, bucovineni și herțeni pentru a-și continua viața ca români dezrădăcinați …

Marian CLENCIU – președinte Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

Marian CLENCIU, președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a subliniat apropierea Centenarului Marii Unirii din 1918 în contextul european.

Prof. univ. Gheorghe Manolea

Prof.universitar Gheorghe Manolea, a vorbit printre altele despre „unirea științifică” realizată dintre Universitatea din Craiova și Centrul Universitar Energetic din Chișinău, anticipând viitorul comun…

Actrița Alla Cebotaru, actuala proaspăt aleasă Președintă a Asociației Pro Basarabia și Bucovina Filiala Craiova, de origine din Basarabia

Liuba Eremia

Liuba Eremia, președinta Ligii studenților basarabeni din Craiova, într-o limbă românească perfect- literară, a vorbit despre participarea și inițiativele tinerilor basarabeni în vederea unei desființări a granițelor dintre poporul român, despărțit de râul Prut. Amintirile copilăriei cu bunicii români a emoționat audiența și întărit sentimentele exprimate.

Ing. Mircea BUDACU

Domnul Ing. Mircea Budacu, președintele Asociației Culturale Herța, susținut de documente evocă monstruozitățile Armatei Roșii, care depășind limitele noii granițe ce tăiau România, au ucis populația civilă și militari români pentru acapararea a cât mai mult din teritoriul românesc.

Ing. Mircea BUDACU despre anexarea Ținutului său natal – HERȚA

Doamna Drăghiciu născută în Cernăuți

Doamna Drăghiciu în vârstă de 84 de ani, născută în Cernăuți, rememorează pentru audiență, copilăria și influența benefică a educației domniei sale și a celor cinci frați sub controlul părinților, precum și periplul familiei sub amenințarea trupelor rusești, chiar și pe teritoriul Banatului, Olteniei și mai apoi al județului Vâlcea…

Dr. Sebastian Rusu – Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”

Dl. Sebastian Rusu, istoric din partea Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” prezintă materiale vizând momentul geopolitic actual al relațiilor cu țările vecine locuite de români vis-a-vis de idealul Reunificării.

Istoric – Mihai Ghițulescu

Profesorul universitar Mihai Ghițulescu al Catedrei de istorie al Universității din Craiova prezintă contextul evenimentelor din anul 1918.

Arh. Pavel Popescu

Arhitectul Pavel Popescu a prezentat situații și evenimente din Basarabia, înainte și după cedarea acestui teritoriu românesc către zona rusească.

I. Bălan – refugiat basarbean din 1940

Dl. I. Bălan a adăugat și domnia sa cu precizări asupra vieții de  „refugiat” dintr-un teritoriu românesc …în România.

Prof. univ. Dinică Ciobotea

Dl. Dinică Ciobotea, prof. univ. al Universității din Craiova, ca istoric, a întregit istoriile despre evenimentul Unirii de la 1918

Uliana Brăceanu, din Republica Moldova …stabilită după `90 în România

Dna. Uliana Brăceanu este altă istorie vie a Basarabiei, dezrădăcinată din locurile natale și de bătrânii ei înaintași…

Tineri din Basarabia alături de actrița Alla Cebotaru, aleasă recent președinta filialei Craiova a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Tineri din Basarabia au aflat ce a însemnat istoria anilor 1918, dar și a anilor 1941, 1944 pentru conaționalii lor de pe ambele maluri ale Prutului. Acum studiază la Universitatea din Craiova.

ROMÂNII ROMÂNIEI MARI ALĂTURI DE ROMÂNII NĂSCUȚI DUPĂ 1940… LA CRAIOVA

romaniabreakingnews.ro




„Pro Basarabia și Bucovina”: Reunirea o putem face numai în consens, pregătiți și conștienți de un drept istoric pe care nu-l poate schimba sau interpreta nimeni

PUNCT DE VEDERE asupra RÎNTREGIRII NAȚIONALE și a MARȘULUI UNIONIST de la BUCUREȘTI din data de 22 octombrie 2016.

Flag hoisted on the Triumphal Arch, Bucharest

Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina ține să-și facă cunoscut poziția și să atragă atenția opiniei publice, partidelor politice, guvernului, organelor de forță, președenției precum și activiștilor ONG-urilor pro unioniste.

Marșul Unirii inițiat de Acțiunea 2012 în ziua de 22 octombrie 2016 precum și urmările acestuia în afara ploii de comentarii, acuze și poziții trebuie să fie un semnal clar, pentru oricine că în societatea românească problema unității naționale nu poate fi trecută cu vederea.

Există o speranță care nu va muri niciodată. Partidele politice trebuie să țină cont de aceasta în consens și în totalitate lor. O problemă cu o astfel de încărcătură și dimensiune trebuie să se regăsească pe agenda tuturor partidelor și a factorilor politici decidenți la o masă comună cu societatea civilă cu o poziție și strategie de viitor comună care să fie reflectată în proiectul de țară.

Din păcate suntem în mare întârziere, din păcate lideri și partide folosesc momentul pentru a mai arunca ceva săgeți critice către opozanți că doar ce este mai ușor decât să critici. Din păcate alții se cred profeți și mânați de intenții frumoase aduc deservicii ideii pentru care se zbat. Din păcate trebuie să fim conștienți că un proiect de țară de maximă importanță națională nu se poate decide în stradă.

Am să aduc în discuție câteva aspecte…

În discuția cu unul din reprezentanții din cadrul Acțiunea 2012 și președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, am stabilit în sediul ACPBB în ziua de 20 octombrie că vom participa la marș și că vom fi alături pentru demersurile ulterioare către diferite foruri și partide. Nu s-a întâmplat așa. De ce trebuia forțat cordonul Jandarmilor? De ce trebuiau incidente?

Referendumul propus este un joc cu care nu putem fi de acord. Cine și cum își poate permite cineva să minimalizeze sau anuleze ce un Sfat al Țării hotărâse pentru totdeauna.  Sfatul țării 2 e o dulce și asemănătoare aberație. Ne distanțăm și ne pronunțăm răspicat împotrivă.

România fără să-și fi pregătit terenul unei politici și acțiuni în interesul național cu perspectivă mai lungă se vede astăzi cum declară dl. președinte Băsescu, îngrădită de niște tratate (Tratatul de la Helsinki și cel cu R.Moldova)

Marian Clenciu – Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Frați români, reunirea o putem face numai în consens, pregătiți și conștienți de un drept istoric pe care nu-l poate schimba sau interpreta nimeni. Românii și-au plătit acest drept incontestabil cu sute de mii de morți, prizonieri, deportați, retrași, repatriați, refugiați. Reîntregirea este un deziderat național al tuturor românilor nu al unui grup, al unui partid, sau al unei persoane.

Spunem toate acestea în numele a ceeace suntem, călăuziți de experiența (26 de ani de activitate) și de dorința întemeietorilor ACPBB refugiați din `40, `44, chiar și după`90 și mai departe…  să se întoarcă acasă măcar în Moldova membră a UE, drum pe care provocatori sau rău intenționați (și sunt reali și activi) îl pot periclita și da Basarabiei o cu totul altă direcție.

