Înțelegeri Chișinău – Tiraspol. Limba română și grafia latină revine în Transnistria după 15 ani / „trădare de patrie” a comentat fosta pretinsă ministră Nina Ștanski

După aproape 15 ani activitatea școlilor moldovenești din regiunea transnistreană cu predare în grafia latină urmează să revină la normal. Până în prezent, opt școli cu predare în limba română care își desfășurau activitatea în regiunea transnistreană, au fost persecutate și obstrucționate iar profesorii intimidați și supuși la presiuni din partea pretinselor organe transnistrene.

Potrivit realitatea.md, patru documente, ce vizează un șir de probleme între cele două maluri ale Nistrului, au fost semnate pe 25 noiembrie, la Bender, după ce reprezentanţii politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chişinăului şi Tiraspolui, Gheorghe Bălan şi Vitalii Ignatiev, s-au așezat la o masă.

Anterior, la mijlocul lunii octombrie 2017, elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, cu sediul la Doroțcaia, împreună cu reprezentanții Asociației Promo-LEX, au organizat o acțiune de protest în fața Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Participanții la proest au cerut asigurarea dreptului la educație în regiunea transnistreană, dar și executarea hotărârii Curții Europene pentru Drepturile Omului, pronunțată acum cinci ani, prin care Rusia a fost recunoscută responsabilă de violarea dreptului la educație în cazul a 170 de reclamanți.

Potrivit lui Gheorghe Bălan, reprezentantul Republicii Moldova în discuțiile cu reprezentanții Tiraspolului, chiria școlilor va fi una simbolică, prețul va fi redus la minim, suma exactă urmând să fie stabilită în timpul apropiat. Diplomele de studii superioare eliberate în stânga Nistrului vor fi apostilate și recunoscute și pe teritoriul Republicii Moldova.

„Am discutat toate aspectele ce țin de bună funcționare a acestor școli: extinderea perioadei de contract, de reducerea prețurilor de chirie, asigurarea accesului liber al profesorilor, părinților și al copiilor. Am vorbit, inclusiv, despre aspectele ce țin de îmbunătățirea infrastructurii acestor școli. Sperăm că această decizie să contribuie la un proces de învățământ de calitate și de durată”, a declarat la Tighina, Gheorghe Bălan un oficial din partea Chişinăului.

Nina Stanski

Fosta pretinsa ministră de Externe din regiunea transnistreană Nina Ștanski a comentat întâlnirea de la Bender a oficialilor de la Chișinău și Tiraspol. Ea spune că gestul autorităților de la Tiraspol e o „trădare de patrie” și e fericită că nu a făcut ea acest lucru.

„Acel moment când pot spune că: sunt fericită că nu am fost nevoită să fac eu această „trădare de patrie”, îndeplinind o dispoziție de sus. Condoleanțele mele colegilor diplomați transnistreni. Nu pot să cred că interesele din politica externă a țării au fost lăsate pe apa sâmbetei”, a comentat Nina Ștanski pe rețelele de socializare.

 




Ministrul învățământului ucrainean despre UCRAINIZAREA grădinițelor minorităților naționale

În art. 7 al Legii Învățământului se menționează că în grădinițele minorităților naționale copiii trebuie să învețe atât în limba maternă, cât și în limba de stat. Acest lucru a fost anunțat de către ministrul Învățământului și Științei, Lilia Grynevyci, într-un interviu acordat site-ului „Adevărul ucrainean”, tradus de Libertatea Cuvântului din Cernăuți și preluat de romaniabreakingnews.ro

„Aceasta înseamnă că vrem să oferim oportunitatea de a începe învățarea limbii ucrainene ca limbă de stat de la vârsta preșcolară“, a spus ministrul.

Grynevyci explică faptul că vârsta preșcolară este foarte potrivită pentru a începe să înveți o altă limbă. Potrivit ministrului, Ministerul Învățământului va iniția în anul 2019 acordarea unei subvenții speciale din Bugetul de stat pentru sprijinirea studiului limbii ucrainene în instituțiile de învățământ preșcolar ale minorităților naționale. De asemenea, treptat, ucraineana va fi folosită și în timpul jocurilor, astfel încât copiii să se familiarizeze mai bine cu această limbă.

