Declaraţie comuna de reafirmare a sprijinului pentru integritatea teritorială a Ucrainei, semnată de ministrul român de externe

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a semnat, alături de omologii săi din Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia şi Ucraina, o declaraţie în care reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi poziţia de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeei de către Federaţia Rusă, potrivit unei postări pe Facebook a Ministerului Afacerilor Externe, transmite agepres, citata de romaniabreakingnews.ro

„În urmă cu 4 ani, pe 18 martie 2014, Rusia a definitivat ocuparea ilegală a Crimeii, parte a teritoriului suveran al Ucrainei pe care Rusia îl recunoscuse ca atare prin mai multe tratate internaţionale. Anexarea rusă a însemnat o serie de acţiuni în aceeaşi măsură ilegale: de la dislocarea de trupe ruse de elită, în uniforme fără însemne oficiale, până la organizarea sumară – prin încălcarea legislaţiei ucrainene şi a dreptului internaţional – a unui referendum nelegitim. Preşedintele Putin a susţinut iniţial că acele trupe nu aveau nimic în comun cu Rusia, dar apoi a recunoscut că el însuşi a ordonat întreaga operaţiune de anexare la sfârşitul lunii februarie 2014. Ulterior a acordat cu generozitate medalii militarilor ruşi care au participat la această operaţiune de ocupare”, se arată în declaraţie.

Potrivit sursei citate, locuitorii Crimeii au aflat dintr-odată că trăiesc de facto sub regulile Moscovei. Ulterior, au fost obligaţi să obţină cetăţenia rusă şi să efectueze serviciul militar în forţele armate ruse, ambele încălcând dreptul internaţional.

„Au urmat politici represive de anvergură, care au condus la încălcări masive ale drepturilor omului, precum arestări din motive politice, închiderea de publicaţii şi şcoli, alături de câteva cazuri de crime şi dispariţii. Comunităţile tătarilor indigeni din Crimeea şi etnicii ucraineni, dintre care mulţi s-au opus anexării ilegale, au fost vizaţi în mod special. Zeci de persoane au fost inculpate sub acuzaţii false, precum condamnarea şocantă la 20 de ani de închisoare a lui Oleh Sentsov, un regizor ucrainean”, potrivit declaraţiei.

Aceasta susţine că Sentsov şi alţi peste 60 de deţinuţi politici trebuie eliberaţi imediat, iar situaţia dificilă a drepturilor omului în Crimeea, aşa cum a fost evaluată de Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului din Ucraina şi alte organizaţii, trebuie gestionată imediat, în timp ce organizaţiile internaţionale de monitorizare trebuie să primească acces în Crimeea.

Potrivit sursei citate, Rusia susţine că „anexarea” reprezintă „o nouă realitate în teren”, iar a spune că Peninsula Crimeea este parte integrantă a Ucrainei conform dreptului internaţional este privit de Rusia ca un act de separatism, pedepsit prin lege.

„Pretenţiile Rusiei în privinţa Crimeii nu au fost recunoscute de niciun alt actor internaţional. Încălcările dreptului internaţional şi militarizarea continuă a Crimeii au fost larg condamnate de comunitatea internaţională. Adunarea Generală a ONU a adoptat o serie de rezoluţii care reafirmă angajamentul faţă de integritatea teritorială a Ucrainei. Împreună cu mulţi alţi parteneri, printre care Statele Unite, Canada şi Norvegia, Uniunea Europeană a implementat o politică de ne-recunoaştere şi regimuri de sancţiuni, vizând persoane fizice şi entităţi juridice care au promovat anexarea ilegală. Construcţia podului peste strâmtoarea Kerci va fi privită în acelaşi registru. UE a interzis, de asemenea, schimburile comerciale şi investiţiile, alături de restricţii în domeniul turismului şi călătoriilor. Mai mult, UE nu recunoaşte alegerile organizate de Rusia în Crimeea”, se mai arată în declaraţie.

Aceasta menţionează că Înaltul Reprezentant al UE Federica Mogherini publică, în numele Uniunii Europene, o declaraţie anuală privind Crimeea şi atâta timp cât anexarea ilegală continuă măsurile restrictive şi sancţiunile vor fi menţinute.

„Ocuparea ilegală a Crimeii creşte riscurile de securitate în regiunea Mării Negre, dar repercusiunile sale depăşesc cu mult această regiune. Alături de agresiunea rusă în desfăşurare din Donbas, ea încalcă şi ordinea de securitate din Europa, un set de reguli şi principii care au stat la baza stabilităţii şi securităţii Europei de la încheierea Războiului Rece. Ceea ce s-a întâmplat în Crimeea nu priveşte doar Ucraina, ne priveşte pe noi toţi. Din acest motiv nu vom uita şi nu vom abandona Crimeea”, se mai arată în declaraţie.




MAE Român face precizări față de atitudinea disproporționată a Ungariei față de România – „autorităţile centrale şi locale au responsabilitatea respectării legii, fără a avea valenţe etnice”

Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de mesajele transmise de autorităţile de la Budapesta în contextul convocării ambasadorului român la Budapesta, la data de 12 ianuarie a.c. şi face următoarele precizări:

Declaraţiile făcute de Prim-ministrul României Mihai Tudose, atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care o au autorităţile centrale şi locale din ţara noastră pentru asigurarea respectării legii, fără a avea valenţe etnice, anti-maghiare şi punctează, în primul rând, necesitatea respectării ordinii constituţionale şi de drept din România, stat unitar, suveran şi indivizibil .

Semnalăm, totodată, faptul că dezbaterea în spaţiul public pe acest subiect survine în contextul în care iniţiativele privind diverse forme de autonomie teritorială pe criteriul etnic, s-au multiplicat în ultima perioadă, culminând cu semnarea, la 8 ianuarie, a Rezoluţiei comune a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie.

Aceste demersuri, pe o temă care ţine strict de ordinea constituţională a României şi asupra căreia s-au pronunţat anterior atât factorii politici cât şi instanţa constituţională din România, nu contribuie la menţinerea unui spirit de convieţuire interetnică armonioasă şi nici la progresul în relaţia bilaterală.

