ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Ion Iovcev"

Ion Iovcev

,

Despre situația școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană și cum activează instituțiile de învățământ românești sub administrația nerecunoscută din regiune și prin ce metode se încearcă deznaționalizarea populației băștinașe și infiltrarea fricii? La toate acestea s-a referit în dialog la Deutsche Welle  directorul Liceului Teoretic ”Lucian Blaga” de la Tiraspol, Ion Iovcev.

Administrația separatistă de la Tiraspol își schimbă tactica, însă strategia rămâne cea veche, în privința școlilor românești din raioanele de Est și orașul Bender.

Și anume distrugând tot ce a mai rămas românesc în educație. După comasarea câtorva școli de sport pentru copiii din Tiraspol, în curtea liceului a fost adusă și abandonată, ca la o groapă de gunoi, mai multă tehnică învechită – autobuze, microbuze defectate etc., astfel încât copiilor nu le-a mai rămas loc pentru joacă.

La 1 septembrie 2015, la careul solemn, desfășurat în această curte plină cu fier uzat a fost multă lume: elevi, părinți, profesori și alți oaspeți. N-au lipsit nici miliționerii transnistreni în formă de serviciu precum și oamenii în civil (după cum credem noi, cei de la KGB, securitatea statului transnistrean).

Cu tot riscul ce ne urmărea, administrația liceului s-a străduit să facă posibil, ca elevii să aibă parte de o zi frumoasă de sărbătoare, un început frumos de an școlar cu toate atributele necesare – imnul R. Moldova, al Liceului Teoretic ”Lucian Blaga”, drapelul de stat al RM.

Numărul de copii în toate cele opt școli se micșorează de la an la an din cauza presiunilor exercitate permanent din partea administrației transnistrene – mass media, securitatea… Drept exemplu poate servi difuzarea la televiziunea locală a filmului „documentar”, la comanda KGB, „Două lumi, două sisteme educaționale”, pe data de 29 mai 2015. Prin acest film s-a încercat informarea opiniei publice că, în școlile cu predare în limba română, nu se face educație și carte, ci doar politică.

În mai multe episoade s-a arătat că împreuna cu discipolii mei m-aș afla mai des prin vizite la Chișinău, la întâlnire cu președintele Republicii Moldova, la București, la întâlnire cu președintele României, decât la școală; iar după ce am fost decorat cu cea mai înaltă decorație a României „Steaua României”, s-a spus că o astfel de decorație o are și „teroristul’ Ilie Ilașcu. Prin asemenea mesaje video sunt informați locuitorii din regiunea transnistreană că aceste școli ar fi niște insulițe naționaliste unde se educă într-un fel viitorii ”teroriști”.

În realitate, în aceste instituții, se educă adevărați cetățeni, se propagă umanismul, toleranța și dragostea față de tot ce e frumos. Toate cele cinci licee din această zonă se află în rândul primelor licee din republică, în care toți elevii au susținut examenele de bacalaureat, instituția pe care o conduc situându-se pe locul șapte.

În comparație cu numărul de elevi pe care l-am avut până la devastarea instituției, la 15 iulie 2004, acesta a scăzut mult. Dar ne bucură faptul că am putut păstra numărul elevilor pe care l-am avut în anul de studii 2014-2015, anume 140 de elevi. E puțin. Însă este foarte importantă păstrarea acestei insulițe de latinitate, care se numește Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol.

Toate școlile cu predare în limba română sunt susținute financiar, material și moral de Ministerul Educației și de Guvernul Republicii Moldova. Pe data de 25 august 2015 instituția de învățământ pe care o conduc a fost inspectată de o comisie comună mixtă din partea Chișinăului și a Tiraspolului, care a avut scopul de a vedea cum este pregătită instituția pentru noul an școlar. Am fost apreciați din partea comisiei cu calificativul „bine”.

Spuneam că n-am fi putut exista fără susținerea financiară și materială a Chișinăului, fără susținerea Biroului de Reintegrare al Republicii Moldova, organizațiilor internaționale, a României, SUA, a mass media…, însă greul cel mare a fost și rămâne pe seama noastră, profesorilor, elevilor și părinților din cele opt școli. După părerea mea, școlile din stânga Nistrului și orașul Bender sunt niște „catalizatori” pentru integritatea Republicii Moldova. Nu în zadar regimul separatist a luptat și luptă atât de mult împotriva acestor focare de lumină din regiune.

