Letopisețul Țării Moldovei

(de la rândul 7) „Iară la ce an s-ar fi așezat dații pre aceste locuri de la zidirea lumii, cu greu este a să adeveri, de vreme că nimea ales anii n-au scris; iară de au și scris, însă nu să tocmăsc: când într-un chip grecii, într-alt chip rămleanii socotesc anii de la zidirea lumii; iară, căt s-au putu afla, nu s-au lăsat nescris. Cum s-au scris mai sus, înmulțindu-să neamurile în câmpii despre Marea Neagră, atâta că nu mai putea încăpea pre acele locuri, ci s-au împrăștiat în toate părțile lumii. Atuncea gheții, dații cărora le zice Curțiliu, ce au scris viața lui Alexandru Machidon: dahi, sahi, gheti, masagheti, fiind cursul anilor de la zidirea lumii 5400, au nemerit pre aceste locuri, unde acum sănt moldovenii și muntenii […]

(de la rândul 3) Iară hotarăle Dații despre răsărit era apa Nistrul (la istoricii cei vechi Tiras să numește); despre amiazăzi Marea Neagră și Dunărea; despre apus Panoniia, țăria Budei; despre miazănoapte Morava și Podoliia a crăiia leșască, unde iaste și Camenița. Sănt o seamă de istorici, care dau și Podoliia și cămpii preste Nistru pănă la apa Buhului, și preste Dunăre Misiile amândoo, care să numește Dobrogea, și o parte de Ilirii, să fie fost tot Dațiia. De acești dați scrie și Cvint Curțius, istoricul de lucrurile lui Alexandru Machedon, precum s-au scris anapoi, însă nu Alexandrie mincinosă, precum iaste pre limba rumănească plină de basne. El scrie sahi, dahi, gheti …, tot un niam era, precum s-a scris, când lumea era rară de oameni […]

(de la rândul 4) Înpărățiia Rămului, căriia putere și lățime aseminea n-au fost nici la o înpărăție în lume. Citind istoriile nu vei afla vei afla mai mare și puternică. De această înpărăție vei afla Prorocie aleasă la Daniil proroc cu dezlegarea visului lui Navuhodonosor, înpăratul Asirii. De aceasta înpărăție cântă și Sfânta Biserică a noastră la vecerniia Nașterii Domnului nostru Isus Hristos […]

(de la rândul 3) Așezănd Traiian Înpărat Domni pre la cetăți, precum zic la leași caștalan, cine care Domn cu al său, iar pre la toate marginile și locurile au pus oșteni, cu numele acestor țări Moldova și Țara Muntenească, Dațiia de Gios; iară Ardealul și părților celorlalte Dațiia de Sus, precum s-au scris la hotarăle Dații. Și acest nume au fost la aceste țări pănă la a dooa descălecare cu Dragoș vodă. Mulți zic Țării Moldovei și Țării Muntăniști, streinii: Dația. Însă neamul lăcuitorilor nu ș-au schimbat numele, ce tot rumănii sau romani, și țările deprinpregiur … acest neam de la Italiia, cării țări îi zic streinii vlah, vloh, unii zic valios, unii ulah. După vloh, italiianul au zis vlah, iară latinul Valahiia […]”

Sursa: Fotocopii de la Biblioteca Academiei Române – filiala Iași (Letopisețul lui Nicolae Costin este cuprins în Cronica anonimă a Brașovului)

Textul integral (puțin diferit de cel din Cronica Brașovului) al Letopisețului în Nicolae Costin. Scrieri în două volume. Ediție îngrijită de Svetlana Korolevschi. Volumul I, Chișinău, 1990

tiparituriromanesti