ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Lituania"

Lituania

,

Vladimir Putin

„După Brexit Europa se va arăta mai puțin fermă față de Moscova și dorește ca Uniunea Europeană și Marea Britanie să își păstreze pe cât posibil relațiile”, a afirmat luni seară șeful diplomației de la Vilnius, citat de AFP, trasmite Agerpres.

El și-a exprimat temerea că, în cadrul Uniunii Europene, „vocile celor care au luat poziții mai ferme (față de Rusia) vor slăbi” odată cu plecarea Londrei, considerată „un aliat strategic”.

Marea Britanie este un susținător fervent al menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza Ucrainei, în timp ce Franța și Germania se arată mai flexibile.

Ministrul lituanian a criticat această abordare „mai pragmatică și flexibilă” care, în opinia sa, este „complet contraproductivă” și a cerut „sancțiuni suplimentare”.

Linas Linkevicius a făcut cunoscut că a avut consultări cu omologii săi din țările baltice și scandinavi care, la rândul lor, s-au pronunțat pentru „un proces civilizat” de definire a noilor relații dintre Londra și UE.

„Ne-ar plăcea să salvăm ce încă nu a fost distrus, ce este posibil de salvat”, a declarat presei Linas Linkevicius.

romaniabreakingnews.ro

,

Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a afirmat într-un interviu pentru BBC preluat de România Breaking News, că țara sa reintroduce serviciul militar obligatoriu, pentru a fi gata de a răspunde la amenințările Rusești în regiune. Dalia Grybauskaite a mai precizat că Lituania trebuie să fie capabilă să se apere, adăugând că situarea țării sale în apropiere de Rusia,  face ca „amenințări și exerciții,  practic să existe în fiecare zi„.

Lituanienii au constatat că situația geopolitică din apropierea granițelor lor s-a schimbat, iar amenințarea este reală pentru întreaga regiune Baltică, deoarece acțiunile vecinilor, mai precis ale Rusiei, nu pot fi prevăzute, a apreciat ea.

„Prima etapă a confruntării deja se desfășoară. Mă refer la războiul informațiilor, propagandă și atacuri cibernetice. Așa că suntem deja atacați. Se va ajunge la o confruntare convențională? Nimeni nu știe, dar trebuie să fim pregătiți să ne apărăm în fața acestui comportament agresiv”, a declarat președinta Lituaniei.

La sfârșitul lunii februarie, Consiliul pentru Apărarea Statului din Lituania a decis să reintroducă temporar serviciul militar obligatoriu, pentru a spori astfel capacitatea defensivă a Statului Lituanian, după ce a evaluat situația geopolitică și amenințările la adresa securității statului.

Sursa:  bbc.com prin România Breaking News

,

„Lituania ne arată că hotărârea, consecvența și lipsa “compromisurilor compromițătoare” se răsplătește”

În caz că nu ați aflat, Lituania tocmai i-a zis “Pa” lui Gazprom și i-a tras o palmă zdravănă lui Putin. Zilele trecute a devenit funcțional terminalul de gaz lichefiat de la Klaipeda, prin care Lituania poate să importe acum practic tot gazul de care are nevoie, din surse alternative la gazul rusesc: din Norvegia (cam un sfert) și de oriunde din lumea asta (restul). Mai mult, peste vreun an, după ce se mai fac niște investiții în rețeaua de transport de gaze și interconexiunea cu Letonia, gazul din terminalul lituanian poate acoperi cam 75% din necesarul tuturor celor trei țări baltice.

De ce e important?

Lituania era una din țările cele mai dependente de un eventual șantaj energetic rusesc (arma cu care Putin divizează cu succes Europa). Fără capacitate de înmagazinare pentru gaze, cu importuri 100% din contracte cu Gazprom, pe termen lung în termeni restrictivi, la prețuri dictate de ruși, cu vreo 15% mai mari decât prețurile la care cumpăra Germania tot de la Gazprom prin North Stream. Fiind teribil de antipatică rușilor, Lituania avea chiar cele mai mari prețuri pentru gaz din toată Europa. Mai mult, chiar rețeaua de transport și distribuție (adică țevile de gaz de pe teritoriul Lituaniei) erau controlate tot de Gazprom. În 2009, Lituania și-a închis și centrala nucleară (Ignalina) de tip sovietic – Cernobâl, ca urmare a presiunilor UE, ajungând și mai dependentă de importurile de energie din Rusia.