Cu toate acestea avem performanțe și la învățătură, și în sport, și în activitatea artistică. Elevii noștri participă la competiții naționale și internaționale la gimnastică artistică, fotbal masculin și feminin, box, atletism, jocul de dame și șah. Participăm la olimpiade, la disciplinele școlare organizate la nivel raional și republican. Absolvenții noștri își fac studiile în cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Republica Moldova, România și alte state ale Uniunii Europene. Astăzi absolvenții liceelor din raioanele de Est ale Republicii Moldova și Bender pot fi întâlniți în diferite domenii de activitate în țară și în multe alte state, de care suntem mândri pe bună dreptate.

De mai bine de patru decenii activez în domeniul educației și practic m-am aflat aici, în stânga Nistrului, și în perioada anilor studenției de la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”. A trăi și lucra în această zonă nu este deloc ușor. Este și riscant. Îmi spun opinia, dar cred că și colegii mei, directori ai instituțiilor cu predare în română din Transnistria vor răspunde la fel. Principalul motiv de a nu pleca de aici a fost dragostea pentru copii, profesia de pedagog, care practic nu e profesie, ci după cum spunea marele Nicolae Iorga „preotul, actorul și profesorul n-au profesie, ci vocație”. O spun franc și din toată inima; iubirea de neam și limbă, demnitatea și copiii m-au făcut să înfrunt toate greutățile și să rămân aici unde m-a prins timpul.

Tânăra generație este și va fi recunoscătoare pentru tot ce-am făcut și facem pentru ei, pentru educația primită, pentru posibilitatea de a învăța în instituțiile dorite și pentru libera circulație în țările UE, SUA și în alte state ale lumii. Avem copii deosebiți, avem copii educați în spiritul valorilor umane, europene.

Condițiile în care activează aceste instituții de învățământ din stânga Nistrului lasă mult de dorit. Șase din cele opt instituții de învățământ nu au edificii proprii, fiind nevoite să arendeze spațiile necesare achitând sume exorbitante pentru chirie. Spre exemplu pentru cei 930 de metri pătrați ai săi, Liceul Teoretic „Lucian Blaga” de la Tiraspol plătește anual peste jumătate de milion de lei moldovenești, echivalentul a peste 25.000 de euro. N-avem săli de sport, cantine, săli de festivități… Condițiile în care activăm sunt bine cunoscute autorităților centrale de la Chișinău. Am avut o întâlnire a unui grup de elevi cu președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în sala de ședințe a Parlamentului. Problemele sunt bine cunoscute și ministerului de resort. Este clar că s-ar putea face mai mult, însă instabilitatea politică și greutățile pe care le are Moldova în prezent se răsfrâng și asupra noastră. Rămânem optimiști și continuăm să luptăm pentru dreptul la studii în limba română a copiilor din regiunea de Est a Republicii Moldova.

În pofida greutăților pe care le avem continuăm să facem față cerințelor și să păstrăm aceste școli cu toate că baza materială încă lasă mult de dorit. Avem nevoie de edificii care să corespundă cerințelor unei instituții de învățământ moderne.

Există un real pericol  ca aceste instituții de învățământ care luptă în continuare pentru studierea în limba română să dispară.

Liceul „Evrica”din Râbnița are edificiu construit de Ministerul Educației al Republicii Moldova, însă acaparat de administrația orășenească din Râbnița încă din 2004, în perioada „războiului școlilor” și n-a fost întors până azi. De fapt, clădirea se deteriorează în timp, de ploi și vânt.

O altă situație este la Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol,care a fost luat de separatiști, în prezent cu sediul la Doroțcaia. Vin în Doroțcaia ca să poată studia în limba română, pentru ca au fost alungați din Transnistria. Acesta este supranumit „liceu pe roți”, deoarece de ani de zile, pe vânt, ploaie și ger elevii sunt nevoiți să facă naveta zilnic la o distanță de mai bine de 30 km, din Grigoriopol la Doroțcaia, trecând printr-un control viguros la vama transnistreană. Deși la Grigoriopol sunt clădiri în care ar fi putut fi amplasat liceul respectiv, acestea sunt lăsate în paragină. Autoritățile transnistrene fac tot posibilul ca această școală să nu existe.