„Începem cu preșcolarii, pentru ca la sfârșitul claselor primare să existe deja acel nivel al limbii ucrainene, care să permită în clasa a 5-a studierea în ucraineană a anumitor discipline“, a spus Grynevyci.

În același timp, școlile minorităților naționale nu vor fi obligate să predea obiectele în ucraineană în clasele primare, cu excepția limbii ucrainene și citirii. Potrivit ministrului, este necesar de a ridica nivelul studierii limbii ucrainene în școlile minorităților naționale, în special, în cele cu limba română și maghiară de predare. A doua problemă se referă la sporirea profesionalismului şi a nivelului de pregătire a cadrelor didactice care predau în limba minorităților naționale şi care acum trebuie să treacă la educația bilingvă sau la predarea obiectelor în limba ucraineană.




Punerea în drepturi a „limbii române” pe muchie de cuțit în Republica Moldova! Schimbarea denumirii limbii de stat în Constituția RM, la discreția Partidului Democrat

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a avizat pozitiv planul unui grup de deputați de a introduce în Constituția R. Moldova sintagma „limba română”.

Pentru operarea schimbării în Constituție, nu este însă suficient doar Avizul Curții . Este nevoie de votul în Parlament a cel puțin 67 de deputați, iar principalul adversar al modificării este președintele pro-rus Igor Dodon, care nu a ascuns faptul  „că speră să nu se adune atâtea voturi în legislativ”.

Potrivit europalibera.org mingea se află acum în terenul Partidului Democrat de guvernământ. Dacă deputaţii democraţi vor decide să sprijine iniţiativa propusă de liberal-democraţi şi susţinută plenar de liberali şi popular europeni, atunci s-ar acumula numărul necesar de 67 de voturi pentru a substitui în Constituție limba moldovenească cu limba română.

PD nu a avut niciodată o poziţie univocă la acest subiect. În rândurile formaţiunii au existat dintotdeauna două curente de opinie, unul în favoarea limbii române, alta optând pentru păstrarea limbii moldovenești. Care dintre ele domină?

Deputatul democrat Sergiu Sârbu a răspuns evaziv:

„Nu vă pot răspunde la această întrebare. Nu am discutat nici la partid, nici în fracţiune. Curtea Constituţională a dat un aviz pur tehnic. Iar decizia politică care va fi – rămâne să vedem. La moment nu putem comenta.”

Exponenți ai partidelor care s-au pronunţat în favoarea amendării Constituției, şi anume PLDM, PL şi PPEM, speră să obţină sprijinul democraţilor. Vorbind după ce Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiative propusă de liberal-democraţi, liderul fracţiunii Tudor Deliu a spus că urmează discuţii, inclusiv cu deputaţii din PD




Video: Victorie pentru Limba Română! Curtea Constituțională a RM a avizat favorabil modificarea art.13 din Constituție – limba de stat română, nu moldovenească

Curtea Constituțională -CCM s-a pronunțat astăzi asupra avizului la proiectul de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova. În speță, este vorba despre sesizarea făcută de un grup de deputați din mai multe fracțiuni parlamentare privind modificarea articolului 13 din Constituție, cel cu referire la denumirea limbii de stat.  Astfel, Curtea Constituțională  adat aviz pozitiv inițiativei PLDM privind modificarea art.13 din Constituție. Sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”, va fi înlocuită cu sintagma „limba română”.

Înalta Curte a stabilit că inițiativa deputaților PLDM este constituțională.

Potrivit Liberal – democratului Tudor Deliu, acesta a decalrat că deputații care nu vor vota pentru modificarea constituției „nu au ce căuta în Parlament”.

„Ei nu reprezintă cetățenii. Vom discuta cu toate fracțiunile cel puțin cei care au semnat vor vota pentru această modificare. Din câte cunosc sunt parlamentari și în PD, de exemplu președintele Parlamentului Andrian Candu, care a declarat anterior că limba vorbită este limba română”, a spus Deliu.

Valeriu Ghilețchi a menționat că deputații grupului PPEM au semnat încorpore această inițiativă legislativă, la fel cum au făcut-o și cei din Partidul Liberal, potrivit deschide.md citat de romaniabreakingnews.ro

Legiutorii liberal-democrați au elaborat un proiect de lege cu privire la modificarea art. 13 din Constituție. Președintele fracțiunii PLDM, Tudor Deliu, a anunțat anterior că a fost găsit și numărul minim necesar, de 34 de semnături, pentru inițierea procedurii de modificare a Constituției în ceea ce privește denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova.