Gazprom a făcut toate presiunile posibile pentru a bloca proiectul LNG și ieșirea Lituaniei de sub controlul energetic rusesc – de la opoziția de a ceda rețele altor companii și lobby-ul făcut pentru întârzierea proiectului LNG și până la amenințări “fizice”. De pildă, zilele trecute un submarin rusesc a fost observat în porțiunea suedeză a Mării Baltice, incident suspectat că ar avea de a face cu o eventuală tentativă de sabotaj a terminalului LNG. Dar Lituania nu s-a lăsat intimidată.

Proiectul LNG s-a decis, contractat și construit în 3 ani. Anul acesta, de pildă, se lucra la construcția terminalului LNG 24 de ore pe zi. Tot în 2014, la capătul unei lupte legale de mai mulți ani, Lituania a reușit, prin amenzi record date de Consiliul Concurenței, să forțeze Gazprom să renunțe la controlul asupra rețelelor de gaz din țară (pentru cunoscători: în UE, cine controlează producția sau furnizarea de gaz nu poate controla și transportul sau distribuția, pentru a nu bloca intrarea competiției pe piață, și trebuie să vândă/transfere rețelele altora, așa-numitul “unbundling” din Pachetul Trei). Gazprom a trebuit în cele din urmă să cedeze rețelele.

Lituania s-a mai bătut și cu Comisia Europeană să se construiască terminalul LNG la ei, cu argumente imbatabile: Klaipeda e singurul port baltic care nu îngheață în tot timpul anului, și Lituania are presiune mai mare în rețea decât Letonia și Estonia, adică poate exporta mult mai ușor decât invers. Lituania a împins la UE urgentarea unor proiecte de interconectare – finanțate parțial de UE – care au loc chiar acum (Lituania-Polonia, Lituania-Letonia). În tot acest timp, nu a cedat nicio clipă amenințărilor, șantajului Gazprom cu prețuri mari, lobby-ului intern pro-rus sau propunerilor dinspre stânga de a “nu supăra Rusia, totuși.

Să nu uităm că discutăm despre un stat minuscul (un pic peste 3 milioane de locuitori), cu enclava rusească Kaliningrad în coastă și Armata Roșie la graniță. Și totuși, Lituania a ținut și ține o direcție clară, pro-occidentală, consecventă, influențând și deciziile UE în același timp.

A fost meritul unor politicieni responsabili și al unui popor care știe ce să aleagă: au votat a doua oară cu “doamna de fier” Grybauskaite și contra politicienilor de cealaltă parte care propuneau “orice fel de pace, numai nu război cu Rusia”. Grybauskaite a solicitat ferm sprijin NATO; a susținut din toate puterile negocierile Ucrainei cu UE anul trecut (la summit-ul din noiembrie 2013, când Lituania avea și președinția rotativă a Consiliului); și a fost o vocală susținătoare a sancțiunilor europene la adresa Rusiei.

Lituania ne arată că hotărârea, consecvența și lipsa “compromisurilor compromițătoare” se răsplătește: Gazprom, de pildă, a fost forțat încă de anul acesta să reducă prețurile Lituaniei cu 20%. În 2015 expiră contractul pe termen lung cu Gazprom și Lituania poate negocia cu oricine, chiar și cu Gazprom, însă în termeni de piață, nu în genunchi: chiar dacă nici gazul lichefiat nu e ieftin, Gazprom nu mai poate ține prețurile la nivelul din anii trecuți și nici nu mai poate șantaja că va opri de tot gazul din conductă, Lituania are alternative și își va putea ajuta și vecinii în maxim un an. Face aceleași lucruri și în energie electrică: complet dependentă de rețeaua rusească și importând energie din Rusia, Lituania va investi într-o nouă centrală nucleară și în interconectări cu țările din UE din apropiere.

Astăzi, Lituania a reușit să-și câștige cu adevărat independența de ruși după 25 de ani și reușește să împingă și în UE în aceeași direcție.

Cine a făcut posibile aceste lucruri?

