ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Iulian Fota"

Iulian Fota

,

Criza refugiaților în Europa, fenomenul politico-social declanșat în urma conflictelor din țările din nordul Africii și din Orientul Mijlociu dar și al nivelului de sărăcie și al încălcării drepturilor omului din aceste state, au divizat și au creat rupturi atât în coeziunea politicii europene cât și în cadrul percepțiilor și atitudinilor socității civile din statele europene aflate în centrul sau la proximitatea acestei crize. România nu face excepție de la această situație.

În contextul acestor probleme care produc și cu siguranță vor mai produce frământări, a avut loc marți, 12 aprilie la București, în amfiteatrul I.G. Coman din incinta Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, dezbaterea cu tema „Religiile în conflict. Criza refugiaților”, din perspectiva istorică, ortodoxă, islamică și de securitate.

Invitați speciali ai acestei dezbateri au fost Prof.Univ.dr. Tasim GEMIL, Prof. Univ. dr. Iulian FOTA și Pr. dr. Aurel MIHAI – Vicar Eparhial.

Redacția România Breaking News – RBN Press vă prezintă înregistrarea video a acestei dezbateri

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (1) Rugaciune la deschiderea Dezbaterii

Video: Religiile in conflict – Criza Refugiatilor (2) Prezentarea temelor si a participantilor

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (3) Perspectiva Islamica – Prof. Univ. dr. Tasim GEMIL

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (4) Perspectiva Islamica – Prof. Univ. dr. Tasim GEMIL

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (5) Viziunea istorică și de securitate – Prof. Univ. dr. Iulian FOTA 

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (6) Viziunea istorică și de securitate Prof. Univ. dr.Iulian FOTA 

Video: Religiile în conflict  – Criza refugiatilor (7) Intrebari si raspunsuri – Prof.Univ.dr. Tasim GEMIL, Prof. Univ. dr. Iulian FOTA și Pr. dr. Aurel MIHAI – Vicar Eparhial

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (8) Intrebari si raspunsuri – Prof.Univ.dr. Tasim GEMIL, Prof. Univ. dr. Iulian FOTA și Pr. dr. Aurel MIHAI – Vicar Eparhial

Religiile_in_Conflict_Criza-Refugiatiilor_Dezbatere_la_Bucuresti

*

Un scurt istoric al „Crizei Refugiaților”

Un moment important, când criza a început să fie percepută în întreaga sa dimensiune istorică l-a constituit aprilie 2015, când cel puțin 5 vapoare având la bord circa două mii de imigranți s-au scufundat în Marea Mediterană, incident care s-a soldat cu peste 1.200 de victime.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (12)

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (4)

Între 2007 și 2011, un mare număr de emigranți fără documente legale, proveniți din Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud, au trecut fraudulos frontierele dintre Turcia șiGrecia, obligând Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene să întărească controlul la granițe.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (6)

De asemenea, UE încearcă să găsească măsuri care să reducă fluxul de emigranți. Statele componente au trecut deja la măsuri radicale, montând garduri la frontierele acestora: Ungaria la granița cu Serbia, Bulgaria la granița cu Turcia, Republica Macedonia la granița cu Grecia, Austria la granița cuSlovenia. Spre deosebire de statele UE, multe state non-UE nu au dorit să primească refugiați, un exemplu în acest sens fiind Japonia, care în 2015 a acordat statutul de refugiat doar pentru 27 de persoane din 7.000 de cereri (pe care le vor repatria la sfârșitul conflictului din Siria și Irak).

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (5)

Este considerată cea mai mare criză a refugiaților de după cel de-al Doilea Război Mondial, de grupurile pro-refugiați.

Gradul de acceptanță față de refugiați a scăzut după ce a devenit cunoscut faptul că unul din autorii atentatelor de la Paris din noiembrie 2015 a fost un solicitant de azil cu pașaport sirian.

