,
Laserul de la Măgurele, revoluționar
„Groundbreaking” este cuvântul pe care cercetătorii din toată lumea îl folosesc pentru a descrie experimentele și descoperirile care se vor face la Măgurele, odată ce va fi funcțional cel mai puternic laser din lume și echipamentul gamma care îl însoțește.
„Groundbreaking” este folosit în lumea cercetării pentru a descrie situații aflate la limita realității cunoscute de oamenii de știință, descoperiri cu un impact major la nivelul cercetării științifice. Denumit pe scurt Laserul de la Măgurele, echipamentul care urmează să fie instalat din această vară este mult mai complex decât relevă simpla descriere folosită pentru publicul larg, relatează Mediafax într-un reportaj,
În realitate, „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP) este format din două componente: prima este formată din două lasere de mare putere (două brațe a câte 10 petawați fiecare, 10 petawați însemnând 10% din puterea Soarelui), și un generator de radiații gamma cu caracteristici performante, unice în lume, a explicat directorul proiectului, academicianul și profesorul Nicolae Zamfir.
Experimentele, după 2018
Cele două componente sunt de o mare complexitate, iar pentru montarea lor, care se aseamănă cu asamblarea unei stații spațiale, spune profesorul Zamfir, a fost necesară construirea unui complex întreg de cercetare pe platforma de la Măgurele. Asamblarea echipamentelor se va finaliza în 2018, iar după aceea vor începe experimentele.
Cercetătorii își propun să găsească soluții și răspunsuri pentru o serie de probleme pe care încă nu le știm sau nu le putem încă rezolva. Spre exemplu, o aplicație care ar putea rezulta din experimentele făcute la Măgurele este o metodă revoluționară pentru tratarea cancerului, acolo unde nu se mai poate interveni chirurgical. Alte aplicații ar fi simularea radiației cosmice pentru a vedea cum se comportă materialele din care sunt făcute stațiile spațiale sau navetele spațiale pentru o călătorie de lungă durată cum ar fi o viitoare misiune spre Marte.
De asemenea, cercetătorii își propun să găsească răspunsuri la probleme de fizică teoretică, cum ar fi distribuția elementelor în Univers. Nu în ultimul rând, la ELI-NP s-ar putea accelera particulele cu ajutorul laserului, metodă care ar putea înlocui pe viitor tehnologia folosită acum la CERN, adică marile acceleratoare de particule care au niște costuri de construcție și operare astronomice.
Rolf-Dieter Heuer, fost director general al CERN (Organizația Europeană de Cercetare Nucleară) în perioada 2009-2015 a declarat, pentru Mediafax, că laserul de la Măgurele va permite atragerea celor mai bune „creiere” din afara României.
ELI-NP va fi următorul pas în tehnologia științifică, iar într-un viitor nu foarte îndepărtat, dacă se dovedește un succes, atunci este posibil să înlocuiască tehnologia marilor acceleratoare de particule, a afirmat el.
The post Laserul de la Măgurele, revoluționar appeared first on Diaspora Romaneasca.
Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: Laserul de la Măgurele, revoluționar
,
Laserul de la Măgurele, cel mai mare și mai puternic din lume, vizitat de o delegație britanică. Oficialii vor analiza stadiul lucrărilor
Laserul de la Magurele – cel mai mare proiect stiintific din România
Proiectul celui mai mare laser din lume, care se construiește la noi în țară, este atent monitorizat de politicienii străini. Astăzi, o delegație a parlamentului britanic, aflată în vizită în România, va merge pe platforma de la Măgurele. Oficialii vor analiza stadiul lucrărilor și vor întocmi un raport în urma vizitei în țara noastră.
Suprafata centrului de cercetare:31.500 mp
Cost: 356,2 milioane euro, din care 180 de milioane euro au fost deja aprobati de CE pentru perioada 2011-2015
Constructor: Strabag pentru cladire, Thales pentru sistemul laser de mare putere, Consortiul EuroGammaS format din 7 institutii si companii europene pentru Sistemul Fascicul Gamma
STADIUL ACTUAL: Cladirea care va gazdui laserul de la Magurele este in proces de construire si trebuie ridicata pana la finalul anului 2015, moment din care incepe montarea echipamentelor mari in cladirea construita.
Construcția clădirii de la Măgurele, care va adăposti laserul, trebuia finalizată în martie 2015. Ca și cum n-ar fi fost nimic în neregulă, autoritățile pur și simplu au acordat un nou termen: iunie 2015. Și el depășit. Așa că s-a anunțat oficial cel de-al treilea termen: decembrie 2015. Însă, cel mai probabil, lucrările vor fi gata abia în vara anului viitor.
Întrebat, într-o intervenție la Realitatea TV, în emisiunea „Newsroom”, cât pierde România din nefuncționalitatea laserului, ca impact economic, fostul ministrul al Cercetării Mihnea Costoiu a replicat: „Eu așteptam mulțumiri pentru cei care au adus laserul în România, nu critici… Și suntem o mână de oameni care am făcut lucrul ăsta… Dar, trecând peste asta, deocamdată România nu pierde nimic, despre această funcționalitate discutăm în 2020.”
La insistența jurnalistei Realitatea TV Denise Rifai în legătură cu întârzierea cu un an a lucrării, acesta a declarat: „Nu avem un an de întârziere.”
Nici Ministerul Educației, care se ocupă de supervizarea proiectului, nu vede nicio problemă în derularea contractului. Recunoaște, însă, că sunt întârzieri, dar – surpriză! – îi ia apărarea constructorului.
„Poziția oficială a ministerului este că decursul lui este normal, având în vedere complexitatea acestui proiect. Sunt construcții care nu s-au mai realizat în lume. Nu poate fi invocată vreo lipsă a constructorului”, a declarat presedintele ANCS, Tudor Prisecaru.
Dacă s-ar calcula penalizări conform contractului, până la finalul anului, Strabag ar avea de achitat de trei ori valoarea lucrării, adică 750 de milioane de lei. În plus, Strabag ar putea fi obligată să termine lucrarea din fonduri proprii. Însă, paradoxal, nerealizarea proiectului la timp pune presiune pe bugetul de stat!
Un document de corespondență dintre Comisia Europeană și reprezentanții institutului obținut în exclusivitate de Realitatea TV arată că nefinalizarea clădirii de la Măgurele până în decembrie 2015 implică pierderea unei finanțări de 28 de milioane de euro, pe care îi va da, în acest caz, statul român: „Cheltuielile care nu sunt plătite până la 31.12.2015 (faza I) devin neeligibile în faza II și se suportă din bugetul național.”
În loc să caute o soluție, autoritățile române contestă ce scrie negru pe alb în document.
„Materialul pe care îl aveți trebuie citit cu atenție, trebuie văzut acolo că acești bani care ne cer a fi decalați pentru etapa următoare nu vor fi suportați din bugetul național”, a spus Prisecaru.
În plus, după depășirea termenului-limită, tot statul va plăti și cheltuielile suplimentare cu salarii, echipamente și construcții, în valoare de 26 de milioane de euro. Rezultă o gaură de peste 50 de milioane de euro, care ar trebui virați din bugetul de stat.
De proiect răspunde în mod direct Institutul de Fizică Nucleară, aflat în subordinea Ministerului Educației. Așadar, această instituție poate rezilia contractul atât cu proiectantul, cât și cu constructorul. Și totuși, cine din statul român ne spune ce se întâmplă pe șantierul de la Măgurele?
Publicat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / Sursa: monitorizari.hotnews.ro, realitatea.net