O “doamnă de fier”, Dalia Grybauskaite, care nu se teme să spună public că Putin e o amenințare pentru pacea în Europa și că Europa trebuie să fie unită, iar NATO să apere statele baltice și Ucraina.

Dalia Grybauskaite

Câteva detalii care o pot face și mai interesantă pentru noi, în contextul alegerilor  prezidențiale:

– a candidat independent la președinția Lituaniei

– e primul președinte femeie din istoria țării

– avea deja un job asigurat la Bruxelles (comisar european), alegând să candideze pentru că și-a dat seama de mizele enorme din propria țară

– a refuzat să numească un Cabinet până când secretarii de stat suspectați de corupție nu au fost scoși din componența guvernului, deși depășea puțin atribuțiile președintelui; a reușit să se impună bazându-se pe “legitimitatea directă mai recentă” (fusese aleasă mai recent decât Parlamentul)

– a ținut constant direcția pro-occidentală și a sprijinit puternic proiectele energetice de creștere a securității și independenței – atât prin susținere directă, cât mai ales prin leadership, convingându-i pe cei din jurul ei s-o urmeze

– a susținut în permanență în politica externă că UE trebuie să sancționeze Rusia și NATO să apere granițele de est

– a promovat direcția europeană a Ucrainei

– nu în ultimul rând, e un președinte care și-a dat seama că, atunci când ai un război la graniță și corupție acasă, distincția stânga-dreapta devine destul de irelevantă și singurul lucru care contează e să faci ce e mai bine pentru poporul tău, misiune mai potrivită pentru un președinte al tuturor cetățenilor. Ca idee, Grybauskaite a venit, inițial, dinspre centru-stânga; dar a promovat mai curând ideile susținute de partidele lituaniene de centru-dreapta: piață competitivă europeană, independență de ruși, coloană vertebrală, pentru că acesta era interesul public în contextul dat.

Autor, sursa:  Otilia Nutu, contributors.ro / Nastul.tv  prin R.B.N. Press

,

Cele cinci baze pe care NATO intentioneaza sa le construiasca in Europa de Est pentru a se opune amenintarii ruse sunt in Polonia, Romania, Lituania, Letonia si Estonia, a anuntat duminica cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Moscow Times, in editia electronica.

Bazele vor fi folosite pentru logistica, pentru misiuni de recunoastere si planificare si vor avea personal multinational permanent cuprins intre 300 si 600 de angajati in fiecare baza, potrivit cotidianului german.

Acest personal exclude trupele actuale, a caror mobilizare in Europa de Est este limitata de tratatul din 1997 dintre Rusia si NATO. „Contingente mici” de trupe NATO vor fi prezente la aceste baze tot timpul, sustine cotidianul, citand informatii secrete despre acest plan.

In plus, NATO va avea o forta de reactie rapida de 4.000 de persoane, pregatita sa se mobilizeze in est in decurs de doua pana la sapte zile.

Planul va fi discutat la summitul NATO din aceasta saptamana, adauga cotidianul.

Documentul clasifica explicit Rusia ca o amenintare si sustine ca suplimentarea prezentei NATO in est este justificata de protejarea noilor membri ai aliantei fata de Rusia.

Rusia a anuntat public ca intentioneaza sa isi consolideze apararea in est saptamana trecuta, dar nu a oferit detalii. Organizatia s-a extins in anii 1990 si 2000 pentru a include tarile est-europene care au fost anterior membre ale Pactului de la Varsovia, condus de Moscova.

Polonia, tarile baltice si Canada au cerut anularea Actului Fondator Rusia-NATO din 1997, potrivit Der Spiegel, care citeaza surse din cadrul NATO si al Guvernului german.

NATO a acuzat Rusia saptamana trecuta ca a trimis un contingent militar limitat in estul Ucrainei pentru a ajuta insurgenta prorusa din aceasta regiune. Oficial, Moscova neaga ca sustine rebelii.

NATO a suspendat cooperarea cu Rusia in mai, in urma conflictului din Ucraina.

Sursa: Stiri/Orange.ro

,

Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate și Alianța Internațională a Jurnalistilor Români au organizat pe 5 februarie 2014, șa Muzeul Țăranului Român un simpozion despre personalitatea marcantă a lui Vasile Stoica – poet, prozator, jurnalist dar mai ales o  strălucită figură a diplomației românești, din perioada 1926 – 1947.