Statele din Grupul de la Visegrád s-au manifestat cel mai vehement împotriva cotelor de refugiați, adică împărțirea refugiaților între statele membre ale Uniunii Europene, așa cum au propus Germania, Austria și Suedia.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (7)

Criza Refugiațiilor din mai multe unghiuri – Câteva puncte de vedere

Lucian Mindruta – jurnalist

Criza refugiaților va sfârși prin a distruge Europa și tratatele ei de liberă trecere dacă Europa nu va ieși din naivitate.

Aceștia nu sunt refugiați politici. Puțini fug doar să-și scape viata. Destui dintre ei sunt oameni pentru care un război e doar o scuză pentru a forța o graniță în speranța unei vieți mai bune. Sunt refugiați economici. Și încă din modelul cu cele mai mici șanse: oameni care cred că țara (și nu tu însuți) te ajuta să te îmbogățești. Sau măcar să trăiești decent.

Cea mai bună dovadă? Nimeni nu vrea să rămână în România sau Bulgaria, unde șomajul e mic și încă mai poți cumpăra o casă la țară cu banii pe care îi iei pe un apartament în Damasc. Bonus: se face și moschee!

Dar nu. Nu e vorba decât în puține cazuri despre persecuție. E vorba despre o migrație, marea migrație a oamenilor care au eșuat. E marea invazie a țărilor care n-au fost în stare (pentru că dictatura, lipsa de libertate economică, șpaga și furt) să-și construiască altceva decât armate. Care acum se luptă între ele.

E în același timp un test: își vor aduce aminte conducătorii Europei soarta Romei, jefuită de barbari? Pentru că asta se întâmplă acum: un jaf lent al unor cohorte pogorâte peste Europa în căutare de ajutor de șomaj sau (eventual) slujbe pentru care nimeni n-are nici o calificare.

E și o migrație bazată pe o legendă: aceea a câinelui cu covrigi în coadă.

Din păcate, s-au terminat. Ultimii covrigi ii ronțăie acum căpșunarii noștri.

Iar Europa are de ales între a se preda sau a începe să-i trimită pe acești oameni să-și facă un drum în propria țară. Așa cum e și normal.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (2)

Alexandru Vlad Ciurea – jurnalist

(…) Puține sunt vocile care exprimă înțelegere și solidaritate. Refugiații nu-și abandonează rostul pentru a ajunge la mai bine. Nu pleacă de acasă cu copiii în brațe și cu sacul cu ultimele bunuri în spate din interes. Sunt oameni disperați, ajunși cu spatele la zid și cu perspectiva morții în față. Fug din țara lor pentru a-și salva copiii și familiile și viețile. Nu am trăit și noi același fenomen de exod în timpul războaielor și în timpul comunismului?!

(…) Înțeleg abordarea celor care pun la îndoială drama refugiaților și se tem de o invazie mascată. Înțeleg argumentele celor care se tem de dimensiunea exodului și care se întreabă cât de mult va fi afectată Europa creștină de valul de cetățeni musulmani. Pare, într-adevăr, greu de explicat preferința pentru spațiul creștin și lipsa de deschidere și sprijin a unor state musulmane, bogate și puternice, care ar putea fi mai aproape de refugiații sirieni… 

De asemenea, înțeleg și admit că primirea și, eventual, integrarea refugiaților este complicată. Lucrurile nu se rezumă la o bucată de pâine și un adăpost. Diferențele dintre noi și ei sunt foarte mari. Nu doar diferența de limbă este importantă. Avem educații diferite, culturi diferite, sisteme administrative diferite. Întâlnim diferențe mari și din punct de vedere medical. Nu doar ADN-ul este diferit, dar și patologia medicală specifică. Vin din zone în care bolile grave, unele transmisibile, sunt diferit abordate față de spațiul occidental. Care sunt vaccinurile pe care le-au făcut acești oameni și copiii lor – dacă au fost vreodată vaccinați? Cum arată fișele lor medicale – dacă au avut vreodată așa ceva? Sunt diferențe greu de surmontat, nu ne-am mai întâlnit cu o astfel de situație, nu știm cum și ce să facem, nimeni nu are o rețetă pentru o criză de asemenea proporții.