Astfel de gesturi sunt cu atât mai regretabile cu cât ignoră, în mod deliberat, măsurile substanţiale adoptate de-a lungul timpului de autorităţile române în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România, corespunzând celor mai înalte standarde de protecţie în materie, angajament pe care România şi-l menţine şi pe care îl va urmări în mod constant în toate politicile sale.

MAE dezavuează orice provocări de această natură, mai ales în anul în care România îşi propune să sărbătorească Centenarul Marii Uniri într-un spirit de unitate, toleranţă şi respect reciproc între toţi cetăţenii săi, indiferent de etnia acestora.

MAE îşi exprimă încrederea că relaţiile româno-ungare vor avea în continuare ca reper pilonii politico-juridici reprezentaţi de Tratatul politic de bază şi Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic pentru Europa în secolul XXI şi se vor dezvolta în spiritul valorilor europene.




România îşi reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Spaniei

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, printr-un comunicat de presă, că România îşi reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Spaniei şi că respinge „declaraţia unilaterală de independenţă a Cataloniei”, după ce Parlamentul din Catalonia a votat independenţa faţă de Spania, iar Madridul a anunţat preluarea controlului direct al regiunii, prin dizolvarea parlamentului regional.

Redăm comunicatul:

Respingem cu fermitate şi irevocabil „declaraţia unilaterală de independenţă” a Cataloniei. Reafirmăm sprijinul ferm al României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Spaniei. Spania este un aliat important şi partener strategic al ţării noastre, relaţie reflectată atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE şi la nivel internaţional.

Subliniem că legitimitatea oricărui proces sau a oricărei acţiuni care ţine de ordinea internă a unui stat rezidă în deplină să conformitate cu legea fundamentală, cu ordinea de drept din statul respectiv. Reiterăm poziţia consecvenţa a României în favoarea respectării dreptului internaţional, care nu permite modificări teritoriale survenite fără acordul statului implicat.

Situaţia generată în Catalonia ţine de ordinea internă din Spania şi ne exprimăm speranţa că va reveni în cel mai scurt timp în parametrii ordinii constituţionale din acest stat.




ANALIZĂ: Bucureștiul nu mai are reacții. Nici iluzii… / Un imperativ pentru Ministerul Afacerilor Externe al României!

I. Un imperativ pentru MAE român

Evoluțiile în cascadă privind controversata Lege a educației, adoptată și promulgată recent de oficialii de la Kiev, fac obligatorie revenirea analitică la această temă, care are o semnificație crucială pentru aproape jumătate de milion de etnici români din această țară.

Ultimele zile au adus, după cum anticipam, presiuni și șantaje enorme asupra comunității românești din Ucraina pentru a accepta resemnată starea de fapt. 40-50 de membri ai unor formațiuni paramilitare de extremă dreapta au defilat pe străzile Cernăuțiului pentru a demotiva/destrăma reacțiile românilor din Cernăuți. S-a scandat, printre altele, afară cu străinii din Ucraina! A fost evidentă buna pregătire specifică a actorilor stradali, de la recuzita inspirat aleasă pentru a speria (negrul omniprezent) până la marșul milităresc pe străzi.

Publicațiile naționaliste ucrainene din nordul Bucovinei cer la unison pedepsirea fasciștilor români, din regiune și din România, pentru dreptul de a-și exprima opinia. O publicație aservită instituțiilor oculte din țara vecină (aș omagia-o dacă i-aș menționa numele) cere chiar pedepsirea funcționarilor de stat din nordul Bucovinei (deputați regionali, deputați raionali, primari etc.) care au îndrăznit să tulbure unanimitatea cuminte a Ucrainei asupra acestei Legi. Presa aservită din regiune avertizează ritos că România și Ungaria se folosesc de problemele interne pe care le are Ucraina, în al patrulea an de război cu Rusia, pentru a-și atinge interesele proprii.

Vedeți și 

Protestul naționaliștilor ucraineni la Consulatul României din Cernăuți, ce se dorea o acțiune de intimidare a minorității românești, a eșuat lamentabil

Sunt folosite toate recuzitele de manual pentru a demotiva și slăbi reacțiile civice, de la proteste stradale și campanii media vituperante până la șantaje directe. Un instrument inedit în acest kitch monstruos, demn de un veritabil scenariu de film, este folosirea comunității moldovenești din Ucraina împotriva celei românești. Nu veți crede! Comunitatea moldovenească din regiunea Cernăuți, a cărei voce este exprimată de un tovarăș în căutare veșnică de sine, este foarte mulțumită de deciziile de partid și de stat din țara vecină și acuză România că, prin reacțiile sale, aduce atingere intereselor de stat ale Ucrainei și se amestecă în treburile ei interne (și ale comunității moldovenești). Într-o scrisoare deschisă adresată înalților oficiali ai Ucrainei (președinte, președintele Radei Supreme, premierul etc.), dar și Consulatului General românesc din Cernăuți, auto-intitulatul președinte al comunității moldovenești din regiunea Cernăuți cere României să nu mai intervină în treburile interne ale Ucrainei! Ca întotdeauna în ultimii ani, Kievul ne arată cartonul de avertisment folosind cântăreții de operă ai acestei comunități inventate.

Lipsește factorul coagulant al reacțiilor comunității românești din Ucraina, în timp ce la București autoritățile sunt derutate și confuze, au acțiuni politice fără expresie, fără efect.

După ce liderii asociațiilor românești din nordul Bucovinei au boicotat invitația la masa rotundă propusă de Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, o soluție care se discută din ce în ce mai intens în mediile românești din Ucraina este eventualitatea unui protest stradal extins (potrivit unei scrisori deschise a asociațiilor național-culturale românești din Ucraina, cine încalcă drepturile minorităților naționale trebuie să se oprească singur sau să fie oprit de toți cei care le respectă).