         Despre marele român Vasile Stoica au vorbit pe rând doamna Angelica Moldovan, domnul Prof.Univ.Dr. Ioan Opriș, Prof.Univ.Dr. Ionel Calafeteanu, domnul Dr. Alexandru Ghișa – diplomat de carieră și mai ales dl. Dr. Robert Stânciugel. De altfel dl. Prof.Univ.Dr. Ioan Opriș  și dl.Dr.Robert Stânciugel au și scris fiecare câte o carte despre marele diploma român.

         Publicul prezent a fost impresionat și de prezența unui oaspete surpriză, d-na. Lia Maria Stoica – fica lui Vasile Stoica. Domnia sa avea opt ani când tatăl ei a fost arestat de către comuniști. Moderatorul simpozionului a fost dl. Dr. Mihai Nicolae.

Pe fundal a rulat un slider cu imagini din diferite perioade ale vieții și activității lui Vasile Soica care au stârnit un viu interes din parte celor prezenți.

         Vasile Stoica s-a născut la Avrig la 1 ianuarie 1889, părinții săi Maria și Gheorghe fiind cunoscuți drept țărani, buni gospodari. Frecventează școala elementară la Avrig, apoi Școala  Ortodoxă de la Brașov și Liceul din Sibiu.

         În perioada 1919 – 1913, a studiat la Facultatea de Litere din Budapesta cu specializări la Paris și București. În anul 1909 a devenit membru al Partidului Național Român din Transnislvania, iar 1913 devine Președintele Organizației Culturale „Petru Maior” a studenților români din Budapesta.

În 1914 devine profesor la „Școala de Fete a Astrei din Sibiu”. Vornea zece limbi străine dintre care foarte bine franceza, engleză, germană, maghiară și italiană. A desfășurat o bogată activitate publicistică la ziarele: „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Românul”, „Luceafărul”, „Semănătorul”, „Ramuri”, „Drapelul”, „Lupta”, „Foaia Interesantă”, etc.

         În vara anului 1914, Vasile Stoica a fost mobilizat cu gradul de subloctenent în armata austro-ungară. Fiind un luptător pentru unitatea neamului românesc, în toaman anului 1914, dezertează și ajunge la București la fel ca și alți patrioți ardeleni: Octavian Goga, Onisifor Ghibu, Vasile Lucaci, Ion Rusu Abrudeanu, Alexandru Lapedatu, Octavian Tăzlăuanu, etc.

În anul 1915, Vasile Stoica ține conferințe la Ateneul Român, Sala Dalles și publică împreună cu Ioan Rusu Abrudeanu lucrarea „Habsburgii, ungurii și românii” și în anul 1916 publică „Suferințele din Ardeal”.

În 1917 este condamant la moarte în contumacie de către Curtea Marțială Austro-ungară din Cluj, tot în acelaș an este avansat la gradul de căpitan în armata română. Guvernul româniei și conducerea armatei române îl trimite cu o misiune specială în SUA cu scopul de a recruta voluntari români din rândul emigranților români care să lupte reîntregirea neamului românesc.

În acest scop, Vasile Stoica pune bazele la „Liga Națională a Românilor din America”, la Washington. Organizeză întruniri filoromânești în marile centre urbane din SUA, în colaborare cu importante ziare și publicații americane („American Post”, „New York Tribune”, etc. Tot pe tărâm american, Vasile Stoica a publicat o serie de lucrări în limba engleză prin care aduce la cunoștiință opiniei publice americane justețea cauzei românești, lucrările fiind preluate și susținute de mari istorici și scriitori din SUA, precum frank N.Simonds, Herbert Adams Gibbons, etc.

         La data de 1 ianuarie 1918, a fost coooptat în rândurile Legației Regale a României din SUA, iar la data de 24 ianuarie 1918, Primul Ministru Ion I. C. Brătianu l-a numit atașat diplomatic în SUA.

         La 18 ianuarie 1919, au început la Paris lucrările Conferinței de Pace, care au durat până la 21 ianuarie 1920. Pentru calitățile dovedite anterior, Premierul Ion I. C. Brătianu l-a inclus ca expert tehnic pe Vasile Stoica în delegația oficială a României la lucrăriel Conferinței de Pace de la Paris.