Îndemnăm pe toți activiștii unioniști, ONG-uri, partide politice, structuri și guvernanți să dea dovadă de maturitate politică și responsabilitate în gestionarea dezideratului național.

Președinte ACPBB
Marian CLENCIU

www.probasarabiasibucovina.ro
office@probasarabiasibucovina.ro

Sursa: ACPBB_Facebook.com

romaniabreakingnews.ro




Exclusiv! Niculae POPA, președintele Consiliului Romano-American în dialog cu Marian CLENCIU (As.Cult.Pro Basarabia și Bucovina) și Mihai NICOLAE (Institutul Frații Golescu)

Marian_Clenciu_Niculae_Popa_Mihai_Nicolae

Video: Interviu în exclusivitate cu Niculae Popa la biroul din București al Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) cu participarea domnilor Marian CLENCIU (președinte CN-ACPBB) și Mihai NICOLAE președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni.

Despre Niculae Popa

Nicolae Popa (80 de ani) a rezistat fără compromis violenței, promisiunilor și torturilor. Nimic nu l-a mișcat, nimic nu l-a îndoit, nimic nu l-a făcut să renunțe la lupta împotriva comunismului. A suferit enorm, dar nu are niciun regret. Schingiuirile de tot felul nu i-au schimbat sentimentele: iubirea de Dumnezeu și de neam.

Totul a început în anii 1946. Era elev la Liceu Comercial din Galați. Avea doar 16 ani. Niște agenți ai Securității lipeau afișe pe pereți precum:„Jos Maniu și Brătianu –călăii țăranilor din 1907!”. „Eu am șters «călăii» și am pus «eroii». Am fost dus la Securitate unde m-am ales cu o bătaie zdravănă. La puțin timp, am fost dat afară de la școală și necazurile au tot continuat”, povestește fostul deținut politic.

A asistat la operațiunile prin care oamenii erau forțați să renunțe la toate proprietățile pe care le aveau: teren, cereale și animale. Părinții locuiau pe strada Gherghe Doja, numărul 38. Aveau o mică băcănie unde vindeau diverse produse, erau considerați chiaburi  și nu li se mai dădeau mărfuri.

Răzvrătirea „În mine mocnea o revoltă. Mi-am pus în gând să plec din țară, să fug de comuniști. Simțeam că e ceva împotriva naturii, a neamului, a tot ce poate fi numit omenesc. Era martie 1949. Am reușit să mă angajez ca marinar pe Dunăre. Așa am ajuns la Viena unde am întâlnit un român stabilit de mulți ani acolo. I se spunea moș Ștefan. El m-a sfătuit ce să fac. Într -o noapte când eram de pază pe vas, am intrat ușor în cabina secundului care, de regulă, era beat, am reușit să-mi iau actele și am fugit”, spune fostul deținut politic.

Pe atunci Viena era împărțită în patru zone: rusă, engleză, franceză și americană. Pentru a părăsi orașul trebuia să treci printr-un control sovietic extrem de riguros. Tânărul Nicolae Popa a ajuns într-un centru american unde erau adunați fugarii. După câteva zile a fost trecut din zona americană în zona rusă și, la scurt timp, a ajuns la Salzbourg în Austria.

„Acolo am fost interogat de un neamț. M-a întrebat ce am de gând. I-am zis că vreau să lupt împotriva comunismului. Mi-a spus să merg la comitetul românesc. Șeful era maiorul Neagoe, american de origine română. M-a băgat într-o școală. Am cerut să intru într-un fel de instructaj pentru a merge în țară cu misiune. Acea de a transmite informațiile pe care ei mi le cereau de acolo. Era un fel de spionaj”, mărturisește fostul deținut politic.

Pe 24 Martie 1951 a fost arestat, la Arad. Tocmai sosise în țară. A fost condamnat de Tribunalul Militar București la 25 de ani de temniță grea. Motivul: «înaltă crimă și trădare de patrie». „Eu nu am trădat România, ci comunismul. Nici măcar nu se poate afirma că am trădat pentru că nu aveam cum, nu fost niciodată de-al lor”, spune Niculae Popa. Calvarul pricinuit de organele de represiune a început cu cercetările si bătăile de la Securitate. A fost încarcerat la închisorile de la Jilava, Aiud, Gherla, Pitești și Dej.

„Au vrut să ne demoleze moralul. Aveau metode diabolice pentru a ne face să renunțăm la credința noastră și să ne închinăm lor. Te forțau să te dezici de familie și să-ți faci mama curvă. Ei urmăreau să ne distrugă sufletește”, spune cu lacrimi în ochi bărbatul.

După Jilava a urmat Aiud. Era februarie 1952. Afară era un ger de înghețau și pietrele. „Din gară până la închisoare am fost aduși pe jos, aproape goi, cu lanțuri prinse de picioare, fără ciorapi. Te înjurau, te loveau, nu aveai voie să vorbești cu nimeni. Acolo am nimerit când se făcea selecția pentru mina Cavnic. M-au dus la corpul de milițieni, m-au controlat și am căzut din picioare. M-au trimis la forjă”.

„Într-o zi era plimbat prin fabrică un cetățean cu lanțuri de mâini și de picioare. Avea și o placă de gât. Când l-am văzut, am vrut să fiu solidar cu el. M-au pus și pe mine în lanțuri și am stat vreo 16 zile la Neagra. Era o celulă foarte mică, nu puteam sta pe vine, trebuia să stau în picioare. Nu aveam tinetă pentru necesități”.

„După 16 zile de tortură, m-au mutat în celulă cu părintele Guțiu. Eram murdar și m-a spălat cu apa care era în celulă. A avut grijă de mine, ajunsesem un cadavru pe verticală. În fiecare zi mă scoteau la anchetă. Căpitanul Dorobanțiu, comandatul  închisorii Aiud, îmi tot repeta: «Mă ,nu fi prost, nu fi tâmpit. De aici noi te trimitem în plic acasă. Nu pleci viu de aici. Americanii pe care îi aștepți nu vor veni niciodată”. „Nu ni se dădea hârtie igienică sau ziare de teamă să nu le folosim la scrierea unor mesaje. Mirosurile pestilențiale deveneau insuportabile, mai ales vara, iar tineta era evacuată la trei zile. Mă îmbolnăvisem rău de tot, slăbisem, nu mă puteam da jos din pat. În noaptea de Anul Nou am auzit clopotele la o biserică din apropiere și am început să plâng. M-am gândit la fratele meu mai mic și la părinți”.

„Îmi petreceam mult timp rugându-mă. Deodată, am simțit că se deschide ușa și apare comandantul adjunct al închisorii pe care noi îl porecleam Crăcănel. «Ce faci, mă acolo? Mă, de luni de zile te pândesc și Dumnezeu ăla al tău nu te scoate de aici» Eu i-am răspuns: «Nu mă rog să plec de aici. Mă rog pentru dumneavoastră, pentru fetițele dumneavoastră, părinți, frați și țară. Să știți că eu sunt foarte fericit aici». Nu a scos niciun cuvânt. S-a înnegrit la față și a plecat. După jumătate de oră vine un gardian și îmi spune să-mi fac bagajul. M-au mutat în altă celulă. Ei mă țineau acolo să sufăr. Când au aflat că nu sufăr, m-au trimis în altă parte”.