Ceea ce ar trebui să fie convingător (și îngrijorător totodată) pentru autoritățile ucrainene este că, dincolo de formele diferite de reacție, întreaga comunitate românească din Ucraina se simte lezată, afectată, disprețuită prin adoptarea Legii educației. Într-o adresare comună a asociațiilor românești din nordul Bucovinei către grupurile parlamentare din Rada Supremă pentru a se contesta la Curtea Constituțională a Ucrainei Legea educației (solicitare utopică, dar corectă pe fond), comunitatea românească vorbește fără echivoc despre o asimilare lingvistică a acesteia prin intermediul legii menționate. Vocile sunt clare și la unison, de la reacțiile presei de limbă română, dascălilor, directorilor de școli, deputaților români raionali, oamenilor simpli etc. Spre exemplu, deputații din raioanele Herța, Hliboca, Noua Suliță s-au adresat președintelui Ucrainei spre a nu promulga legea cu pricina – în consiliile raionale Herţa şi Noua Suliţă deputaţii au votat în unanimitate, iar din Consiliul Raional Hliboca au votat deputații din comunele Ciudei, Iordăneşti, Mahala, Pătrăuţii de Jos, Voloca etc.

O temă fundamentală, care n-a existat până acum pe lista de preocupări a Bucureștiului și nici pe agenda sa de dialog bilateral cu Kievul, este recunoașterea statutului de popor băștinaș / autohton în Ucraina pentru comunitatea românească din țara vecină. Dacă s-ar fi obținut acest statut, noua lege ar fi putut prevedea facilități pentru minoritatea românească (facilități similare celor pe care le au, în noua lege, spre exemplu, tătarii, care sunt recunoscuți drept popor băștinaș).

Aș întreba direct autoritățile ucrainene: comunitatea etnică românească din nordul Bucovinei nu este băștinașă în regiunea Cernăuțiului? A venit din stepe aici, în nordul Bucovinei? Nu s-au născut bunicii și străbunicii noștri aici, în Cernăuți, în Chișinău, în Cluj sau Bugeac? Învață legiuitorii de la Kiev altă istorie decât cea care consemnează prezența istorică permanentă a românilor în spațiul lor de etnogeneză, care include Cernăuțiul, Hotinul, Cetatea Albă? Sunt tătarii crimeeni mai băștinași în Cernăuți, Transcarpatia, sudul Basarabiei decât sunt românii? Sunt ucrainenii mai băștinași în Cernăuți, Transcarpatia, sudul Basarabiei decât sunt românii?

Este timpul ca, în sfârșit, comunitatea românească din Ucraina să fie recunoscută ca populație băştinașă, precum ucrainenii din restul Ucrainei. Dobândind acest statut, etnicii români din regiunile Cernăuți Odessa şi Transcarpatia vor avea aceleași drepturi și libertăți ca şi ucrainenii din restul Ucrainei, inclusiv în domeniul educației. Dacă cineva se opune acestor demersuri legitime, avem dreptul de a cunoaște motivele!

Obținerea statutului de popor autohton pentru comunitatea etnică românească din Ucraina trebuie să devină un imperativ indirect pentru MAE român și  unul direct pentru comunitatea în sine. Nu (neapărat) pentru a se obține privilegii privind noua Lege a educației. Ci pentru liniștea și adevărul istoric. Pentru părinții și bunicii noștri. Și, mai ales, pentru copiii noștri, pe care îi privim zilnic în ochi.

Oficialii români insistă pe reacții palide, cu notabila excepție a amânării vizitei la vârf în Ucraina, despre care avem acum mai multe motive să credem că a fost o reacție la decizia omologului de la Kiev de a promulga Legea educației cu orice preț. În timp ce președintele nostru nu se mai duce în Ucraina, se duce în schimb domnul ministru Pop, care, dintr-o dată, găsește Kievul pe harta manualelor de sport.

Spre comparație, deși ministrul ucrainean de Externe i-a propus oficial omologului său de la Budapesta să efectueze împreună vizite la Universitatea din Debrețin și în Transcarpatia, ungurii încă nu cad în capcana dialogului cu mortul.

O probă diplomatică directă a lipsei de semnificații pe care o au, deja, pentru Kiev, reacțiile slabe ale diplomației noastre: după adoptarea legii cu pricina în Rada Supremă și primele reacții la Budapesta și București, ministrul ucrainean de externe a chemat la Kiev, pentru consultări, ambasadorii Ucrainei din Ungaria și România; după promulgarea legii, domnul ministru Klimkin l-a chemat la consultări numai pe reprezentantul diplomatic al Ucrainei la Budapesta. Semn că Bucureștiul nu mai are reacții care să îngrijoreze Ucraina, în cel mai tragic moment pentru românii din Ucraina din ultimul sfert de veac!

În fine, pentru cei care își fac iluzii din speranța deșartă că oficialii de la Kiev ar avea măcar vreo secundă ezitări sau remușcări cu privire la eventuala modificare a legii, amintesc următoarele evoluții: autoritățile ucrainene glorifică, în continuare, efectele legii; acestea continuă politica de consolidare a limbii de stat în detrimentul limbilor naționale; președintele Poroșenko a solicitat Radei Supreme să adopte o lege privind consolidarea utilizării limbii ucrainene în sfera serviciilor (publice); este pe agendă înăsprirea legislației privind utilizarea limbii de stat în telecomunicații, în audiovizual etc.

Sunt naivi cei care își imaginează că forurile europene vor reuși să convingă autoritățile ucrainene să revină asupra textului legii. Poziția oficială viitoare a Kievului a exprimat-o ieri președintele Petro Poroșenko, precizând că evaluările Consiliului Europei și rezultatele negocierilor cu țările vecine pot fi introduse în noua lege privind învățământul pre-universitar – respectiv nu în legea-cadru care a fost adoptată și promulgată și care va rămâne neschimbată, ci într-o nouă lege care, desigur, nu poate ieși din cadrul legislativ stabilit prin Legea educației! Potrivit acestuia, ministrul Învățământului s-a adresat deja Consiliului Europei și Comisiei de la Veneția, însă nu pentru a opera corecții asupra legii-cadru ci, cel mult, pentru a se ține cont de recomandări la adoptarea viitoarei legi sectoriale, cea a învățământului pre-universitar (citește aici:http://www.president.gov.ua/news/zakon-pro-osvitu-vidkrivaye-shlyah-do-dovgoochikuvanoyi-sist-43634http://www.president.gov.ua/news/stavlennya-ukrayini-do-dotrimannya-prav-nacionalnih-menshin-43630http://www.president.gov.ua/news/vpevneno-napovnyuyemo-realnim-zmistom-derzhavnij-status-ukra-43622).