În Nota informativă a proiectului se precizează că drept temei pentru elaborarea documentului a servit Hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2013, prin care a fost statuat că, „în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independentă și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independenţă prevalează”.

Semnatarii documentului au fost aleşi în 2014, pe listele PLDM, chiar dacă între timp unii au aderat la alte formațiuni ori au devenit neafiliați.

În nota informativă a proiectului se precizează că temei pentru elaborarea acestuia a servit Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013, care a statuat că „în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”. Astfel, pentru restabilirea adevărului istoric este absolut întemeiată inițiativa de revizuire a prevederilor constituționale prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”.

Semnatarii documentului spun că proiectul de lege elaborat de deputații liberal-democrați vine să restabilească consecvența și forța juridică a prevederilor Constituționale prin excluderea posibilității producerii unor confuzii referitoare la limba oficială a statului Republica Moldova.

Sesizarea la CC a fost făcută la data de 13 octombrie 2017.

Este de menționat că potrivit Constituției, „Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării inițiativei corespunzătoare”, iar „legea se adoptă cu votul a două treimi din deputați”. Totodată, „dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă”.

Actualmente articolul 13 al Constituției „Limba de stat, funcționarea celorlalte limbi”, prevede:

(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine.
(2) Statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării.
(3) Statul facilitează studierea limbilor de circulație internațională.
(4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.

Redacția Chișinău – romaniabreakingnews.ro




Românii din Ucraina (Cernăuți): SCRISOARE DESCHISĂ către cetăţenii României şi consângenii noştri din întreaga lume

DRAGI FRAŢI ŞI SURORI!

Facem acest apel la adeziunea  dumneavoastră într-un moment de mare cumpănă pentru  comunitatea  noastră  din Ucraina, deoarece ne este pusă sub semnul  neantului însăşi  existenţa în leagănul limbii materne. După cum deja aţi luat aminte,  la 5 septembrie curent Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă lege a învăţământului, promulgată de preşedinte  la 25 septembrie. Ea  prevede, printre altele, excluziunea  învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, prin coerciţie şi în  limba  noastră natală,  română. Potrivit acestei legi, începând cu anul de învăţământ 2018, limba maternă a elevilor noştri va fi admisă doar  în ciclul primar. În clasele a 5-a   – a 9-a  toate materiile vor fi predate în limba ucraineană, cu excepţia limbii şi literaturii române ca  obiect de studiu aparte, iar  în clasele a 10 – a 12 învăţământul  se va  efectua  doar în limba ucraineană. În consecinţă, copiii noştri vor intra în şcoală români şi vor ieşi  din ea … ucraineni.

În decursul secolelor strămoşii noştri  din acest colţ de Ţară Ştefană s-au aflat  sub diverse regimuri  de ocupaţie, însă nimeni dintre   intruşi nu s-a atins de limba în care vorbea  populaţia băştinaşă. După raptul  nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţei,  buneii şi părinţii noştri au fost duşi în Siberia şi Kazahstan,  pământul şi agoniseala de-o viaţă  le-au fost confiscate, însă de limba fiinţei noastre  nu  ne-a privat nimeni. Stalin şi Beria ne-au îmbrăcat graiul  într-o  haină   insolită , însă  vorbeam şi studiam  cu toţii la şcoală în limba maternă, deşi în rufă străină. Abia acum, la începutul celui de al treilea mileniu, după ce Ucraina a  obţinut  independenţa şi a declarat că va urma calea democraţiei autentice, abia acum  limba noastră  a devenit o povară şi o piedică pentru conducătorii  ei,  care promovează faţă de minorităţi o politică de adevărat etnocid spiritual, inclusiv lingvistic. Nu credem că există păcat   mai mare decât acela de a interzice cuiva să vorbească liber şi să înveţe la şcoală  în limba maternă, în limba pe care i-a dat-o Bunul Dumnezeu. Din nenorocire, acest lucru nu este  conştientizat doar de  ultrapatrioţii ucraineni care,  în loc să-şi vadă de problemele lor spirituale, vin cu interdicţii  şi scuipă în izvorul cristalin al altor limbi materne.  Astfel,  procesul de deznaţionalizare a românilor din Ucraina, declanşat  cu 10-15  ani în urmă, când în programa şcolară a fost redus numărul de ore la limba şi literatura română prin  introducerea cursului integrat de literatură română şi universală, a intrat acum  în faza finală – punerea totală la index a limbii române în procesul de învăţământ. Nu cunoaştem  vreo ţară în lume care  să  interzică  unei etnii băştinaşe libertatea de a învăţa  în limba maternă.  Or,  toată lumea ştie  că oraşul Cernăuţi a fost atestat pentru prima oară într-un privilegiu al Domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun şi că prima şcoală din oraş,  care a început să funcţioneze cu mai bine de  200 de ani în urmă, a fost cu predarea în limba română.