Unul dintre cei mai diabolici milițieni care nu pot fi uitați niciodată era sergentul Barabaș. Îl rugam să ne împuște și ne râdea în față: «Nu aveam nevoie de cadavrele voastre, avem nevoie de suferința voastră». Ăsta a fost comunismul!”. „Perioada cea mai grea a fost între anii1959-1961. Simțeam că nu mai e cale de scăpare, însă eram împăcat cu mine, cu Dumnezeu. Nu am făcut niciun compromis. Dacă nu mă ancoram cu credință, nu reușeam să supraviețuiesc. Omul se pierde mai întâi psihic și după aceea fizic. Eram convins că lupt pentru o cauză dreaptă încât eram în stare să plătesc cu prețul vieții”.

Pe 1 august 1964, după aproape 14 ani de temniță grea, a fost eliberat. Familia îl credea mort. Reîntâlnirea a fost extrem de emoționantă. „Credeau că văd o fantomă. Eram slab și bolnav. La cimitir  am găsit crucea cu numele meu, mama mi-a dat hainele de pomană, mă credeau cu toții mort. Părinții au început să plângă, ne-am îmbrățișat. Un băiat a venit și mi-a sărutat picioarele. Era fratele meu cel mic. Am fost o săptămână de pelerinaj. Veneau oamenii să mă vadă”, spune Nicolae Popa.

După 48 de ore de la eliberare, a trebuit să se prezinte la Securitatea din Galați. A fost pus să semneze o declarație că nu va vorbi cu nimeni depre cele trăite în închisorile comuniste. A refuzat să semneze spunându-i milițianului:„Dacă voi tăcea, vor vorbi pietrele. Am rupt acea declarație.  M-a înjurat de mamă, m-a făcut nebun. Din acest motiv am mai fost  arestat de cinci ori până am reușit să plec din țară”, povestește fostul deținut politic.

S-a căsătorit cu fata unui fost deținut politic din București, căruia securiștii i-au înscenat un proces de delapidare și a făcut doi ani de închisoare. Era însărcinată, a pierdut fătul. Cu lacrimi în ochi, cu inima sfâșiată de durere, după grele încercări, în 1979, Nicolae părăsește țara împreună cu familia. A fost eliberat din captivitate în urma intervenției președintelui Jimmy Carter – ca și alți români din diaspora. „Am fost la ambasada americană și le-am spus că vreau să plec. A doua zi, m-au chemat și mi-au spus că-mi dau sponsorizare. Trebuia să fac rost de pașapoarte. Nu a fost ușor, a durat zece luni de zile, cu înjurături, amenințări. Pe soție o chemau zilnic la Securitate și o sfătuiau să nu mă urmeze. Până la urmă am reușit să plec. A fost o perioadă grea, dar am reușit să-mi cumpăr o casă și să-mi fac un rost acolo. Astăzi am șase copii și 18 nepoți. Sunt un om împlinit” – Niculae Popa

Chiar dacă este la celălalt capăt al lumii, Nicolae Popa nu a uitat o clipă de poporul român. Are aici familie si mulți prieteni. „Mă doare România. Cum este posibil ca un pensionar să trăiască cu o pensie de 500 de lei, când prețurile de aici sunt mai mari ca în America. Vin des în țară. Recent am participat la cimitirul românesc de onoare de la Țiganca. De acolo am mers la Cimitirul Ostașilor Români de la Chișinău”, povestește Nicolae Popa.

Recent a ajutat și la ridicarea bisericii Hagi-Curda din Ucraina. A donat 50.000 dolari și a venit de peste Ocean să vadă ce s-a zidit în această lume românească.  „Dragostea de neam m-a determinat să strâng acești bani pentru românii de aici. Am citit despre cum oamenii din acest sat sunt amenințați, marginalizați și nu li se dă voie să slujească în limba română”, ne-a mărturisit cu emoție fostul deținut politic.  „Cel mai mare regret este că cei care au dus țara la sapă de lemn nu au bunul simț să-și cheltuie avuția pe alte meleaguri. Să ne lase în pace !”.  „Suferința ne-a ajutat sa ne ridicăm spiritual, să fim adevarati oameni, cum ne-a creat Dumnezeu. Nu urăsc pe nimeni, nici pe cei care m-au chinuit. Mi-e milă de ei”. „Toată dragostea și aprecierea pentru statul american . Fără el închisoarea mea nu avea sfârșit” (Extrase din articolul „O viață confiscată de comuniști:„Îi rugam să ne împuște și ne râdeau în față.Nu aveau nevoie de cadavrele noastre, ci de suferința noastră!”)

Recunoștiința României vine în mandatul președintelui Traian Băsescu

La pro­pu­ne­rea Depar­ta­men­tu­lui pen­tru Româ­nii de Pre­tu­tin­deni, preșe­din­tele Româ­niei, Tra­ian Băsescu l-a deco­rat cu Ordi­nul Națio­nal „Steaua Româ­niei” în grad de Ofi­țer pe dom­nul Necu­lai Popa, fost deți­nut poli­tic, acti­vist anti­co­mu­nist, coor­do­na­tor al Con­si­li­u­lui Româno-American din Los-Angeles.
Potri­vit Decre­tu­lui sem­nat de șeful sta­tu­lui, dom­nul Necu­lai Popa a fost deco­rat „în semn de îna­ltă apre­ci­ere pen­tru abn­e­ga­ția și per­se­ve­rența cu care au pro­mo­vat valo­rile națio­nale și cul­tu­rale ale Româ­niei, mili­tând pen­tru res­pec­ta­rea drep­tu­ri­lor comu­ni­tă­ți­lor româ­nești din afara hota­re­lor țării și con­tri­bu­ind la strân­ge­rea legă­tu­ri­lor din­tre româ­nii de pre­tu­tin­deni”.

Ordinul National Steaua Romaniei în grad de mare Ofițer, pentrut civili

Ordinul National Steaua Romaniei în grad de mare Ofițer, pentrut civili (sursa: Monetăria Statului)

 

romaniabreakingnews.ro




Acuze deosebit de grave la adresa așa zisului „Congres al românilor de pretutindeni” într-o scrisoare deschisă către oficiali ai statului român

Congresul_romanilor_de_pretutindeni_2016

Se înmulțesc ecourile negative la adresa așa zisului  Congres al Românilor de Pretutindeni care s-a desfașurat în perioada 24 -25 iunie 2016. Congresul a fost organizat în urma unei deciziii luate în cadrul ședintei comune a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților și a Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat. Majoritatea nemulțumirilor pleacă de la totala lipsă de respect față de principiile democratice și ale reprezentativității care au fost ocolite cu dibăcie de interesele oculte care au stat în spatele organizării acestui Congres. Este suficient doar să menționam că pentru R. Moldova și Ucraina  au existat doar doi reprezentanți selectați, nu punem în discuție cine și cum ci însăși numărul acestora, care și așa spune foarte mult despre seriozitatea scopului din spatele a ceea ce se dorea acest așa zis Congres.