Dar cred că trebuie să avem luciditatea de a găsi soluții pentru a ajuta… integral aici – Pro și contra refugiaților

Syrian refugee prays on a rail track at the Greek-Macedonian border, near the village of Idomeni

Este „Criza  Refugiaților” o dovadă ca religia musulmana produce o lume inapoiata?

Lucian Lumezeanu, analist politic

„Problema e că atunci când spunem asta privim lucrurile ca și cum lumea e împărțită în Europa cea dezvoltată și țările musulmane cele rămase în urmă.

Adevărul? O bună, mare parte a refugiaților/imigranților e alcătuită din creștini. Cei veniți din Africa subsahariană sunt majoritar creștini. Sigur, cei veniți din Asia sunt în cea mai mare parte musulmani.

Dacă privim la nivelul statelor, foarte multe state musulmane sunt mult peste multe state creștine. Să luăm un exemplu – țările din nordul Africii, toate musulmane, sunt mai dezvoltate decât Congo, Zimbabwe, Kenya, Angola, toate majoritar creștine.

E o dovadă că religia produce subdezvoltare? Dacă ar fi așa, creștinii ar trebui să fie peste tot în fără musulmanilor. Ca o paranteză, nu există nicio țară budistă care să fie o democrație avansată de tip occidental. Pe scurt, nu, dezvoltarea și nivelul de civilizație depind de o mulțime de alți factori și nu putem spune că religia este neapărat, fără echivoc, cea care blochează dezvoltarea.”… integral aici – Criza refugiatilor: 10 raspunsuri ca sa avem idee ce ne asteapta

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (8)

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (1)

Despre manipularea prin imagine în „Criza Refugiaților”

copilul_sirian_mort_pe_plaja_material_de_propaganda_Criza_Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro

Aylan – copilul sirian, înecat în valurile mării, folosit ca material de propaganda pro-refugiați în mass-media

George Roncea – jurnalist

„(…) Este o istorie veche manipularea prin imagini. Imaginile pot face uneori cât sute de milioane de cuvinte. De o bună bucată de vreme specialiștii în media analizează excelenta utilizare a tehnicilor holliwodiene de către teroriștii jihadiști.

Clipurile cu decapitări și arderi de vii sunt perfect realizate, decupajul este cinematogafic, costumația și scenografia este pe măsură. Transmiterea terorii se face profi, cu scule de calitate și cu masă de montaj. Posibil să se fi tras și duble, că material pentru repetiții este la îndemână.
De la trasmiterea terorii s-a trecut acum la transmiterea compasiunii și milei. Tot cu imagini iconice. (…)  

Imaginea a fost declanșatorul unei isterii colective în favoarea așa zișilor refugiați. Între care se află presărați mii sau zeci de mii de jihadiști, aflăm acum. Și tot (abia) acum aflăm că încă din februarie anunțase ISIS operațiunea valului de colonizatori islamiști.
Întrebarea care nu s-a pus încă este ce legătură există între ISIS și propagandiștii autorităților de la Istanbul ce au pus în scenă imaginea cheie a copilului adus de valuri, aranjat ca o păpușă, cu un cinism de nedescris, pentru a da cât mai bine în poză… integral aici: Turcii și odioasa manipulare pro refugiați ISIS – tehnica copiluțului mort…

copil_sirian_inecat11

Jurnalistul Bogadn Stoica via Mirel Ciurea despre „Fotografia lui Aylan și Teoria Conspiratiei”

(…) crede că cineva a asezat deliberat asa cadavrul acelui copil, mort in valurile Mediteranei, si a setat scena astfel incat sa arate cat mai dramatic in fotografiile care ulterior au zguduit lumea. Este foarte posibil ca cine a facut fotografia sa fi mizat exact pe faptul ca ne va face astfel sa retraim un moment de maxima mila si compasiune. Si a luat ca model grafic o scena pe care am vazut-o toti, indiferent de tara, nationalitate, varsta, cultura. E imaginea unui simbol de-a dreptul planetar, indragit la maxim pe toate meridianele. „E Pinocchio, mă”, mi-a spus amicul meu.(Mirel Ciurea) „N-am mai vazut Pinocchio de 40 de ani, dar de cand am vazut fotografia cu Aylan, am simtit nevoia sa-l revad”.

tumblr_inline_n5k74uvuKA1qej8a8

„Pustiulețu’, Dumnezeu sa-l tina langa el, a fost asezat. Nu pui in opera un scenariu de invadare a Europei, fara o poza-simbol. Este obligatorie!”, mi-a mai spus Mirel Curea. Teoretic, are dreptate. N-ar fi prima oara cand cineva cu scopuri mizerabile da tonul unei emotii colective folosind o tragedie.