Cinismul   conducătorilor  Ucrainei   depăşeşte orice limită  atunci când  ei încearcă să demonstreze lumii întregi  că, încălcând Constituţia,  au procedat în felul acesta  din grija părintească ce ne-o poartă.  Adică, printr-un abuz de putere, ne lipsesc de posibilitatea de a învăţa la  şcoală în limba maternă, ne obturează  orizonturile civilizaţiei, mijloacele  fireşti pentru…a ne asigura  un viitor fericit în Ucraina. Chipurile, trebuie să  însuşim la perfecţie limba ucraineană ca să ne integrăm  mai temeinic în societate.  De fapt e vorba de transformarea ţării într-un spaţiu coercitiv, de o asimilare  făţişă, brutală a tuturor etniilor minoritare din Ucraina, şi în primul rând  a noastră, a românilor, pentru a nu recunoaşte că  suntem băştinaşi  dezmoşteniţi pe aceste meleaguri şi s-ar  cuveni să ne bucurăm de toate drepturile  aposteriori.

Dragii noştri fraţi şi surori!  Ne-am adresat deja Preşedintelui Ucrainei şi Preşedintelui României,  unor instanţe  internaţionale,  iar acum  vă cerem  dumneavoastră  sprijinul  efectiv în demersul nostru  pentru prezervarea  limbii materne şi  a spiritualităţii  româneşti. Vă implorăm:  nu ne lăsaţi  singuri în faţa pericolului  letal de a ne pierde limba, iar odată cu ea   şi fiinţa etnică. Cernăuţiul l-a dat literaturii naţionale şi celei  universale  pe Mihai Eminescu, a fost leagănul multor  personalităţi marcante ale culturii  noastre  şi  ar fi un dezastru de neconceput şi de neiertat să se întâmple cea ce  şi-au pus în gând nişte oameni fără Dumnezeu, terorişti ai istoriei.

Sperăm că vom fi auziţi, înţeleşi şi sprijiniţi în  lupta noastră  vitală pentru limba maternă şi păstrarea identităţii naţionale.

 

Cernăuţi, 17  octombrie  2017

Alexandrina CERNOV,  redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei”, membru de onoare al Academiei Române,

Vasile TĂRÂŢEANU, preşedintele  Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, din Cernăuţi, membru de onoare al Academiei Române,

Mircea LUTIC,  scriitor, laureat al Premiului literar „Mihai Eminescu” al Academiei Române;

Ilie T. ZEGREA, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi;

Vasile BÂCU,  preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească  „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi;

Mircea PILAT, preşedintele Asociaţiei Ştiinţifico-pedagogice „Aron Pumnul”  din regiunea Cernăuţi;

Iurie LEVCIC, preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea  Culturii Tradiţionale Româneşti.




Foto-Video: „NU NE FURAȚI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ! / НЕ КРАДIТЬ НАШУ РIДНУ РУМУНЬСКУ МОВУ!” Potestul românilor în fața Administrației de Stat Ucrainene din Cernăuți

În data de 17 octombrie 2017 românii din regiunea Cernăuți au organizat un protest în fața Administrației Regionale de Stat împotriva Legii Educației, care reduce prin art. 7 dreptul minorităților naționale de a studia în limba maternă – informează Agenția BucPress citat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit sursei citate, organizatorii protestului românesc de la Cernăuți au fost reprezentanții societăților pentru cultura română din regiunea Cernăuți, părinți ai elevilor, preoți și profesori, scriitori, reprezentanți ai intelectualității. Aceștia au adresat un memoriu de protest guvernatorului regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk, solicitându-i să ceară Președintelui țării și întregii conduceri ai statului abrogarea de urgență a Legii Educației, care prin art. 7 reduce dreptul constituțional al etnicilor românilor de a studia în limba maternă.