Comunicat – ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ ÎNALȚILOR OFICIALI INVITAȚI LA CONGRESUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI (2016)

27 iunie 2016 / București

Marian Clenciu – Președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Încrâncenarea cu care parlamentarii organizatori ai Congresului Românilor de Pretutindeni au forțat desfășurarea acestuia fără a asigura o reprezentare echitabilă denotă lipsa de respect și preocupare față de interesul național , față de cetățenii României,față de români , o bătaie de joc față de contribuabil și lege.

Acest Congres in programul căruia Excelențele Voastre au fost anunțate pentru a-l legitima și gira este o tristă și nedemnă încercare de a impune și instituționaliza asumarea intereselui național de către un grup restrâns de interese și nereprezentativ de persoane.

Au fost anunțați:

– domnul Klaus Iohannis, Președintele României,

– domnul Călin Popescu–Tăriceanu, Președintele Senatului ;

– domnul Florin Iordache, Președintele Camerei Deputaților ;

– domnul Dacian Cioloș, Prim–ministru al Guvernului;

– Preafericitul Părinte Daniel – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române ;

– domnul Dan Stoenescu – Ministru delegat pentru relația cu românii de pretutindeni

– doamna Sandra Pralong – Consilier de stat – Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara
Granițelor

– domnul Victor Opaschi – Secretar de stat – Secretariatul de stat pentru culte

– domnul Radu Boroianu – Președinte – Institutul Cultural Român

– domnul Ionel – Valentin Vlad – Președinte – Academia Română

– domnul Nicolae Brînzea – Director General Adjunct – Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
pretutindeni

– doamna Cristina Leorenț – Director TVR Internațional

Problemele românilor de oriunde ar fi ei, merita atenția Dumneavoastră și nu poate deveni o întreprindere de partid, a unei coaliții sau al unor persoane care se autoimpun ca fiind mandatați de românii de pretutindeni.

Problema reprezentării românilor de dincolo de Prut și problemele lor nu au nimic comun cu cele ale românilor de pretutindeni din simplul motiv că unii sunt în afara granițelor fără să fi vrut, iar alții au ales să fie în afara granițelor.

Dacă a fost un congres al românilor din afară a fost unul voit cu incălcarea legii pe care organizatorii o invocă. Ecourile din presă pre și post congres sunt edificatoare.

Aceasta este opinia Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, asociație culturală nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, inscrisă legal în registrul asociațiilor din anul 1990, implicată, cu experiență și rezultate demonstrate în sprijinirea românilor din jurul României.

Din aceste motive vă sugerăm crearea unei structuri, oficiu sau secretariat care să aibă ca obiectiv exclusiv cetățenii care nu au încăput în granițele naționale nu din proprie voință.

Cu deosebită stimă ,

Marian Clenciu

Președinte – CN ACPBB

Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Ecourile în presă față de așa zisul  Congres al Românilor de Pretutindeni

Daniela SOROS /RGN Press despre Congresul Românilor de Pretutindeni  2016:

Am asistat zilele acestea toride de vară la un așa zis Congres al românilor de pretutindeni. De ce continăm să spunem așa zis, deși s-a decretat de către unii mai glumeți, ziua de 25 iunie ca una de memorie istorică a românilor de pretutindeni? Simplu: din cei peste 10 milioane de români trăitori în afara granițelor Țării au fost reprezentați la București aproximativ 20.000, (din cifrele furnizate oficial, sau 12.250 făcând o medie a celor 250 de semnături strânse) prin delegații lor reprezentând (nelegitim!) doar 14 țări. Acesta este motivul pentru care nimeni din conducerea statului român nu a fost prezent.

Funcțiile, singura „agendă a dezbaterilor”

Deși toți delegații, teoretic, veniseră cu o agendă de probleme, agenda întrunirii nu conținea decât alegerea consiliului și a funcțiilor, înaintea statututlui și a atribuțiilor… intergal pe rgnpress.ro

Pagini Românești din Canada despre Congresul Românilor de Pretutindeni  2016

Congresul românilor de pretutindeni, o bătăie de joc

La un moment dat, prin 2007, lui Titus Corlățean (PSD) i-a trecut prin cap că românii din diaspora au nevoie de o lege, de o zi de sărbătoare, de un congres și de un consiliu ca să îi conducă. Cum a ajuns el și politicienii români care au sprijinit legea la concluzia asta, Dumnezeu știe. Legea s-a votat și ignorat. (…) Congresul românilor de pretutindeni, pe repede înainte
Dă bine, în ultima perioada, să te arăți preocupat de diaspora românească. Președinție, BNR, Parlament, doar Victor Pona lipsește din peisaj. Ultima găselniță: Congresul românilor de pretutindeni.

(,,,) Am avut un schimb de emailuri (mai înțepat) cu deputatul Aurelian Mihai, unul dintre responsabilii principali cu organizarea acestui congres. Înainte de a trece mai departe, să precizăm că deputatul românilor din Canada, Mircea Lubanovici, nu ne-a răspuns la email. Asta ca să vă întrebați dacă merită să-l mai votați o dată.

Primul mesaj transmis deputatului român a fost: „Considerați normal cum este organizat acest congres? Nu vi se pare o mare rușine (să nu-i spun nesimțire) să ne anunțați cu o săptămână înainte că trebuie să strângem 500 de semnături?”

Răspunsul său a fost: „Între a respecta legea și a avea opinii personale, consider că trebuie să respect legea. Eu respect legea! Dvs.?”

Au urmat mai multe mesaje în care eu întrebam unde scrie în lege că românii trebuie anunțați cu șapte zile înainte și deputatul Aurelian Mihai îmi răspundea cu tot felul de articole din metodologie, care nu aveau legătură cu subiectul.

Discuția s-a oprit brusc când am întrebat: „și eu vă repet: spuneți-mi articolul de lege sau din metodologie care spune că românii din diaspora trebuie anuntați cu șapte zile înainte. Este o întrebare foarte simplă.”