Românii din Ucraina s-au înșelat construind încredere în ultimii președinți ai Ucrainei(Victor Iușcenko, Victor Ianukovici, Petro Poroșenko), de la care au așteptat cu speranță și nerealism îmbunătățirea situației comunității lor.

Sper să nu mi se ofere motive pentru a ajunge la concluzia tristă, de care sunt din ce în ce mai aproape, că și Românii din România s-au înșelat construind încredere în toți președinții lor, în ultima jumătate de veac!

În fine, samavolnica Lege a educației a intrat, ieri, 28 septembrie, în vigoare. Nimic nu va putea opri tancul lingvistic al Kievului să îi ucidă spiritual pe etnicii români din Ucraina: nici lacrimile de crocodil ale ministrului Pop, nici agramatismele sale, nici retorica ipocrită a unor parlamentari români, nici tăcerea vinovată a bătrânilor înțelepți din ministere, nici marile gesturi eroice de mucava ale oamenilor noștri politici, nici săbiile de carton pe care le agită în budoare, mimând curajul, unii.

Aveam nevoie să știm cum suntem, în preambulul Centenarului. Acum știm: lași.

II. Mici teze poroșiste

Cu generozitate și fără să răspundă cu adevărat preocupărilor societății românești (mai puțin exprimate de liderii țării, preocupați de gâlceve dâmbovițene) privind efectele nocive ale recentei Legi a educației asupra comunității românești din Ucraina, părăsită și trădată deopotrivă de liderii celor două state, Ambasada Ucrainei la București a postat pe pagina sa web, cu hărnicie, câteva teze poroșiste menite a ne convinge cât de binefăcătoare este legea cu pricina pentru comunitatea pe care tocmai a asasinat-o spiritual.

Aflăm astfel (citește aici: http://romania.mfa.gov.ua/ro/press-center/comments/7931-detalyni-rozjasnennya-stosovno-st-7-zakonu-ukrajini-pro-osvitu) următoarele (rezum succint câteva din teze, fără a plictisi cu expuneri evidente):

– Că statul ucrainean este pe deplin interesat și va depune toate eforturile pentru a asigura dezvoltarea sistemului de instituții de învățământ în limbile minorităților naționale în Ucraina. Un argument pe care îl invocăm și noi spre a susține această teză: din cele peste 100 de școli cu predare exclusivă în limba română de care beneficiau etnicii români din nordul Bucovinei în anii marilor iluzii de după declararea independenței statului vecin, prin grija eforturilor Kievului de a dezvolta sistemul de instituții de învățământ în limbile minorităților naționale au rămas astăzi doar 63, iar prin noua lege vor rămâne în câțiva ani ZERO. Paradoxală grijă, curioase metodele de exprimare a ei.

– Că  extinderea de predare în limba de stat în nici un fel nu va reduce nivelul de cunoaștere și folosire a limbilor minorităților naționale (citez exact traducerea de pe portalul Misiunii diplomatice ucrainene și recomand Ambasadei cursuri de limbă română intensivă pentru traducătorul Misiunii). Potrivit acestei teze, nivelul de cunoaștere și folosire a limbii române de către copiii noștri  (etnici români) din școlile cu predare în limba română din Ucraina nu se va diminua dacă procesul de învățământ se va derula exclusiv în limba ucraineană, dacă limba română va deveni simplu obiect de studiu pentru aceștia, dacă se va reduce cu cca 90% utilizarea limbii materne în școli etc. Mulțumesc autorităților ucrainene pentru încrederea manifestată în capacitățile cognitive ale copiilor noștri din aceste școli. Urmând aceeași logică, aș putea conchide că, astfel, copiii noștri vor putea vorbi și limba de stat a țării vecine la fel de bine dacă aceasta va lipsi cu desăvârșire din școlile respective…

–  noua Lege nu restrânge drepturile minorităților naționale… Unul din drepturile fundamentale, sacrosant în Europa la care visau vecinii, este dreptul la utilizarea limbii materne în învățământ… În acest sens, noua lege nu ar fi restrâns drepturile comunității românești din Ucraina decât dacă nu ar fi limitat defel dreptul la educație în limba maternă al acestei comunități. Pentru cine este curios să se convingă că noua lege nu ar restrânge acest drept, Ambasada Ucrainei, în loc să promoveze teze caraghioase, ar fi trebuit să posteze o traducere, fie și neoficială la acest moment, pe site-ul său, a Legii cu pricina. Pot pune pariu că nu se va întâmpla asta curând… Până atunci, curioșii au acces doar la varianta oficială a legii – desigur, exclusiv în limba de stat; ucraineana (citește aici: http://osvita.ua/legislation/law/2231/).

– Adoptarea Legii nu va duce la închiderea instituțiilor de învățământ (grădinițe, școli, universități, facultăți) ale minorităților naționale. Nu, firește; ele vor deveni școli cu predare în limba de stat, limba ucraineană (eventual, cu menținerea unor clase cu predare în limba română). Se vor adăuga celor câtorva mii de școli cu predare în limba ucraineană destinate cetățenilor ucraineni de etnie ucraineană, care redevin astfel cetățeni superiori celorlalți, cetățeni de rang prim.

– Că Legea în nici un caz nu prevede închiderea Catedrei de limbă română în Universitatea națională din Cernăuți… Nici nu mai era nevoie de desființarea de jure a Catedrei; aceasta a fost desființată de facto când, în urmă cu mai mulți ani, s-a decis ca admiterea la Catedra de limbă română să se realizeze prin examen(e) în limba de stat / ucraineană!

– Că dezvoltarea rețelei instituțiilor de învățământ particulare în orice limbă de predare se salută și se sprijină. Poate până la deschiderea efectivă a acestora, după care se va adopta (cunoaștem tactica) Legea cu privire la învățământul particular, care le va interzice (Legea nu reglementează activitatea instituțiilor de învățământ private din Ucraina).