În aceiași perioadă a făcut parte din comisiile trimise în SUA pentru buna organizare și funcționare a consulatelor românești de la Washington și Chicago și inființează un nou consulat la Pittsburg.

Pentru actele de vitejie din timpul războiului și pentru activitatea deosebită depusă pentru binele și unitatea neamului românesc, Vasile Soica a fost decorat cu mai multe ordine și medalii: Medalia „Voluntar de război 1916-1920 în rang de Mare Ofițer”, „Virtutea militară”, iar pentru activitatea diplomatică a fost distin cu „Coroana Italiei în rang de Mare Ofițer” și Ordinul Cehoslovac „Leul Alb”.

         În februarie 1921, Vasile Stoica se întoarce în țară și marele om politic Take Ionescu l-a sfătuit să intre în diplomație.

În perioada 1926-1929, lucrează la Ministerul Afacerilor Străine și îndeplinește diferite misiuni la Geneva, Londra, Bruxelles, Paris, Roma Berlin, etc. și participă ca expert ethnic la diferite reuniuni ale Societății Națiunilor și Micii Înțelegeri. În perioada respective a redactat majoritatea memoriilor istorice-politice înaintate de guvernul roman, ca răspuns la atacurile ungurești îndreptate împotriva României, cu privire la reforma agrară la bisericile ți școlile maghiare din Transnislvania și Banat.

         În perioada 1930-1932, a fost ministru al României în Albania, apoi a îndeplinit aceiași funcție în Bulgaria în perioafa 1932-1936.

         Între anii 1936-1939 a fost ministru al României în Letonia și Lituania, apoi în Turcia, între 1939-1940.

         În vara anului 1940, Vasile Stoica a fost numit Secretar de Stat la Ministerul Propagandei Naționale, într-o perioada tragică pentru neamul românesc.

         În perioada 1943-1945, Vasile Stoica a dus o activitate intense pentru pregătirea materialelor necesare susținerii intereselor României la viitoarea Conferință de Pace. A continuat întrevederile cu diplomații străini acreditați la București în folosul viitorului României.

Noul ministru communist Ana Pauker, îi cere să predea sovieticilor „Fondul Basarabia” din arhiva MAE, dar printr-un șiretlic, marele patriot roman predă doar o mica parte din fondul arhivistic respective. Ulterior Ana Paker află despre chestiune, păstrează secretul pentru a nu fi acuzată și ea de către sovietici de complicitate și sabotaj, în schimb pregătește arestarea și decăderea marelui diplomat.

La 9 iulie 1946, Vasile Stoica a fost numit și „trimis extraordinar și plenipotențial al României în Olanda cu acreditare și pentru Belgia, ca însărcinat cu afaceri”.

În anul 1947, a fost recehmat în țară și începe calvarul Patriotului Vasile Stoica. Apartamentul din București i-a fost naționalizat, casa de bani de la Legația Română din Haga i-a fost spartă, fiind-ui furați 35,000 de franci elvețieni în situația în care în țară nu avea nici un venit. Intervenția făcută la Primul Minitru Petru Groza, pe care îl cunoștea de 37 de ani, a fost zadarnică. A încercat să plece cu familia, illegal din țară, pe 31 martie 1948, dar a fost prins și închis până în anul 1955. În decembrie 1958 Tribunalul Militar bucurești la condamant la zece ani închisoare, fiind acuzat de atitudine dușmănoasă față de țara și regimul communist. Patriotul roman Vasile Stoica, care a luptat întreaga viață pentru binele Neamului Românesc a murit în ănchisoarea de la jilava la data de 27 iulie 1959. Aceasta a fost soarta tristă a unei mari personalități care și-a slujit patria în toate ămprejurările și care a contribuir la făurirea României Mari și la apărarea drepturilor Ei.

Meritele sale în lupta pentru desăvârșirea unității naționale și consolidarea Statului Naținal Unitar Român au fost recunoscute în anul 1970, când printr-o sentință a Judecătoriei București, patriotul roman Vasile Stoica a fost reabilitat.

??????????????

??????????????

??????????????

??????????????

??????????????

??????????????

Redactor Șef Adj. R.B.N. Press

Dacian Dumitrescu

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press