(…)Un congres ilegal? Metodologia inițială conținea la art. 5.1 următoarea formulare: „Delegații la prima ediție a Congresului pot fi toți cei care fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul prevăzut de Legea nr. 299/2007, republicată, și care transmit Secretariatului tehnic al Congresului, până la o dată stabilită de comun acord, sub semnătură proprie, următoarea documentație.” … integral pe Ziarul românilor din Canada www.paginiromanesti.ca

Inforoes.com, un ziar românesc online din Spania despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Organizații din Spania: „ Congresul Românilor de Pretutindeni, organizat de mântuială. Sunt favorizate anumite persoane”

FEDROM (Federația Asociațiilor de Români din Spania) și FARA (Federația de Asociații de Români din Andalucia) au înaintat luni, 9 mai, o scrisoare deschisă Parlamentului României și Comisiei Românilor de Pretutindeni din cadrul Senatului, prin care semnalează o serie de nereguli privind Congresul Românilor de pretutindeni. (…)  În data de 06/05/2016 Parlamentul României a anunțat convocarea primei reuniuni a Congresului Românilor de Pretutindeni. Dorim să atragem atenția atât domnilor parlamentari cât și a societății civile, în general, asupra acestei convocări. Dorim să avem un Congres al Românilor de Pretutindeni în care să discutăm problemele și dorințelor românilor de pretutindeni, dar nu dorim organizarea acestuia de mântuială și cu clare intenții de favorizare a anumitor persoane. În acest fel  Congresul Românilor de Pretutindeni nu va oglindi realitatea românilor de pretutindeni. Din această convocare  rezultă că termenul de prezentare a candidaților pentru Congresul Românilor de Pretutindeni, este de doar o săptămână, termen insuficient pentru a strânge semnăturile susținătorilor și a putea prezenta candidatura. În același timp, atragem atenția că pe formularul tabelului de susținători se cer date… integral pe inforoes.com

Cotidianul.ro despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Așteptat de șapte ani, Congresul românilor de pretutindeni – un fiasco total (…) 

Departe de a fi un congres definitoriu în relația statului român cu diaspora, încă din faza organizatorică au fost semnalate probleme. De transparență și nu numai.Mai mult, toate discuțiile din cele două zile s-au axat nu pe fond, ci pe formă.Adică, delegaților li s-a dat spre rezolvare doar chestiunea șefiei. Cine și în ce funcție să fie ales. Desigur, dintre cei prezenți.

Organizare ”cu cântec”

Despre Congresul Românilor de Pretutindeni s-a vorbit mult de-a lungul timpului, începând cu anul 2007, atunci când Camera Deputaților a adoptat Legea nr. 299. Din păcate, prima ediție a Congresului Românilor de Pretutindeni a avut drept unic scop desemnarea Consiliului Românilor de Pretutindeni, ai cărui membri au putut să fie aleși numai dintre delegații validați în baza unor liste de minimum 250 de susținători unici din statul de reședință. Mai întâi s-au cerut 500 de semnături care să fie adunate în doar câteva zile. Chiar și după ce s-a anunțat reducerea la 250 de semnături, au existat cereri întemeiate de anulare a Congresului. Pentru motivul că ”nu oglindește, în niciun fel, realitatea existentă în diasporă”. A urmat apoi o altă discuție, legată de ... citește integral pe cotidianul.ro

Napocanews.ro despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Daniel Țecu, ”una semnează alta vorbește” despre Congresul Românilor de pretutindeni. La vremuri noi fără ”relicve” în Diaspora (…) Este incredibil cum așa-ziși reprezentanți ai Diasporei, una ”semnează și alta vorbesc” în privința Congresului Românilor de pretutindeni, care se va desfășura la București, în zilele de 24 și 25 iunie a.c., organizat sub egida Parlamentului României. E vorba de …citeste integral pe http://www.napocanews.ro/2016/06/daniel-tecu-una-semneaza-alta-vorbeste-despre-congresul-romanilor-de-pretutindeni-la-vremuri-noi-fara-relicve-in-diaspora.html

Tăriceanu: Există români din diaspora care cer anularea Congresului Românilor de Pretutindeni

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, miercuri, că Parlamentul se află în procedurile preliminare de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni. Acesta a ținut să precizeze că există „români din diaspora care cer anularea lui”.

„Suntem în procedurile preliminare de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni.Există o scrisoare semnată de câțiva români din diaspora, care cer anularea congresului. Pe de altă parte, cred că procedurile trebuie să meargă înainte și acest congres să aibă loc așa cum a fost solicitat și cum cred că este normal să se întâmple, să dăm posibilitatea tuturor celor care sunt reprezentanți ai diasporei să vină să-și expună punctele de vedere”, a precizat Călin Popescu Tăriceanu la finalul ședinței Birourilor permanente reunite… integral pe puterea.ro

Un ziar românesc din SUA – Mioritausa.news despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Mascarada numita Congresul Romanilor de Pretutindeni (…) Eugen Tomac: Recomand românilor din străinătate să nu participe la mascarada numită Congresul Românilor de Pretutindeni  (…) Deputatul Eugen Tomac, președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară, critică dur decizia Parlamentului de a organiza, pe ultima sută de metri, Congresul Românilor de Pretutindeni. Evenimentul urmează să se defășoare în perioada 24-25 iunie la București, pentru desfășurarea acestuia fiind alocați 300.000 de euro. „Parlamentul, în componența sa actuală, nu va mai exista decât doar câteva luni. Prin urmare, acesta nu are legitimitate pentru organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni. Vorbim despre acest Congres de ani de zile și brusc, în plină campanie electorală pentru alegeri locale și cu foarte puțin timp înainte de alegerile parlamentare, se trezește USL-ul să organizeze un simulacru de Congres, nicidecum un eveniment serios și responsabil. Este o risipă de bani… integral pe mioritausa.news/stiri/comunicat

Congresul românilor de pretutindeni – de la ridicol la ilegal

Începând de mercuri 15 iunie, organizatorii Congresului românilor de pretutindeni au intrat cel mai probabil în ilegalitate. Conform metodologiei de organizare a congresului, Secretariatul tehnic avea disponibil până la această dată să facă publice listele depuse de cei 52 de candidați cu susținătorii lor. Secretariatul tehnic al congresului – prognozat să aibă loc la Parlamentul României pe 24 și 25 iunie – nu numai că nu a răspuns solicitărilor scrise făcute pe această temă de mai bine de o săptămâna dar a informat telefonic că aceste liste nici nu vor fi făcute publice. (…) Metodologia de organizare a congresului este însă foarte clară. Definește astfel la Capitolul III – ”Depunerea candidaturilor pentru obținerea mandatelor de delegați” articolul 5, aliniatul 3 că, și aici subliez, ”Lista susținătorilor este act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal.” În continuare în același aliniat se definește și ceea ce ar trebui să cuprindă lista: ”Lista susținătorilor trebuie să cuprindă… integral pe uzp.org.ro/congresul-romanilor-de-pretutindeni-de-la-ridicol-la-ilegal

Gazeta de Spania despre Congresul românilor de pretutindeni 2016

Se sparge buboiul Congresului Românilor de Pretutindeni. Se cere demisia lui Aurelian Mihai (…)  Nebunia creată de organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni a intrat în sezonul contestațiilor, al cererilor de demisie și al scrisorilor deschise. După ce timp de nouă ani nu au fost în stare să organizeze vreo ediție a acestuia, parlamentarii au pus toată procedura pe repede înainte și au modificat regula jocului. Asta a dus la nenumărate nemulțumiri din partea societății civile din Diaspora.