Imagini de la protestul românilor din Cernăuți / Colaj foto realizat de RBN Press din imagini postate pe facebok de redacția ziarului Zorile Bucovinei

„Școlile cu limba română de predare există în Bucovina de sute de ani și niciun regim politic, nicio formațiune statală, care a administrat acest ținut în trecut nu au îndrăznit să priveze comunitatea românească, care este una autohtonă, de a studia toate materiile în limba maternă” – se spune în memoriul de protest, citat de corespondentul Radio Cernăuți.

La protest au luat atitudine și au vorbit Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzaki”, Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească” din Ucraina, Iurie Levcic, președintele  Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Dumitru Caulea, dirijorul Corului „Dragoș Vodă”, Elena Nandriș, primarul comunei Mahala, Alexandrina Cernov, director general al Editurii „Alexandru cel Bun”, reprezentanți ai comitetelor părintești ș.a.

La protest au participat și un sobor de preoți români s-au rugat în limba română pentru pace și liniște în întreaga țară.

Participanții la protest au amintit de faptul că mitingul este unul pașnic și nu înțeleg de ce dreptul de a studia în limba maternă le este luat. Cu protestatarii s-a întâlnit șefa Direcției de Învățământ din cadrul Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Oksana Paliiciuk, care a încercat să liniștească românii nemulțumiți de ignorarea sistematică a opiniei lor referitoare la noua lege. Oksana Paliiciuk a argumentat, fără nici un succes, că legea este bună, menționând că este garantată predarea tuturor materiilor în limba română în școala primară, iar în clasele 5-9 – doar unele materii într-o limbă UE. Declarațiile doamnei Paliiciuk au trezit o și mai mare indignare a românilor adunați la protest.

Vorbitorii la miting au subliniat că art. 7 al Legii Educației va determina asimilarea lingvistică a comunității românești prin faptul că o întreagă generație de copii români „va rămâne analfabetă”. Românii din regiunea Cernăuți au condamnat cu fermitate această lege, care, după părerea lor, este un act de „etnocid”. A fost amintită rezoluția APCE, care a criticat Legea Educației din Ucraina.

O adevărată provocare a fost prezența la miting, chiar la intrarea în clădirea Administrației Regionale, a unor reprezentanți ai „Corpului național”, partid de extremă dreaptă, care au scandat „Moarte dușmanilor!”, „Statul nostru, legile noastre!”, „Români, sunteți cu Ucraina sau cu Putin?”. Aceștia au încercat să provoace un conflict, certând românii pentru inițiativa de a organiza acest protest.

Cum au nimerit ultranaționaliștii ucraineni la mitingul autorizat și pașnic al românilor, domnule Oleksandr Fișciuk?

Reprezentanții comunității românești au fost invitați după miting în audiență la guvernatorul regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk, căruia i-au înmânat memoriul de protest și pe care l-au întrebat în mod direct cum au nimerit ultranaționaliștii ucraineni la mitingul autorizat și pașnic al românilor? Spre mirarea comunității românești, aceștia au blocat accesul protestatarilor români la improvizata tribună din fața Casei cu Lei, cum mai este numită Administrația Regională de Stat Cernăuți. Mai mult decât atât, ei intrau și ieșeau liber din această clădire. Din păcate, guvernatorul regiunii nu a reacționat la această nedumerire…

Video:Protestul comunității române din regiunea Cernăuți / art. 7 al legei educației din Ucraina/ Filmare realizată de Școala Populară de Artă și Civilizație Românească „Ciprian Porumbescu”

Astăzi, 17 octombrie 2017 Comunitatea Românească din Regiunea Cernăuți au organizat o acţiune de protest în fața Administrației Regionale de Stat împotriva art. 7 al Legii Educației, care reduce dreptul minorităților naționale de a studia în limba maternă. La protest au ieşit şi discipolii Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” împreună cu părinţii, cu speranţa că vor fi auziţi…

Video: Euromedia / Nicolae Hăucă

Video: vorbește Academician Vasile Tărâțeanu:

Video: Dragi frați și surori români, dragi frați și surori ucraineni, dragi funcționari ai administrației de stat…

…și pe limba ucraineană:

Video: vorbește Academician Alexandrina Cernov

Video: vorbește Iurie Levcic, direcorul Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” 

Video: vorbește Primarul comunei Mahala – Elena Nandriș

Video: vorbește Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți

Video: un protestatar etnic român le reproșează naționaliștilor ucraineni care s-au interpus între protestatarii români și clădirea Administrației de stat „ Ce legătură are limba română sa o asocieze cu PUTIN?”