De ce a fost folosit Pinocchio ca simbol? Nu intamplator. Toti suntem Pinocchio. Toti am mintit si mintim, minciuna face parte din viata noastra indiferent de cultura, etnie, arela geografic. Pinocchio este, daca vreti, singurul personaj negativ simpatic al copilariei noastre. Pacat ca n-avem sanse sa stim sigur daca am fost manipulati emotional de politistul asta care, fara un motiv anume, a mutat cadavrul copilului dintre stanci fix in zona in care a devenit celebru… Integral aici – Fotografia lui Aylan și Teoria Conspiratiei.

Pinochio

„Criza Refugiaților” alte date și alte dezbateri…

Potrivit Frontex, trecerile ilegale la frontierele UE – 1,83 milioane de persoane în 2015, mult peste numărul din 2014. În spapele cifrelor sunt povești dramatice, dar și trafic ilegal, migranți economici, conflicte de coșmar.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (11)

În acest context și Biroul de Informare al Parlamentului European în România împreună cu Asociația Pro Democrația a organizat, în data de 8  aprile 2016, un eveniment dedicat crizei refugiaților, privită atât dintr-o perspectivă europeană cât și națională, cu titlul „Provocările crizei refugiaților”. O sinteză a declarațiilor poate fi consultată aici.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (10)

„Criza Refugiaților” prin complexitatea ei, în special datorită multiplilor factori de interes cât și implicării unor forțe antagonice, trebuie privită cu maximă seriozitate de fiecare dintre noi. Înțelegerea adevăratelor diminesiuni și resorturi ale acestei Crize, cât și conștientizarea riscurilor care ne pândesc ca nație, alegând o soluții mai mult sau mai puțin de compromis, vor avea consecințe teribile în viitorul apropiat sau mai îndepărtat.

Sunt tot atâtea motive pentru a ne implica, a căuta să înțelegem fenomenul și a identifica corect soluțiile.  Dezbaterea „Religiile în conflict. Criza refugiaților” care a avut loc la amfiteatrul I.G. Coman din incinta Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, reprezintă un demers de consolidare a înțelegerii, percepțiilor și soluțiilor realiste asupra problemei „Crizei Refugiaților” din perspectivă românească.

Publicat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

,

Conflictul din Ucraina avantajează Ro­mânia, sugerea­ză Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru probleme de securitate, argumentând că țara a primit un plus de securitate, iar economia românească nu a fost afectată de războiul din statul vecin.

În ceea ce-l privește pe George Simion, românul expulzat din Republica Moldova, Fota consideră această situație “foarte ciudată” și explică de ce Rusia “a obținut drept de veto” asupra statelor din Parteneriatul Estic, inclusiv asupra Republicii Moldova.

Nici liderii moldoveni nu mai merg cu entuziasm spre Occident, după cum observă fostul consilier de la Cotroceni: “Politicienii moldoveni au decis să-și finlandizeze singuri țara”.  Pe de altă parte, subiectul unirii dintre România și R. Moldova este pus din nou pe tapet într-un moment “total nepotrivit”. ­Iulian Fota enumeră, în plus, patru motive care împiedică unirea dintre cele două țări.

Adjunctul secretarului general NATO, Alexander Vershbow, a spus zilele acestea că Vladimir Putin urmărește să restabilească influența Rusiei în Europa de Est. Cum s-ar putea întâmpla acest lucru?