Federatii de Asociatii Romanesti din Spania, Fedrom si FARA au semnat o scrisoare deschisă prin care își arată nemulțumirea față de organizarea Congresului, prin vocile președinților Miguel Fonda Ștefănescu(FEDROM) și a Gabrielei Stan, președinta Federației de Asociații de Români din Andalucia(Inforoes.com). In același timp, Dr. Tommy Tomescu, Director al Centrului Comunitar Roman din Londra a scris o scrisoare deschisă foarte dură prin care cere demisia deputatului Aurelian Mihai. „Sincer, nu stiu cum ati avut neobrazarea să vă cocoțați într-o funcție din care sa solicitati unor amarati 500 de semanturi in 7 zile, cand dvs. nu ati fost capabil sa convingeti 400 de diasporeni sa se inscrie in Registrul Electoral in mai mult de o luna.Acei oameni v-au votat, muncesc full time, fac activitati neplatite in comunitate sambata si duminica, in timp de dvs.pentru a obtine acele inregistrari sunteti platit din banii nostri, deplasarile v-au fost platite din banii nostri, timpul ar trebui sa vi-l folositi pentru asta si ati fost ajutat de alti parlamentari si ministrii…”  integral pe  gazetadespania.es

ÎNCĂ O BĂTAIE DE JOC:PSEUDO-CONGRES AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI
Parlamentul a anunțat oficial data de desfășurare și condițiile de participare la Congresul Românilor de Pretutindeni

În lipsă de activități cu adevărat benefice românilor din afara granițelor țării,parlamentarii români s-au hotărât să organizeze primul Congres al Românilor de Pretutindeni, congres care a fost amânat de ani buni din diferite motive. În plin an electoral, Birourile Permanente reunite… citeste integral pe ro.blastingnews.com/politica

Ion URSU vicepreședintele Partidului unionist DREAPTA din Republica Moldova despre Congresul românilor de pretutindeni 2016

„Acest congres este un exemplu elocvent de risipă a banului public, de amatorism și bătaie de joc la adresa comunităților de români din afara Țării, care se luptă în continuare, zi de zi, pentru păstrarea identității naționale românești.

Noi românii avem această problemă și ea este mai veche. Dacă ne gândim atât la reprezentanțele diplomatice cât și la influența României și sprijinul românesc față de comunitățile istorice românești din R. Moldova, Ucraina, Serbia și alte state, observăm de multe ori o inconsecvență a politicii statului român, în primul rând, iar în al doilea rând, de multe ori o necunoaștere a realităților de pe teren și de multe ori, acțiuni care nu prea ajută ideii naționale…  integral pe ROMANIA BREAKING NEWS – RBN Press

A fost lansată și o petiție online prin care se cere ca Parlamentul României să invalideze Congresul Românilor de Pretutindeni. Semnatarii acestei petiții anunță că „se dezic total și fără echivoc față de reprezentanții și organizatorii Congresului Românilor de Pretutindeni din data de 24-25 iunie 2016, congres rezultat din aplicarea legii 299/2007, un Congres organizat în plină campanie electorală și sub umbra ilegalității. Cerem să nu fie recunoscut un Consiliu care rezultă în urma unei reprezentativități infime și blamat încă de la început de îndoiala ilegalității”. În scurt timp de la lansare petiția acumulase deja peste 100 de semnături de români din întreaga lume, deci peste numărul de participanți la Congres. Semnatarii contestă metodologia deficitară de alegere a delegațiilor și contestată în varii ocazii și acuză lipsa unor criterii clare (sau lipsa credibilității lor) de selecție pe baza unor competențe și/sau studii minime; lipsa reprezentativității (sau insuficienta reprezentare) a unor comunități importante din diaspora cum ar fi SUA, Canada, Germania, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Portugalia, Finlanda, Australia (cu mențiunea că asupra delegatului SUA planează suspiciunea comiterii unor fapte penale; timpul insuficient de când a fost anunțată organizarea Congresului, fapt ce a împiedicat depunerea de dosare de către doritori; stabilirea empirică a criteriilor de selectivitate a delegațiilor pe baza unor liste cu semnături din partea unor susținători (și insuficiența semnăturilor).

Invalidați Congresul Românilor de Pretutindeni

Către Parlamentul României,
Semnatarii acestei petiții se dezic total și fără echivoc față de reprezentanții și organizatorii Congresului Românilor de Pretutindeni din data de 24-25 iunie 2016, congres rezultat din aplicarea legii 299/2007, un Congres organizat în plină campanie electorală și sub umbra ilegalității.

Cerem să nu fie recunoscut un Consiliu care rezultă în urma unei reprezentativități infime și blamat încă de la început de îndoiala ilegalității.

Petiția este accesibilă aici.

publicat de romaniabreakingnews.ro




Exlusiv! Românitatea, prezentul și alegerile prezidențiale din R. Moldova. Partidul unionist DREAPTA în dialog cu As.Cult. Pro Basarabia și Bucovina la București

Pro_Basarabia_si_Bucovina_in_Dialog_cu_Partidul_unionist_DREAPTA_din_RM (1)

Sâmbătă, 18 iunie, la București, a avut loc întâlnirea dintre Președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), domnul Marian CLENCIU și Vicepreședintele Partidului unionist DREAPTA din Republica Moldova întâlnire înregistrată video de redacția RBN Press. Întâlnirea a avut loc grație unei înțelegeri stabilite la prima întâlnire informală de la București, a Partidului DREAPTA, în 14 aprilie a.c., în cadrul căreia președintele Partidului, doamna Ana GUȚU și vicepreședintele Ion URSU au purtat discuții cu reprezentanți ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina dar și cu jurnaliști din cadrul RBN Press. S-au identificat puncte și viziuni comune față de problemele și nevoile de recuperare a culturii, istoriei și identității românești în spațiul dintre Prut și Nistru, ca fundament al  Unirii Republicii Moldova cu România. (14 aprilie 2016 / R. Moldova. Partidul Dreapta (Unionist) a găsit susținere la București, Barcelona, Madrid și Lisabona pentru realizarea dezideratului Unirii)

Partidul unionist DREAPTA, este înregistrat recent la Chișinău și militează deschis pentru Unirea Republicii Moldova cu România, pledează pentru continuarea parcursului european al R. Moldova și susținerea implementării unui set de reforme structurale ambițioase care ar permite depășirea dezastrului socio-economic cu care se confruntă actualmente guvernul de la Chișinău și populația dintre Prut și Nistru.

Vedeți înregistrarea video din studioul RBN Press: Dialog la Bucuresti „Pro Basarabia și Bucovina” cu Partidul unionist „DREAPTA” din RM

Alegerile prezidențiale din toamnă, din Republica Moldova, sub semnul întrebării

Dl. Marian CLENCIU, președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina a pus în discuție ultimele evoluții și declarații ale liderilor Partidului DREAPTA cu privire la alegerile din toamnă, dorind să afle dintr-o sursă de primă mână detalii despre declarația doamnei Ana GUȚU, președinta Partidul Dreapta, care militează pentru un candidat comun al mai multor partide pentru Președinția Republicii Moldova, candidat care să reprezinte toate forțele politice de dreapta, pro-europene și unioniste din RM.