Video: vorbește Dumitru Căulea

Video: „Altercații verbale” între naționaliștii ucraineni postați pe scările Adminstrației de Stat din Cernăuți și protestatarii români, urmată de o reprezentană a parinților elevilor de etnie românească.

Video: Ne-au luat tot, ce ne-a mai rămas…   Și limba ne-o iau? (…) RUȘINE!!!…

Video: Rugăciune – un grup de preoți îmreună cu protestatarii etnici români rostesc Rugăciunea „Tatăl Nostru…” 

Video o româncuță din cernăuți recita o poezie în limba română:

Video: Să dea Bunul Dumnezeu, ca limba, școla, credința…

Redacția România Breaking News mulțumește domnilor Iurie Levcic și Nicolae Hăucă pentru materialele filmate la fața locului precum și celor de la Bucpress și Zorile Bucovinei.

romaniabreakingnews.ro




Igor Dodon în fața presei ruse:„voi bloca iniţiativa de modificare a denumirii limbii de stat (…) este moldovenească. Aşa a fost, este şi va fi!”

Preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon s-a aflat în Rusia la o întâlnire a Consiliului Comunității Economice Euroasitice, prilej cu care Republica Moldova a primit statul de observator. Igor Dodon a declarat în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții presei ruse, în orașul Soci (Rusia), că va bloca iniţiativa de schimbare în Constituție a denumirii limbii de stat din „moldovenească” în „româna”, informează redacția Chișinău – romaniabreakingnews.ro.

https://www.facebook.com/dodon.igor1/posts/1908275859413299

Igor Dodon explicat că, potrivit procedurii, Curtea Constituţională are la dispoziţie şase luni ca să se expună asupra acestei chestiuni.

„Nu este exclus ca procedura va fi lansată. Socialiştii şi preşedintele nu o vor susţine categoric. Voi bloca iniţiativa de modificare a denumirii limbii de stat. (…) Sper că în Parlament nu vor fi acumulate 67 de voturi. Şi chiar dacă vor vota, eu nu voi promulga legea. Limba noastră de stat este moldovenească. Aşa a fost, este şi va fi”, a declarat Igor Dodon

O treime dintre deputaţii de la Chişinău au semnat iniţiativa de modificare a art. 13 din Constituţia Republicii Moldova astfel încât limba moldovenească, stipulată ca limbă de stat, să fie redenumita în limba română. Propunerea a fost lansată de fracţiunea PLDM şi a fost semnată de deputaţii liberal-democrati și de foștii colegi care în prezent fac parte din grupul popular-european sau au aderat la fracţiunea PDM, precum şi de parlamentarii liberali. În total până acum sunt 34 de deputați din 101 care susțin modificarea Constituției Republicii Moldova în sensul schimbării sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”.




Parlamentul R. Moldova

Modificarea Constituţiei în Republica Moldova: Sintagma „limba moldovenească” ar putea fi înlocuită cu „limba română”

Liderul fracţiunii PLDM din Parlamentul Republicii Moldova, Tudor Deliu a declarat că formațiunea sa  a adunat numărul necesar de semnături pentru modificarea Constituţiei în sensul înlocuirii sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”. 

„Sintagma „limba moldovenească” trebuie modificată în „limba română”. Dorim să stabilim un adevăr istoric. ne bucură faptul că astăzi am reuşit să colectăm numărul necesar de semnături, cele 34, pentru ca proiectul să fie expediat la Curtea Constituţională”, a declarat deputatul.

Deputatul Tudor Deliu a menţionat că documentul va fi expediat astăzi către Curtea Constituţională.

„Astăzi fracţiunea PLDM va expedia la Curtea Constituţională proiectul pentru avizare. Sperăm că în viitorul apropiat să purcedem la modificare acestui articol din Constituţie”, a adăugat Tudor Deliu.