I.F.:  Cred că Rusia a obținut deja drept de veto asupra marilor decizii și asupra marilor transformări geopolitice din Europa de Est. Acest lucru este, însă, valabil doar pentru zonele aflate la est de Prut. Evident că Rusia și-ar dori să aibă mai multă influență și poate chiar drept de veto asupra deciziilor legate de soarta Europei Centrale, dar nu cred că Occidentul ar putea accepta așa ceva. Ce este sferă NATO rămâne sub umbrela Alianței. Pentru spațiul de la Est de Prut, Rusia a obținut însă drept de veto, inclusiv asupra Republicii Moldova.

Pe ce vă bazați această concluzie?

I.F.:  Pe reacția Vestului la Acordurile Minsk 1 și 2. Să nu uităm că textul celui de-al doilea Acord de la Minsk este un text redactat la Moscova pe baza filosofiei de stat rusești și pus pe masă Franței și Germaniei, care au avut posibilitatea doar să-l amendeze pe ici, pe colo înainte de a-l accepta.

Deci Republica Moldova, Georgia și Ucraina vor rămâne în sfera de influență a Rusiei pentru o perioadă relativ lungă?

I.F.:  Soarta Republicii Moldova, ca și cea a Georgiei, nu mai poate fi hotărâtă doar de cele două state  sau doar în baza relațiilor lor cu Occidentul. În acest moment Rusia are un cuvânt de spus în privința viitorului lor cel puțin în proporție de 50%: o face deja de facto fiindcă prin conflictele înghețate controlează soarta acestor state, așa cum controlează soarta Ucrainei prin influența pe care o are în estul acestei țări și prin trupele trimise acolo.

Crimeea va rămâne de-acum încolo în posesia Rusiei? Occidentul s-a resemnat cu această realitate?

I.F.: Abordarea Occidentului față de Crimeea este similară cu cea față de Țările Baltice. În momentul în care URSS a anexat Țările Baltice, Occidentul a refuzat să recunoască această anexare și a așteptat o ocazie –ce-i drept, vreo 40 de ani pentru ca această ocazie să se ivească. Dar când ocazia s-a ivit, o data cu destrămarea URSS, a recunoscut statalitatea lor imediat.

Dincolo de faptul că anexarea Crimeii încalcă dreptul internațional, e o oarecare diferență între Crimeea care a aparținut, istoric vorbind, Rusiei, și statele Baltice, care doar pasager au fost sub dominația rușilor?

I.F.: Cred că  Occidentul nu va recunoaște de jure această anexare; pe de altă parte, Vestul nu va mai pune, de facto, problema Crimeii pe agenda internațională, cel putin nu în următorii ani. În ultimul an problema Crimeii nu s-a aflat în centrul nici unei discuții dintre Occident și Rusia. Chestiunea Crimeei este închisă, cel puțin pe termen mediu. Fără să-i placă, Occidentul a înghițit anexarea Crimeii. În schimb, Rusia revine ca  hegemon al Europei de Est  și aceasta este principala ei victorie, nu numai  faptul că a destabilizat Ucraina sau că a anexat Crimeea. Moscova a „scufundat”  politica de lărgire a UE și NATO către Est. Cred  că Rusia le va permite Georgiei, Ucrainei, R. Moldova cooperarea cu aceste entități, fiindcă nu este destul de puternică încât să întrerupă legăturile dintre aceste state și Occident și nici nu vrea să platească pentru ele, sa le asiste financiar. Este însă  suficient de puternică încât să se opună  acelor procese  pe care nu le dorește.

În ultima vreme în Republica Moldova se reia tema unionistă, care în România s-a mai diminuat. Cui folosește entuziasmul legat de acest subiect manifesta la Chișinău?

I.F.:  Nu văd o cale de unificare  a R. Moldova cu România, în primul rând pentru că, după cum arată rezultatul ultimelor alegeri parlamentare, apetitul pentru unificare dincolo de Prut este destul de limitat. Demonstrațiile pe care le vedem la televizor sunt una, iar ceea ce ar presupune procesul de unificare este cu totul altceva. Dacă ne uităm în istorie, putem desprinde o matrice și vedea că nici unul dintre elementele pe care le-am avut în 1918, și care toate ne-au fost favorabile, astăzi nu le avem: 1) majoritatea populației din  R.Moldova nu vrea, deci nu avem elementul de autodeterminare; 2) nu există sprijin în Occident pentru ­unire; 3) Rusia nu este slabă; 4) poate cel mai important ­unificarea cu R Moldova nu este politica oficială a statului român. Trebuie să ne aducem aminte că atunci când am aderat la ­NATO și la UE am înțeles condițiile acestei aderări și ne-am asumat printr-un gentlemen agreement respectarea tuturor granițelor țărilor din zonă. Noi nu suntem o țara revizionistă. Am fost invitați  în NATO și UE pentru a face România mai bună, nu mai mare.