– Că în acest moment să poate spune deja că implementarea Legii educației prevede stabilirea de către Ministerul Educației și șțiinței al Ucrainei unui “plafon minim și maxim” privind numărul de discipline, care vor fi predate în limba de stat, respectiv în limbile minorităților naționale. Lista de discipline va fi determinată de un standard, aprobat de Ministerul Educației și șțiinței, care se va forma ținând cont de rezultatele consultărilor cu țările – partenere interesate. În această capcană a căzut, nefiind familiarizat cu spațiul ucrainean (și nici cu cel românesc) viteazul nostru ministru al Educației, care ne vorbește acum glorios de procentele pe care le-ar fi obținut de la omologul său ucrainean în rușinoasa sa deplasare la Kiev… În fond, discuția despre procente ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea liderilor politici români de a înțelege cu adevărat semnificația tristei autoizolări a Ucrainei la autohtonism pe termen lung.

– Că, potrivit tezelor din septembrie ale Misiunii, Articolul 7 din Legea educației din Ucraina corespunde Constituției Ucrainei, tuturor angajamentelor internaționale, ține cont de recomandările de la Haga privind drepturile minorităților naționale la educație, precum și prevederile bilaterale ale documentelor internaționale privind asigurarea învățământului în limba maternă. Vă citez, fără a comenta, esența articolului 7 (paragraful I, după care urmează paragrafe cu semnificație modestă): 1. Мовою освітнього процесу в закладах освіти є державна мова / Limba procesului educațional în instituțiile de învățământ este limba de stat. Art.7 al Legii Educației, cel mai controversat al noii legi, reduce procesul de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, încălcând art. 22 al Constituției Ucrainei (Art. 7 garantează învăţământul în limba maternă doar la nivel preşcolar şi primar şi doar în clase/grupe, nu în unități școlare propriu-zise).

– Că Ucraina consideră că minoritățile naționale sunt un podeț de prietenie și cooperare strânsă cu țările pe care aceste minorități le reprezintă. Aici am foarte multe de spus (ca fost diplomat român în Ucraina) și nădăjduiesc că totul va fi bine rânduit în memorii. Deocamdată mă rezum la atât: dacă vorbim de poduri ale prieteniei, care mai sunt motivele părții ucrainene spre a interzice deschiderea filialei Cernăuți a Institutului Cultural Român de la Kiev? Care mai sunt motivele părții ucrainene de a ține sub cheie, în saci, zecile de mii de cărți în limba română donate de cetățenii români și instituțiile Statului Român în raioanele cu majoritate românească din regiunea Cernăuți? Care mai sunt motivele părții ucrainene de a ascunde, ferindu-le de ochii inocenți ai copiilor, portretele cu scriitorii români, în timp ce portretele scriitorilor ucraineni se lăfăie în largi spații didactice? Care mai sunt motivele părții ucrainene de a ține prohibitiv cartea de limbă română departe de vama Siret?  Care mai sunt motivele părții ucrainene de a aprecia că limba română este vinovată pentru tancurile rusești din Donbass? Ce garanții ale prieteniei avem, când limba română este arsă pe rug în patria sa, când limba lui Eminescu și a lui Creangă este primită cu patul puștii în piept când vrea să sosească tot acasă la ea când trece vama Siretului? Limba română este acasă la ea în nordul Bucovinei, după cum tot acasă la ei, băștinași, sunt românii de acolo (rog, pentru cine este interesat, să traducă exact această frază, spre a nu se improviza cine știe ce, născocite, aluzii/pretenții teritoriale).

Mai cred în minuni, pentru care mi-aș arde în rug, bucuros, memoriile ticăloase. Tare aș vrea să cred cu adevărat că pe podul prieteniei (invocat ipocrit, mai sus, de vecini pentru a trece furia clipei) vor trece mâine, liber, oameni și cărți – nu săbii și tancuri…

Autor Dorin POPESCU

Dorin POPESCU este Președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate la Moscova, Cernăuți și Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (fost lector la Universitatea Andrei Șaguna Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice). A absolvit cursurile Facultății de Litere și Teologie a Universității Ovidius din Constanța și este doctor în filologie, din 2012, cu teza Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica. Este autorul volumelor Noica. Bătălia continuă (Editura Ideea Europeană, București, 2013, debut în volum), Figuri ale textului anteic (Editura Ideea Europeană, București, 2016), Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis (Editura Ideea Europeană, București, 2017). A publicat peste 130 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale și științifice din România şi din străinătate, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice si al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa și deține premii naţionale de eseu şi critică literară. Principalele preocupări sunt legate de politică externă, studii politice, eseistică, studii culturale, istoria culturii, critică literară etc.

  • Articol publicat și pe Contributors.ro
Conținutul acestui articol nu reprezintă poziția România Breaking News – RBN Press. 
Responsabilitatea conținutului articolului revine, în întregime, autorului.



ROMÂNIA / EȘEC DIPLOMATIC: Ucraina închide școlile românești, deși Bucureştiul a susținut necondiționat autoritățile de la Kiev!

EȘEC DIPLOMATIC: Ucraina închide școlile românești, deși Bucureştiul a susținut necondiționat autoritățile de la Kiev. “Diplomații noștri nu au reușit să obține nimic pentru ca etnicii români care trăiesc pe teritoriul ucrainean să o ducă mai bine”

România s-a remarcat în ultima ani, odată cu izbucnirea conflictului Ucraina- Rusia, drept una din țările care a oferit sprijin puternic și necondiționat vecinului său de la nord.
Cu toate aceste, Ministerul de Externeromân și diplomații noștri nu au reușit să obține nimic pentru ca etnicii români care trăiecs pe teritoriul ucrainian să o ducă mai bine.

Mai întâi a apărut scandal privind obligativitatea etnicilor români din Ucraina de a se înrola în armată pentru a sprijinile forțele ucraniene în conflictul din est din regiunile Donețk și Luhansk, iar acum aceștia mai primesc o altă lovitură durereroasă din partea autorităților de la Kiev– transmite B1.ro

Parlamentul de la Kiev a adoptat pe 4 septembrie o nouă Lege a Educației prin care introduce în școli sistemul de 12 clase. În același timp, Legea adoptată reprezintă o mare lovitură împotriva comunității românești din Ucraina și altor minorități etnice, fiindcă desființează sistemul de învățământ în limba maternă, relatează bucpress.eu. Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar după posibila semnare a legii de către președintele Petro Poroșenko, școlile actuale cu limba română de predare ar urma să fie lichidate.

Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană, conform sursei citate. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).

În clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor minorități naționale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorității respective.

Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparțin la popoarele băștinașe sau la minorități naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană…”, acest drept este „realizat prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”. De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităților în unele școli sau la societățile și asociațiile culturale ale comunităților etnice respective.

Spre comparație, potrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă funcționarea școlilor cu limba română de predare și se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă.




Desprea Starea de Urgență din Franța! Precizări MAE

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească pe teritoriul Republicii Franceze că, în urma atacurilor comise la Paris în seara zilei de 13 noiembrie, președintele Francois Hollande a decretat stare de urgență pe tot teritoriul Franței, lucru care „nu înseamnă închiderea efectivă a granițelor, ci introducerea de controale la frontiere pentru toate persoanele care doresc să intre sau să iasă de pe teritoriul francez”.

„În aceste condiții, MAE recomandă cetățenilor români ca, în măsura posibilităților, să utilizeze pașapoartele valabile alături de cărțile de identitate. Starea de urgență a intrat în vigoare pe teritoriul Franței în cursul nopții trecute. Acest nivel de alertă permite autorităților franceze să interzică circulația persoanelor și să stabilească zone de protecție și securitate. MAE precizează că, tot în cursul nopții, autoritățile franceze au adoptat și un decret pentru punerea în aplicare a unor măsuri consolidate în toate orașele din regiunea Ile-de-France. Aceste dispoziții permit, printre altele: arestul la domiciliu al oricărei persoane a cărei activitate este considerată periculoasă, închiderea temporară a sălilor de spectacol și a locurilor de reuniuni publice, predarea armelor și posibilitatea de a efectua percheziții administrative. De asemenea, școlile, liceele, unitățile de învățământ, universitățile vor fi închise sâmbătă în Ile-de-France, iar excursiile școlare au fost anulate”, precizează MAE într-un comunicat transmis sâmbătă AGERPRES.

MAE recomandă cetățenilor români aflați în regiunea pariziană să respecte avertismentele de siguranță transmise de autoritățile franceze și să evite orice deplasare.

„Dacă se dețin informații despre cetățeni români care se află într-o situație de urgență, generată de vreun astfel de eveniment, se recomandă să contactați Ambasada României la Paris pe numerele: +33 (0) 68 07 13 729 și +33 (0) 1 47 05 07 55 sau pe adresa de email paris.consul@mae.ro. Totodată, se recomandă consultarea paginii de internet www.mae.ro și se reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația ‘Călătorește în siguranță’ (disponibilă gratuit în App Store și Google Play), care oferă informații, sfaturi de călătorie și posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situații speciale”, se mai arată în comunicat.

Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / Sursa: MAE, Agrepres

Vezi și:




Aromânii și meglenoromânii, „popor constitutiv al Macedoniei”, pe agenda discuțiilor dintre MAE Român și Macedonean

Bogdan Aurescu

Bogdan Aurescu

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, 15 iunie 2015, o întâlnire cu omologul său macedonean, Nikola Poposki, în marja reuniunii ministeriale a Inițiativei Central Europene (Ohrid, Republica Macedonia).

Cei doi oficiali au făcut o analiză sintetică a stadiului relației bilaterale, pe palier politico-diplomatic, cultural și economic, dar și a perspectivelor de integrare europeană și euro-atlantică ale Republicii Macedonia.

În legătură cu situația din Republica Macedonia, ministrul român al afacerilor externe a apreciat rezultatul negocierilor inter-macedonene, derulate cu sprijinul UE si al SUA, care au dus la Acordul politic din 2 iunie 2015, și a subliniat importanta angajamentului politic al tuturor forțelor politice macedonene pentru punerea sa în practică.

Cu referire la situația aromânilor și meglenoromânilor, care sunt menționați ca popor constitutiv în Constituția Republicii Macedonia, ministrul român de externe a subliniat importanța unor demersuri comune pentru protejarea dialectului megleno-român, astfel încât să se evite dispariția sa. De asemenea, a reamintit importanța identificării de soluții pentru problema proprietăților comunității aromâne din Macedonia.

Dezvoltarea colaborării dintre ministerele afacerilor externe din cele două țări a fost un alt subiect de discuție. Partea română și-a exprimat disponibilitatea de a transfera expertiză către instituțiile macedonene implicate în pregătirea reformelor pro-europene. În acest sens, între cele două instituții există deja Memorandumul de Cooperare în domeniul integrării europene și euro-atlantice (semnat în anul 2011), cu oportunități de colaborare și pe linia Ministerelor Justiției, Culturii, Apărării, Afacerilor Interne, Fondurilor Europene.

Cei doi miniștri au căzut de acord, la propunerea ministrului român, asupra convenirii unui plan de consultări între cele două ministere de externe, cu accent pe afacerile europene și aspectele de securitate. De asemenea, a adresat omologului macedonean invitația de a vizita România, acceptată cu plăcere de ministrul Poposki.

Totodată, cei doi oficiali au căzut de acord că în plan economic există certe interese comune, ministrul român subliniind necesitatea de a stimula schimburile și investițiile prin crearea unei Comisii Mixte Economice și organizarea unui Forum al oamenilor de afaceri.

La rândul său, ministrul Nikola Poposki a mulțumit omologului său român pentru susținerea constantă oferită de țara noastră parcursului european și euro-atlantic ale Republicii Macedonia.

Sursa:  mae.ro prin  romaniabreakingnews.ro

Meglenoromânii sunt una din cele patru ramuri de români. Meglenoromânii (numiți și megleniți sau vlași) sunt o populație care trăiește ca minoritate naționalănerecunoscută ca atare de statul grec, în câteva sate din regiunea Meglen din nordul Greciei, numărul lor fiind estimat la 12.000 – 20.000 de oameni.