Analiză ȘOC! Ucraina va sfida Ungaria, România și Comisia de la Veneţia! „Nu vor putea forţa Ucraina să-şi modifice Legea educaţiei”

Kirill Molceanov – analist politic ucrainean, consideră că Ungaria și România nu vor putea forța Ucraina să-şi modifice controversata lege a educației, nici măcar în cazul unor avize negative din partea Comisiei de la Veneţia şi a Comisiei Europene, arată Agenția Rador, citată de romaniabreakingnews.ro

Kirill_Molceanov / КИРИЛЛ МОЛЧАНОВ

„Kievul nu va face nicio modificare în ceea ce priveşte această reformă a învățământului, deoarece președintele este solidar cu minoritatea radicală de dreapta. Orice modificare va fi considerată de radicalii de dreapta ca o trădare a intereselor naționale ucrainene. În consecință, Poroșenko va fi gata să sacrifice chiar și sprijinul partenerilor occidentali” – a explicat Molceanov. Potrivit analistului, în viitorul apropiat, Polonia, de asemenea, se va alătura Ungariei şi României în ceea ce priveşte pretenţiile faţă de noua lege ucraineană a educației. „Foarte curând, Polonia se va alătura cerințelor Ungariei și României privind modificarea legii educației. Ca urmare, relațiile dintre aceste țări și Ucraina vor continua să se înrăutățească. Dacă înainte Polonia era avocatul Ucrainei în UE, acum va deveni procurorul țării noastre în Europa. În cele din urmă, acest lucru va provoca dificultăți pentru integrarea europeană a Ucrainei” – a concluzionat Kirill Molceanov

Cine este Kirill Molceanov ?

Este un cunoscut politolog ucrainean. A debutat ca analist al vieții politice din Ucraina în anul 2014. A devenit în timp un foarte apreciat și cunoscut consultant politic al principalelor canale de televiziune din Ucraina, autor, dezvoltator și implementator al proiectelor politice. În anul 2010 a absolvit Universitatea Națională Taras Șevcenko din Kiev, Facultatea de Filosofie, Catedra de Științe Politice. Este licențiat „Științe Politice”. În anul 2014 și-a susținut teza de doctorat cu tema: „Caracteristicile formării imaginii unui lider politic în Ucraina modernă”. Între anii 2006-2014 a lucrat ca activist în campaniile electorale.

Cel mai recent articol care a provocat rumoare în mediile ucrainene este despre „Refuzul Congresului SUA de a finanța batalionul Azov ca rezultat al presiunii lobby-ului evreiesc”, unitate paramilitara ucraineană de orientare nazistă formotă exclusiv din de voluntari („Azov”),  care a luptat in razboiul din Donbas impotriva separatistilor pro-rusi.




Anatol Popescu: „ucrainizarea învățământului în limba română (din regiunea Odesa) nu se va face prin intimidare”! Doar cu „premii și distincții de stat”

Anatol Popescu (foto), președinte al unei Asociații românești și militant activ pentru limba și cultura română din Sudul Basarabei (Regiunea Odesa – Ucraina), a declarat recent pe contul său de facebook, referitor la vizitele de „intimidare” prin școlile românești în regiunea Cernăuți, ale Ministerul Educației din Kiev, că în regiunea Odesa școlile românești nu riscă să fie ucrainizate prin intimidate. Procesul de ucrainizare se va face mult mai simplu aici, prin directorii acelor școli care provin din perioada sovietică, a argumentat Anatol Popescu

Potrivit acestuia, acești diectori s-au remarcat prin acțiuni care au diminuat drastic ponderea claselor cu limba de predare română în favoarea limbii ruse și după independența Ucrainei în favoarea claselor cu limba de predare ucraineană. Mai mult decât atât, decernarea de premii și distincții din partea statului ucrainean acordate acestora, vor contribui la încurajarea acestui proces.

Capul plecat sabia nu-l taie…

Școlile românești din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, probabil că nu riscă să fie vizitate sau intimidate de la Kiev sau Odesa. Majorității directorilor de școli sud-basarabene, cu timpul, li se vor decerna premii și distincții de stat pentru efortul depus în deznaționalizarea, rusificarea/ucrainizarea învățământului în limba română din regiune.