Este dificilă și încheierea contractelor de închiriere a clădirilor pentru școlile cu predare în limba română. Tarifele pentru chirie cresc de la an la an.

În zonă sunt declarate trei limbi oficiale: limba „moldovenească”, limba rusă și limba ucraineană. De facto practic funcționează numai limba rusă.

Chiar dacă nu ești întotdeauna amenințat pentru că vorbești românește, ești totuși sută la sută huiduit, agresat în transportul public, în magazine, instituțiile publice.

În Transnistria are loc un genocid față de populația băștinașă, o deznaționalizare a populației după un plan bine dirijat. Tot mai puține școli, tot mai puțini elevi studiază în așa-numita „limbă moldovenească”, tot mai multe familii de moldoveni sunt nevoiți să-și înscrie copiii în școli cu predare în limba rusă.

Au fost și mai sunt declarații de aderare a „rmn” ca și Crimeia la Federația Rusă. De fapt nu numai declarații, dar au fost organizate și referendumuri de aderare la Federația Rusă a acestei zone. Se știe cum s-au făcut și cum se fac plebiscitele iar rezultatele sunt în favoarea autorităților. Populația din Transnistria este informată numai dintr-o singură sursă, cea a Federației Ruse. Și tot ce este difuzat de mass media rusă este primit ca un adevăr absolut. Se vorbește de chipul dușmanului prin intermediul presei, prin care se subînțelege clar că acesta este Republica Moldova și România.

Pe 2 septembrie curent s-au sărbătorit 25 de ani de la declarația de independență a „rmn”. A avut loc și o mare paradă militară. Orașul era împânzit cu drapele ale Federației Ruse, clădiri cu multe etaje acoperite de sute de steaguri rusești, iar aceasta are un impact mare asupra populației și a formării opiniei publice.

La 1 septembrie curent, practic toate școlile rusești, zic rusești și nu cu predare în limba rusă, au primit pentru fiecare elev manuale noi aduse și editate în Federația Rusă. Deci, ei învață istoria Rusiei și celelalte discipline după curricula Federației Ruse. De facto totul este pregătit de parcă Transnistria ar fi pământ strămoșesc rusesc. Iar noi ce putem face? Doar să continuăm lupta pentru drepturile noastre și să sperăm că în această luptă nu vom rămâne singuri.

Așteptăm sprijinul României, dar nu numai în cuvinte, ci și cu fapte.

Idealul meu a fost și rămâne unirea celor două maluri ale Prutului, deoarece am crezut, și cu atât mai mult cred acum, că numai prin unirea celor două state românești putem să devenim și noi cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene.

Publicat de  Andrei Rădescu – romaniabreakingnews.ro

,

Transnistria_Moldova_RomaniaRomânii din Transnistria vă cer ajutor:

„Suntem amenințați, maltratați, hărțuiți, înjosiți. Sângele apă nu se face! Fiți alături de noi!”

Directorul Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol-Transnistria, Ion Iovcev, transmite, în numele elevilor, părinților și profesorilor, o scrisoare deschisă către România, în care reclamă presiunile la care sunt supuși aceștia de autoritățile separatiste. „Lupta este inegală, de aceea avem nevoie de ajutorul românilor din țară, avem nevoie să fim auziți de însăși Țara! Sângele apă nu se face! Fiți alături de noi!”, este apelul românilor din Tiraspol.

Demersul președintelui Sovietului Suprem din Tiraspol, Mihail Burla, de a cere alipirea Transnistriei a Rusia pe modelul Crimeea, crește presiunea asupra românilor din republica separatistă. Directorul singurului liceu românesc din Tiraspol, Ion Iovcev, transmite, în numele elevilor părinților și profesorilor de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga”,  o scrisoare emoționantă românilor, prin intermediul gândul, cerându-le ajutorul și să fie alături de cei care „ pe parcursul unui sfert de veac, am demonstrat dragostea noastră de tot ce-i românesc aici în Transnistria, dragostea noastră pentru limba română, pentru neam și pentru demnitate națională!”.