Vicepreședintele Partidului DREAPTA, dl. ion URSU a confirmat: „noi cei de la Partidul DREAPTA, am venit cu ideea de a identifica un candidat unic al forțelor de dreapta, pro-europene pentru alegerile prezidențiale din R. Moldova, pentru nu fractura voturile electoratului de dreapta și a preîntâmpina ca un candidat al partidelor de stânga pro-ruse să ajungă președinte al R. Moldova, ceea ce ar reprezenta un dezastru pentru mica noastră țară.”

Marian CLENCIU: „alegerile sunt stabilite pentru 30 octombrie, dar regulile „jocului”(alegerilor) încă nu sunt stabilite…”

Referitor la alegerile prezidențiale, vicepreședintele Partidului DREAPTA, dl. ion URSU, a dezvăluit că există mari probleme și chiar s-ar puta ca alegerile să nu se mai țină.

„…da, sunt mari probleme și există posibilitatea ca aceste alegeri să nu aibe loc, pentru că sunt foarte multe probleme organizatorice, juridice… Când Comisia de la Veneția recomandă ca toate regulile și toată metodologia, legislația ce ține de desfășurarea alegerilor să nu fie schimbate în ultimele șase luni, ori deja avem mai puțin de 5 luni până la alegeri și încă nu avem o idee clară despre modalitatea în care se vor petrece aceste alegeri.”

Domnull. Ion URSU a mai adus în discuție și problema recensământului, care la doi ani de la realizarea lui încă nu se știe rezultatul acestuia oficial. În opinia sa aceasta ar folosi la falsificarea voturilor, prin folosirea unui număr de voturi mai mare decât numărul de persoane în viață.

Situația unionismului din Republica Moldova

Un alt moment al discuției a fost centrat pe situația unionismului din Republica Moldova, domnull Marian CLENCIU a făcut referire la recenta declarație a doamnei Ana GUȚU, care spunea că „totuși în circumstanțele creșterii numărului de unioniști, consideră că orice scrutin electoral trebuie utilizat pentru promovarea ideii unionismului…”

Marian CLENCIU „…acum trebuie să vă întreb, dumneavoastră ați fost student în România, apoi lider al Organizației Studenților Basarabeni din România, după care ați devenit un lider al unui partid. Considerați că numărul unioniștilor este în creștere?” 

Vicepreședintele Partidului DREAPTA, domnul. Ion URSU a răspuns fără echivoc că într-adevăr „numărul unioniștilor din Basarabia este în continuare în creștere, este un fenomen pe care îl observăm cu precădere în ultimii cinci ani, un merit aparte îl au și organizațiile civice care au devenit foarte active în ultimii ani și care au început propagarea ideii unirii și în segmente care nu agreiau sau care nu au fost expuse ideilor unionismului și românismului”

Istoria interbelică a spațiului dintre Prut și Nistru încă sub tăcere, istoriografia sovietică încă la putere…

„Tarele” – problema istoriei interbelice a spațiului dintre Prut și Nistru precum și a influenței nefaste a istoriografiei sovietice, încă perpetuată și azi în Republica Moldova au fost un alt punct punct pus în discuție de președintele ACPBB, Marian CLENCIU, care a subliniat că: „problema principală este că istoria interbelică a Basarabiei în discursul public din Republica Moldova este fie …sau absentă sau încărcată de prea multe sintagme extrase din repertoriul ideologiei sovietice. Credeți că aceaste „tare” s-au vindecat, pentru a fi ajuns la un adevăr?”

 Ion URSU:  -Nu, nu s-au vindecat! Este într-adevăr o mare problemă, pentru că istoria românilor în general în Republica Moldova, dacă ne referim la ultimii 100 de ani de istorie, se studiază extrem de puțin, destul de fragmentar, ori lucrul acesta are și o conotație politică, în sensul că anumite forțe, probabil nu vor ca tinerii studioși din Basarabia să studieze evenimentele care cu adevărat s-au întâmplat în ultima sută de ani, lucruri care ar putea scoate la suprafață adevăruri mai puțin știute de unele mase…”

 Marian CLENCIU:  „…mai puțin știute sau ascunse”… „Cred totuși că ar trebui să găsiți un vinovat în Ministerul Învățământului, care ar trebui să predea sau să aibe o programă corectă”

Contrar trendului lumii actuale, în Republica Moldova creste numărul oamenilor care trec pragul bibliotecilor, cultura română câștigă teren…

Trecând peste minusurile Ministerului Învățământului, președintele ACPBB – Marian CLENCIU, a dezvăluit un moment important și inedit al dezvoltării culturale a momentului actual din RM pe care l-a descoperint studiind anumite materiale și situații, anume faptul că cititorii și prezența publicului în bibliotecile din R. Moldova a crescut simțitor.

„…s-au dublat, avem și cifre dintr-un material, dar faptul că acum, când lumea nu mai răsfoiește o carte ci o tabletă, faptul că în Basarabia este o sete de cunoaștere și faptul că Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a dus cărți… și iată această statistică ne arată că am mers pe un drum bun și corect și că acele biblioteci sunt vizitate și frecventate de tineret sau chiar și oameni maturi, cifrele se dublează de la an la an. Ce ne puteți spune despre acest aspect, care este în contradicție cu mersul timpului actual când bibliotecile clasice devin perimate, contând informația de pe google sau altceva pe internet?” – Marian CLENCIU

Pro_Basarabia_si_Bucovina_in_Dialog_cu_Partidul_unionist_DREAPTA_din_RM (2)

Vicepreședintele Partidului DREAPTA, domnul. Ion URSU a explicat că „acest fenomen se poate înțelege în primul rând și prin donațiile de carte românească care au fost trimise și spre localități mai mici, comune, orășe mai mici. Chișinăul și alte orașe mai mari nu au avut deficit de carte românească și din acest motiv consider eu, că aceste cărți venite din România au instigat dorința publicului pentru lectură. De asemenea, acest număr crescut al utilizatorilor de carte din bibliotecile din R. Moldova nu înseamnă neapărat că mult mai multă lume citește cărți. În R. Moldova multe biblioteci au fost digitalizate și lucruri de care pomeneați înainte, răsfoirea cărților în format digital se poate întâmpla și în RM…”

Marian CLENCIU: „vă spuneam despre biblioteci, pentru că avem date concrete spun că numărul de cititori au crescut de la 55.000 din 2012 la 120.000 de mii de utilizatori. Este o cifră care se triplează. Eu vă spun sigur că în București sau România, acest număr scade. Vorbesc de bibliotecile fixe. Este adevărat, la dumneavoastră în R. Moldova sau introdus în biblioteci și internetul, ceea ce este un lucru deosebit și colosal, pentru că așa atragi internetul…”

Ion URSU: „plus că digitalizarea cărților face un acces mai ușor pentru citirea unor cărți destul de rare, care altfel sunt grei de găsit inclusiv în orașele mari, nu numai în orășelelor de provincie.”