O bună parte din aceștia ori dețin funcțiile din perioada sovietică și și-au început cariera cu deschiderea primei clase cu predare în limba rusă în sate uneori cu populație 100% vorbitoare de limbă română, ori au fost numiți în posturi la începuturile independenței statului ucrainean, având condiția de a deschide primele clase cu predare în limba ucraineană.

Cei mai ”valoroși” dintre aceștia au reușit fie să deschidă clase și în rusă, și în ucraineană, diminuând catastrofal ponderea claselor cu predare în limba română, fie să rusifice/ucrainizeze la propriu – peste noapte – școli românești seculare, cum ar fi cele din Cioara-Murza/Nadrecinoe, raionul Tarutino, Furmanca/Furmanovka și Chitai/Cervonâi Yar, raionul Chilia.

Îmi amintesc, cum prin 1993-94, în școala din Erdek-Burnu/Utkonosovka, unde eram elev de clasa a 8-a, se vroia ”de sus” să se treacă la limba rusă (!!! statul ucrainean avea 2-3 ani de independență…) de predare. La insistența și grație colectivului pedagogic de pe atunci – în mare parte învățători și profesori născuți în perioada interbelică în România și școliți ulterior la Chișinău, tentativa nu a reușit, școala românând cu predare integrală în limba română până în anul 2000, când a fost infiltrată prima clasă cu predare în limba ucraineană – ”operă” a noului director de școală. Întâmplător sau nu – directorul din 1994 nu a mai prins un nou an de învățământ în fotoliul de director. S-a jucat frumos ”de sus” cu mâna celor ”de jos”. Azi proporția elevilor, care învață în limba ucraineană, față de cei din clasele cu predare în limba română este de aproape 50/50… Omul potrivit, la locul potrivit – depinde doar de scopul misiunii și de calitatea de ”instrument” a acestui om. Restul sunt văicăreli. – Anatol Popescu

Școlile românești din regiunea Cernăuți vizitate și ”intimidate” de o delegație oficială de la Ministerul Educației din Kiev scrie Bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

La doar o lună de la începerea oficială a noului an de învățământ 2017-2018 și nici la o săptămână de la promulgarea Legii Educației  de către Președintele țării Petro Poroșenko, Ministerul Educației de la Kiev a trimis o delegație reprezentativă în regiunea Cernăuți pentru a întreprinde vizite și controale prin școlile din nordul Bucovinei. Sub vizorul specialiștilor kieveni au nimerit în cea mai mare parte doar școlile cu limba română de predare.

Să fie oare o metodă de răzbunare a Ministerului Educației de la Kiev pe acele instituții de învățământ cu limba română de predare din regiunea Cernăuți, care și-au arătat nemulțumirea față de noua Lege a Educației, ce va lichida în cel mai apropiat timp învățământul în limba minorităților naționale din Ucraina, inclusiv, în limba română? Sau e o nouă încercare de a-i intimida pe profesorii români, și așa mult prea speriați de această lege, care îi va obliga, fie să se reprofileze sau să părăsească locul de muncă, pentru a aduce cu forța limba ucraineană în totalitate în școlile minorităților naționale, despre care peste un anumit timp ne vom aminti ca și despre evenimentele istorice care au avut loc în țara noastră cu mulți ani în urmă.

Majoritatea profesorilor din regiunea Cernăuți afirmă că un asemenea control din partea Ministerului chiar în primele zile de la începutul noului an de studii n-au mai întâlnit până acuma. Ei sunt siguri că aceste vizite pe neprins de veste în școlile românești din nordul Bucovinei sunt întreprinse cu scopul de a liniști spiritele și de a-i convinge pe profesori că noua Lege a Educației este foarte bună și că nu merită să  se revolte în continuare.  E bună ea pentru cine e bună, dar pentru școlile românești din Ucraina această Lege, în special Articolul 7, constituie un mare pericol, cel al dispariției cu desăvârșire a învățământului în limba română.

Luni, oficialii de la Ministerul Eduației  din Kiev au vizitat câteva școli din raioanele Noua Suliță și Herța, marți, urmează să viziteze alte instituții de învățământ cu limba română de predare din raionul Hliboca. Corespondenții noștri de pe teren vor veni cu amănunte despre această vizită ”pe neprins de veste” a oficialilor de la Kiev întreprinsă în aceste zile în școlile românești din regiunea Cernăuți.