Dar în caz de forță majoră pentru R. Moldova, marile puteri vestice ar putea accepta unirea cu România?

I.F.:  Nu văd care ar putea fi cazul de forță majoră, pentru că nu văd ca Republica Moldova să aibă în viitor probleme mari cu Rusia. Elita de la Chișinău a înțeles noua tendință din Europa de Est și s-a pliat deja pe ea. Aduceți-vă aminte cum a crescut politic  Igor Dodon,  liderul socialiștilor moldoveni: s-a dus la Moscova, s-a fotografiat cu președintele Putin, poza a fost pusă pe toate gardurile și a devenit un fel de “icoană”, care le-a adus pro-rușilor un rezultat electoral foarte bun. Acest lucru înseamnă că electoratul a optat pentru un curs mai prudent, fiindcă înainte de europenizare moldovenii se gândesc să-și păstreze statalitatea și integritatea teritorială. Deci Rusia nu are de ce să înceapă o relație de forță cu R. Moldova, pentru că deja Chișinăul răspunde cerințelor Moscovei. Dovadă că în ultimele săptămâni Rusia a luat decizii pozitive în sfera economică, ­inclusiv în ceea ce privește relaxarea embargoului. Sunt de părere că politicienii moldoveni au decis să-și finlandizeze singuri țara. Moldovenii fac acest lucru ținând cont de lecția ucraineană, întrebându-se ce au făcut occidentalii atunci când Rusia a decis să aplice forța în estul Ucrainei. Răspunsul lor e simplu: Occidentul nu a făcut suficient  pentru a ajuta Ucraina să-și păstreze integritatea.

Deci, Republica Moldova s-a autofinlandizat?

I.F.: Așa cred. Moldovenii au un instinct foarte bun de supraviețuire. O populație care a trecut prin anii de gulag, de stalinism, rezistând sovieticilor și care încă este, acum, 60 la sută  vorbitoare de limba română e o populație cu o inteligență politică aparte, pe care instinctul o ajută să rămână în picioare. Nu trebuie să hotărâm noi de la București ce au ei de făcut. Cred că ei știu mai bine și trebuie ­să-i lăsăm să traverseze perioada asta dificilă, pentru că noi nu avem soluții pentru ei și pentru problemele lor.

Cum vi se pare situația creată de expulzarea din Republica Moldova a românului George Simion?

I.F.:  Foarte ciudată. Nu înțeleg de ce exact în acest moment avem această intensificare a acțiunilor unioniste în Republica Moldova. Mi se pare cumva că Simion și cei din jurul lui au apărut de nicăieri și brusc au devenit actori centrali ai scenei politice. Ideea lor de unificare cu paru’ mi se pare extrem de periculoasă. Toți știm că Basarabia a aparținut României: când a fost anexată prima dată în 1812 făcea parte dintr-un teritoriu românesc, unde se vorbea romănește. Acest lucru nu ne dă însă dreptul să facem presiuni pentru unire. În 1918 ei s-au hotărât să se unească, s-au exprimat liber, nu le-a fost impusă unirea  de la București. Dorința moldovenilor este suverană, căci este singurul lucru care poate da viabilitate unui proiect unionist. Deocamdată această dorință nu există la majoritatea populației.

Nu vi se pare că manifestațiile unioniste de stradă din R. Moldova ar putea fi folositoare Rusiei?