Spre finalul discuției domnul Marian CLENCIU, președintele ACPBB a primit detalii despre statul și programul partidului unionist DREAPTA, despre care vicepreședintele Ion URSU a avut plăcerea să sublinieze că „spre deosebire de alte partide din RM care au fost constituite pentru a servi unor grupuri de interese sau unor lideri care ar vrea să facă unele lucruri obscure, noi am pornit din start pe ideea că noi suntem un partid doctrinar și viziunea noastră va fi trecută pe hârtie într-un mod foarte rigid, pentru a ști exact cine suntem, ce vrem și ce dorim să realizăm în următoarea perioadă. Țin să menționez că partidul Dreapta este un partid care și-a asumat și conform programului și conform statului Unirea R. Moldova cu România ca singură șansă pentru crearea unei societăți prospere și a unui stat de drept în teritoriul dintre Prut și Nistru.”

Marian CLENCIU – „Sunteți un partid ambițios, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, formată exclusiv din refugiați basarabeni și bucovineni, are ca obiectiv, recuperarea românismului, recuperarea culturii, recuperarea istoriei.  Privim unirea ca pe un lucru care va veni astfel de la sine. Cum considerați că o asociație ca „Pro Basarabia și Bucovina” poate veni în sprijinul ideilor sau politicii partidului Dvs., în recuperarea și promovarea românismului și a istoriei curate, pentru că mai sunt probleme de discutat sau de confruntat în istoria R. Moldova care nu s-a despărțit de formulele istoriografiei sovietice nici din perspectiva populației, care este încă subjugată acestei influențe.”

Vicepreședintele Partidului DREAPTA, dl. Ion URSU – „noi am accepta cu bucurie sprijin ul ACPBB, țin să menționez, că în RM avem o foarte bună colaborare cu asociațiile civice unioniste și colaborarea cu o asociație care promovează românismul, istoria, cultura și tradițiile naționale ne-ar aduce beneficii mutuale. Într-adevăr în Basarabia există o problemă referitor la accesul la cultură și informație nouă și veridică, mass-media din RM, televiziune și presă scrisă fiind dominată categoric de cea rusasca sau pro-rusească și de aceea o astfel de inițiativă care are drept scop promovarea unionismului și a românismului este doar benefică pentru ideea națională care este reunificării.”

Domnul Marian CLENCIU și-a exprimat bucuria pentru viziunea împărtășită și a stipulat promisiunea de a organiza regulat astfel de întâlniri și discuții informale, în sensul „de a afla, noi și dumneavoastră sau invers despre ce putem face noi pentru românii din spațiul dintre Prut și Nistru și ce așteptări ați avea dumneavoastră?

Ion URSU: „consider că toată lumea pentru care noțiunile de românism, de România Mare, de spirit național, demnitate națională, nu sunt noțiuni străine ar trebui să-și unească eforturile pentru a susține românii din Basarabia care au nevoie de sprijinul fraților de peste Prut, pentru că suntem într-o situație benefică spun eu din punct de vedere economic și geopolitic, când după cum am menționat și anterior, numărul unioniștilor în Basarabia este în creștere și acest număr va crește după părerea mea în mod constant și ideea unirii Republicii Moldova cu România a început să prindă temei inclusiv și în rândul unor segmente de populație care nu agrea această idee. Noi, partidul DREAPTA mergem pe premiza că în 25 de ani de independență RM a arătat că acest proiect de stat independent nu are o șansă de izbândă, noi nu ne putem autoadministra singuri, oricât ar fi de tragic, pentru că ne-am înglodat într-o spirală a nefastă a cumetrismului, a dependenței și influenței rusești în Basarabia și considerăm că singura șansă pentru asigurarea unui viitor mai bun locuitorilor Republicii Moldova actuale, este unirea cu Patria Mamă România”

Despre „Congresul românilor de pretutindeni” între bătaie de joc și amatorism

Ultimul moment al dialogului ACPBB – DREAPTA, s-a axat pe situația viitorului Congres al românilor de pretutindeni care a stârnit vii controverse în spațiul public și al mediei din on-line, datorită faptului că acest congres anunțat pe site-ul Parlamentului României, pe langă multe alte controverse legate de organizare, modul în care au fost selectați reprezentanții a alimentat multe îndoieli. Astefl, președintele ACPBB, domnul Marian CLENCIU a cerut tranșant opinia oficială față acest Congres la care există un singur reprezentat din R. Moldova invitat la această întâlnire.

„…cum comentați această situație? Menționez că Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a fost împotriva punerii basarabenilor și a nord bucovinenilor în aceeași categorie cu a românilor de pretutindeni (diaspora), pentru că basarabenii și nord bucovinenii nu sunt români de pretutindeni, ei au fost acolo din totdeauna. Dat fiind faptul că va avea loc acest „Congres al Românilor de Pretutindeni”, în sala Parlamentului și organizat de Parlamentul României, în care reprezentanți din Basarabia sunt maxim doi, eu știu doar unul iar din Ucraina unul singur. Cum comentați acest lucru? Este un fapt ce se întâmplă sub aripa Parlamentului României, pentru care tot românul, de la Nistru la Paris se uită ca la un factor de răspundere, conducere… ca la un factor diriguitor…” a mai spus Marian CLENCIU

Dl. Ion URSU: „După umila mea părere acest congres este un exemplu elocvent de risipă a banului public, de amatorism și bătaie de joc la adresa comunităților de români din afara Țării, care se luptă în continuare, zi de zi, pentru păstrarea identității naționale românești. Noi românii avem această problemă și ea este mai veche. Dacă ne gândim atât la reprezentanțele diplomatice cât și la influența României și sprijinul românesc față de comunitățile istorice românești din R. Moldova, Ucraina, Serbia și alte state, observăm de multe ori o inconsecvență a politicii statului român, în primul rând, iar în al doilea rând, de multe ori o necunoaștere a realităților de pe teren și de multe ori, acțiuni care nu prea ajută ideii naționale. Avem nevoie de o strategie clară și pe termen lung, cu privire la sprijinul comunităților istorice românești și a diasporei, pentru că sunt două categorii distince și din păcate mulți actori politici din România încurcă sau omit realitățile, pentru că nu poți compara și nu poți pune un semn de egalitate între comunitatea de români din Luxemburg care numără poate câțiva zeci sau maxim câteva sute de români și comunitatea românilor din Ucraina care sunt câteva sute de mii și sunt autohtoni. Deci avem nevoie de o strategie clară dar în același timp distinctă pentru comunitățile istorice și pentru diaspora. Pentru că aceste două categorii distincte au nevoi și necesități diferite.”

Întâlnirea dintre reprezentații partidul DREAPTA și Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina a fundamentat un real interes de sprijin reciproc în problema susținerii ideilor de recuperare și promovare a istoriei, culturii și identității naționale românești în spațiul Repubilcii Moldova, sprijin care va veni implicit și necondiționat și din partea redacției RBN Press care va promova și susține acțiunile celor două entități pro românești.

Pro_Basarabia_si_Bucovina_in_Dialog_cu_Partidul_unionist_DREAPTA_din_RM (3)

A consemnat Dorian Theodor – romaniabreakingnews.ro