Ei vorbesc olimbă romanică numită limba meglenoromână. Încă din trecut, numărul lor a început să scadă constant din cauza presiunilor făcute de către greci. Numele de român s-a pierdut în timp, fiind înlocuit cu denumirea de „vlasi”, iar termenul de meglenoromâni a fost dat de cei care le-au studiat limba și obiceiurile, avându-se în vedere și regiunea în apropierea căreia locuiesc. Este interesant că spre deosebire de alte populații romanizate din est (numite în mod generic vlahi), ei nu se numesc pe ei înșiși cu un nume derivat de la romanus, ci folosesc numai numele vlași. Ei au locuit la nord de Salonic, în regiunea Meglen, în turcește Caragiova, la vest de râul Vardar. Erau așezați într-un orășel, Nânta și zece sate: Lunguța, Birislav, Huma, Oșani, Liumnița, Cupa, Țârnarcea, dintre care trei comune cu români bulgarizați: Barovița, Coinsco și Sirminina. Regiunea propriu zisă, Meglen, se află mai spre răsărit de teritoriul locuit de ei, întinzându-se de la Vodena spre nord est până la comunele Lunguța și Birislav. Datele precise istorice asupra trecutului meglenoromânilor lipsesc și numai cu ajutorul studierii limbii se poate dezlega, în parte, trecutul lor.

Așezările meglenoromâne din Grecia și Republica Macedonia

Începând cu anul 1913 cea mai mare parte a localităților meglenoromâne sunt situate în Grecia. Localitățile nordice se află in componența fostei republici iugoslave Macedonia.

Sursa: ro.wikipedia.org/wiki/Meglenoromani

Erou român omagiat în imnul de Stat al Macedoniei – Pitu Guli

Citește:Asemeni eroilor de la Termopile, dar necunoscut românilor. Povestea românului Pitu Guli, eroul omagiat în imnul de Stat al Macedoniei

Important de știut despre …

Principalele obiective religioase și culturale care au aparținut comunităților românești din Sudul Dunării, și care au fost achiziționate sau construite de domnitori români, de Statul Român sau de comunitățile românești din țările balcanice.

Acest inventar este alcătuit pe baza mărturiilor scrise, iar proprietățile pot fi revendicate pe cale juridică sau politică de către proprietarii de drept ai acestora. Documentarul are la bază datele existente în arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte, precum și cercetările efectuate de Asociația “Astra Română” din Timișoara.

Vă prezentăm mai jos datele pe care le socotim utile pentru valorificarea lor în interes național românesc

Așezăminte culturale și religioase românești

MACEDONIA

  1. Bitola-Monastir, biserică românească, târnosită la 10 mai 1905, subvenționată de Statul Român până în 1916. În 1946 la biserica din Bitola păstorea părintele Stoica din București; întrucât a făcut o vizită călugărilor de la mânăstirea din Gopeș, a fost expulzat în 1946, sub pretextul că a încălcat legile țării, vizitând o mănăstire fără autorizație.

Intervenția ambasadorului Tudor Vianu, de la Ambasada României de la Belgrad pe lângă Ministerul de Externe al Yugoslaviei pentru a se anula decizia sus menționată nu a avut nici un succes.

  1. Cimitir românesc Bitola, cu capelă, înființat în 1903 cu banii Guvernului României, subvenționat până în 1916 de Statul Român.

Terenul intravilan a fost cumpărat în 1903, la cererea Primului Ministru Ion I.C. Brătianu pentru înhumarea lui, Apostol Mărgărit, primul inspector general al școlilor românești din Macedonia.

  1. Liceul românesc cu internat Bitola-Monastir, înființat în 1880, subvenționat de Statul Român până în 1916.
  2. Școala normală profesională românească de fete cu internat Bitola-Monastir, înființată în 1899 de localinici aromâni, întreținută de Statul Român până în 1916.
  3. Biserica Sf. Dimitrie din Bitola-Monastir, zidită de comunitatea aromână la 1830.
  4. Mânăstirea Gopes (Gopiște), cu biserica Schimbarea la Față, zidită de comunitatea aromânească în secolul al XIX-lea, subvenționată de Statul Român până în 1916, pictată de Maria Erca, cu inscripție în limba română.
  5. Crușevo-biserica Sf. Ioan Botezătorul, construită cu banii Statului Român la 1896 și subvenționată până în anul 1938.
  6. Cimitirul românesc din Magrovo, înființat cu sprijinul financiar al României în 1906 și dezafectat de sârbi în 1912

Sursa:  dacoromania-alba.ro

Publicat de România Breaking News – RBN Press / romaniabreakingnews.ro




Ministerul de Externe al României cere explicații autorităților de la Chișinău după expulzarea lui George Simion

După ce liderul mișcării ”Acțiunea 2012”, George Simion, a fost declarat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova și expulzat din țară, Ambasada României în RM a solicitat clarificări de la autoritățile competente de la Chișinău în legătură cu acest caz. Operațiunea de reținere a avut loc după ce mișcarea Acțiunea 2012 și Tinerii Moldovei au anunțat că organizează sâmbătă, 16 mai, în Piața Marii Adunări Naționale din mun. Chișinău, o manifestație de amploare. Potrivit autorităților de la Chișinău, este vorba de acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale a Republicii Moldova. 

Ambasada României la Chișinău menționează că a aflat în după-amiaza zilei de astăzi, din surse publice, despre reținerea, de către reprezentanți ai Biroului Migrație și Azil al Republicii Moldova, a cetățeanului român George Simion.

”Misiunea diplomatică a luat imediat legătura cu autoritățile competente ale Republicii Moldova – Ministerul Afacerilor Interne și Biroul Migrație și Azil – și a solicitat clarificări. O cerere formală în acest sens a fost adresată Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. Totodată, Ambasada l-a contactat pe cetățeanul român, pentru a asigura întreaga asistență care ar fi putut fi necesară. George Simion a informat misiunea diplomatică cu privire la situația sa, fără a formula solicitări concrete. În prezent, cetățeanul român este în drum spre România”, se arată într-un comunicat al MAE.

În timpul deplasării sale spre România, activistul George Simion a plasat pe pagina sa de Facebook decizia autorităților de la Chișinău privind expulzarea acestuia.

Menționăm că liderul Platformei Acțiunea 2012, George Simion, a fost declarat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova și expulzat din țară. Acțiunea 2012 și Tinerii Moldovei au anunțat că organizează la Chișinău, pe 16 mai, o manifestație de amploare ”pentru a pune capăt corupției și sărăciei”.