I.F.:  Cu cât este mai plină de încărcătură emoțională o temă, cu atât pericolul manipulării crește. Dacă m-aș pune în pielea Rusiei, primii pe care i-aș finanța ar fi unioniștii, pentru ca după aceea să pot să arăt cu degetul intențiile României. Ar fi important să înțelegem o lecție istorică: Basarabia nu a fost niciodată o chestiune între România și Rusia, ci între Rusia și Occident. Deci cei care vor decide în ce lume va fi încadrată R. Moldova, într-una europeană sau într-una eurasiatică, vor fi liderii marilor puteri vestice împreună cu liderii de la Moscova.

Faptul că Berlinul încearcă să aibă relații bune cu Moscova ar putea ajuta în vreun fel R. Moldova?

I.F.:  Occidentul nu-și va risca relațiile cu Rusia doar de dragul unei neclare evoluții pro-occidentale a R. Moldova, cu atât mai mult cu cât nu este clară opțiunea poporului moldovean. E cel mai prost moment cu putință acesta, pentru organizațiile neguvernamentale de a aborda subiectul unirii. Este o lipsă clară de inteligență politică, o incapacitate de a înțelege evenimentele geopolitice. Există două căi de a aborda unirea cu R. Moldova: 1) în matrice occidentală, cum s-a întâmplat în 1918, sau 2) pe matrice rusească, adică în condițiile Rusiei, cum de altfel  ni s-a fluturat  pe la nas. Când s-a discutat în Parlament despre ratificarea Tratatului de aderare la ­NATO, Vadim Tudor, ca șef al PRM, a spus foarte clar că partidul său e împotriva aderării la NATO pentru că acest lucru înseamnă că România pierde Basarabia. Argumentul lui era că în afara NATO aveam șansa reîntregirii, fiindcă exista posibilitatea  ca Rusia, ca recompensă a respingerii NATO,  să ne dea Basarabia înapoi. Nimeni nu vrea să discute acest lucru deschis.

Vadim Tudor vorbea ca și cum ar fi existat pe masă această posibilitate a unificării.

I.F.:  Vadim Tudor exprima doar cealaltă variantă posibilă: Rusia ar fi putut accepta unificarea R. Moldova cu România, dar ar fi fost un pas pe care Occidentul nu l-ar fi recunoscut.

În ce condiții s-ar putea produce unificarea în “matricea occidentală” despre care vorbeați?

I.F.:  În primul rând ar fi nevoie de o Rusie slabă, ceea ce în acest moment nu e cazul.

Refacerea relațiilor dintre Rusia și Occident este în curs de desfășurare. După vizitele făcute în Rusia de șeful diplomației americane, John Kerry, și apoi de adjuncta acestuia, Victoria Nuland, Kremlinul a vorbit despre “un dialog mai strâns”. E posibil?

I.F.:  E din ce în ce mai clar că nu există consens în UE pentru păstrarea sancțiunilor  după expirarea acestora,  apoi uitați-vă la vizita lui Kerry la Soci: întâlnirea nu s-a întâmplat la Moscova, ci pe malul Mării Negre, adică în regiunea în care Rusia se impune din nou ca mare putere. Din momentul în care am văzut că întâlnirea a avut loc la Soci, am înțeles că Rusia a primit ceva la negocierile dintre cele două părți, nu știm nici ce, nici cât de important, dar un pas s-a făcut. Pe urmă, la nici o săptămână, Victoria Nuland, care venise și împreună cu John Kerry, revine la Moscova pentru continuarea negocierilor. Faza acută dintre Rusia și Occident rămâne în spate: sunt dosare mari internaționale în care nu se poate avansa fără Rusia.

Din ce se întâmplă acum în estul țării, România câștigă sau pierde?

I.F.:  România iese bine pentru că, față de acum un an și jumătate, am primit un plus de securitate, se vor construi cele două comandamente NATO în România, vom avea prezență militară sporită din partea Alianței și a SUA. Ca și după războiul care a dus la destrămarea Iugoslaviei, România iese întărită. Chiar și din punct de vedere economic lucrurile merg bine, în ciuda războiului din Ucraina, investitorii au dovedit că au încredere în potențialul nostru economic.

Sursa:  romanialibera.ro prin romaniabreakingnews.ro

Sursa foto:qmagazine.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press