Editor: Lena Captari / Sursa:  realitatea.md prin romanibreakingnews.ro




MAE al României speră ca ingrijorările românilor din Ucraina sa fie oficial luate în considerare de Kiev!

Vocea disperată a românilor din regiunea Cernăuți în legătură cu mobilizarea parțială a tinerilor din Ucraina a fost auzită și în capitala României. Într-un comunicat al Ministerului Român de Externe se specifică:

„Ministerul Afacerilor Externe urmărește îndeaproape modul în care acest proces se desfășoară, în contextul nemulțumirilor exprimate de etnicii români, care generează îngrijorare atât în familiile acestora, cât și la nivelul opiniei publice din România.

De la începutul protestelor din regiunea Cernăuți, MAE este în contact permanent, prin intermediul Consulatului General de la Cernăuți, cu reprezentanții etnicilor români, precum și cu cei ai autorităților ucrainene civile și militare”, se menționează în acel comunicat.

În cadrul dialogului constant cu partea ucraineană, preocuparea autorităților române a fost transmisă ambasadorului Ucrainei la București, precizează MAE care menționează că au fost cerute elemente suplimentare și clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înțelegând rațiunile firești ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securității și apărării integrității teritoriale și a fost exprimată, în acest context, așteptarea părții române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice, informează NewsBucovina.

Potrivit aceleeași surse, mesaje similare au fost transmise autorităților centrale ucrainene prin Ambasada României la Kiev.

„Ministerul Român al Afacerilor Externe exprimă deplina înțelegere și solidaritate cu familiile tinerilor etnici români, cetățeni ucraineni, care ar putea fi mobilizați în regiunile estice ale Ucrainei unde au loc, în continuare, operațiuni militare împotriva separatiștilor”, se subliniază în comunicat.

În același timp, Ministerul Afacerilor Externe își exprimă încrederea că procedurile specifice, promovate de către autoritățile ucrainene în contextul crizei de securitate din Ucraina de est și a operațiunilor militare împotriva responsabililor pentru acțiunile de încălcare a suveranității statului ucrainean se vor desfășura cu luarea în considerare de către autoritățile de la Kiev a preocupării exprimate de proprii cetățeni, de familiile etnicilor români din regiunea Cernăuți și cu respectarea unui necesar principiu al nediscriminării etnice, se specifică în comunicatul Ministerului Român de Externe.

Sursa: Bucpress




O angajata a MAE de la Ambasada din Washington incearca sa cenzureze mass media romano-americana

MAE

MAE

In contextul vizitei oficiale in SUA a domnului Ministru-Delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica, in data de 10 ianuarie 2014, la ora 6:30 pm, domnul Ministru-Delegat Mihnea Costoiu s-a intalnit cureprezentanti din mediul academic si educational ai comunitatii romanesti din zona Washington, D.C.

Ca de obicei, mass media romano-americana nu a primit invitatii. In acest context, va rog sa ne puneti la dispozitie lista cu jurnalistii invitati la intalnire a cu dl. Ministru Delegat si criteriile dupa care au fost selectionati. 

 

În atenția MAE:

Va rugam sa precizati numele jurnalistilor AJRP (Asociatia Jurnalistilor Romani de Pretutindeni); NARPA (North American Romanian Press Association) si/sau ai altor organizatii profesionale a jurnalistilor romani din America (sau cel putin din zona Washington, D.C.), invitati la acest eveniment.

Va rog sa specificati din ce motive, de la preluarea atributiilor de atasat de presa/cultura/comunicare la Ambasada Romaniei din capitala SUA, in locul d-nei Janina Cismaru, omiteti regulat sa invitati mass media romano-americana la intalnirile organizate de Ambasada Romaniei cu politicienii romani care viziteaza capitala SUA?

Va rog sa precizati de cand va desfasurati activitatea la Ambasada Romaniei la Washington si la cat timp dupa sosirea in misiune ati aflat adresa Clubului de Presa din capitala SUA?

In decembrie 2013, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, v-am intrebat personal de ce obstructionati accesul la informatii al presei romano-americane? La momentul respectiv v-am acordat circumstante atenuante, deoarece domnul Ambasador Iulian Buga abia sosise la post, iar dvs. ati lucrat cateva luni de zile fara avizul unui superior. La momentul respectiv v-am acceptat scuzele deoarece ati promis ca veti inceta cu cenzura si obstructionarea mass mediei romano-americane.

Deoarece v-ati incalcat deja promisiunea si cuvantul de onoare, va rog sa precizati:

1. Obstructionati repetat presa romano-americana dintr-o initiativa personala sau datorita instructiunilor primite de la superiorii dumneavoastra din MAE?

2. Cine v-a trasat sarcina sa cenzurati mass media romano-americana?

3. Sunteti constienta ca va aflati intr-o misiune diplomatica pe teritoriul SUA, iar aceasta tara consfinteste  accesul la informatii si libertatea de expresie prin Amendamentul I al Constitutiei?

In cazul in care nu sunteti constienta/capabila sa respectati legislatia SUA si/sau sa va achitati onorabil de atributiile care v-au fost incredintate, va rog sa dati ocazia cuiva mai competent sa preia atributiile legate de relatia Ambasadei cu mass media din SUA.

Va multumesc.

Simona M. Botezan

Executive Manager Miorita USA Romanian – American Newspaper

Vice – President Romanian Journalists without Borders (AJRP)

Member of North American Romanian Press Association (NARPA);

U.S. Senate Media Gallery; NATO Press Corps; LA Press Club

Facsimil invitatie 

 

Excelența Sa domnul Iulian Buga,

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii,

are plăcerea de a vă invita la o întâlnire cu

domnul Mihnea Cosmin Costoiu,

Ministru-Delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică,

cu prilejul vizitei sale oficiale, în SUA.

Întrevederea va avea loc vineri, 10 ianuarie 2014, orele 6.30 p.m. și va fi urmată de o recepție,

la Ambasada României, 1607 23rd St., N.W., Washington DC 20008.

Vă rugăm să confirmați participarea dvs.

la email: office@roembus.org.                                                                                             Ținuta: de oraș

Invitația este netransmisibilă