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol - Ion Iovcev
Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol – Ion Iovcev

Vă prezentăm mai jos scrisoarea integrală:

“Ne adresăm noi, copiii tăi, elevii, profesorii și părinții unicei instituții cu predare în limba română din Tiraspol, liceul „Lucian Blaga”. Pe parcursul anilor, pe parcursul unui sfert de veac, am demonstrat dragostea noastră de tot ce-i românesc aici în Transnistria, dragostea noastră pentru limba română, pentru neam și pentru demnitate națională! Liceu-cetate, liceu-ambasadă a limbii române, liceu ce poartă numele poetului, filosofului, umanistului, diplomatului, marelui român – Lucian Blaga.

Ne adresăm cu speranța să fim auziți, să fiți alături de noi azi, când e pusă în pericol existența liceului și existența noastră ca neam. E pus în pericol viitorul nostru. Am trecut prin grele încercări: devastați în repetate rânduri, amenințați, maltratați, hărțuiți, înjosiți. Însă niciodată n-am fost îngenuncheați, n-am renunțat la idealul nostru, la demnitatea noastră, la indentitatea noastră, la limbă, neam și țară!

Fiți alături de noi! Ocrotiți-ne,ajutați-ne! Cum se poate oare întâmpla ca în centrul Europei, în fața lumii civilizate, în secolul XXI, să fie încălcate drepturilor elementare ale copiilor și părinților, dreptul de a învăța în limba maternă, dreptul de a-ți alege școala de instruire?! Activtatea financiară practic este blocata de administrația transnistreană. Nu ni s-au întors salariile angajaților, sechestrate pe data de 5 februarie 2014 de „vameșii din Tiraspol” (unica sursă de existență a profesorilor), automobilul liceului, ștampila instituției, telefoanele mobile, aparatul de fotografiat, precum și documentația financiară. Presiunile continuă: citație a directorului, a contabilei liceului la procuratură, la tribunalul orășenesc pentru nesupunere la legile de aici (de fapt, pentru dârzenia de a învăța în limba română). Lupta este inegală, de aceea avem nevoie de ajutorul românilor din țară, avem nevoie să fim auziți de însăși Țara! Sângele apă nu se face! Fiți alături de noi!

În numele elevilor, profesorilor și părinților Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol,

Ion Iovcev, director”

După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că același lucru s-ar putea întâmpla și cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecințe dramatice, a spus marți pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învață pe copiii români din Transnistria limba română și îi educă, în ciuda tuturor dificultăților, în spiritul național. “Noi stăm la paza limbii române, suntem ostașii limbii române”, a explicat el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăților. Există însă și un altul, care cântărește chiar mai greu: “Pe de altă parte, unde să plecăm? Știm că românii sunt primitori.   Dar ca să trăiești în România îți trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”, se întreabă directorul.

Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulți români vor renunța la tot ce au strâns într-o viață și vor lua calea pribegiei, ca în 1940.

Publicat și pe stareanatiunii.com

,

Românii din Transnistria sunt triști și îngrijorați pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol pentru Gândul. Făcuți „fasciști” de propaganda rusească și supuși presiunilor de tot felul, aceștia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenția publică de Mihail Burla, președintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat președintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîșkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislația Rusiei a acestei posibilități.

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol - Ion Iovcev

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol – Ion Iovcev

După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că același lucru s-ar putea întâmpla și cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecințe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învață pe copiii români din Transnistria limba română și îi educă, în ciuda tuturor dificultăților, în spiritul național. „Noi stăm la paza limbii române, suntem ostașii limbii române”, explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăților. Există însă și un altul, care cântărește chiar mai greu:

„Pe de altă parte, unde să plecăm? Știm că românii sunt primitori.   Dar ca să trăiești în România îți trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”

– se întreabă directorul.

Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulți români vor renunța la tot ce au strâns într-o viață și vor lua calea pribegiei, ca în 1940.

Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situație?

Știți că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe fața oamenilor. Dar oamenii sunt foarte triști, sunt îngrijorați. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-și facă buletin moldovenesc și era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populație rusofonă care vrea să-și ia pașapoarte biometrice. Toată lumea se gândește la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.

Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce ați face?

În primul rând că chiar și prin absurd e foarte greu să-mi închipui așa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face și ar fi o mare dramă pentru populația românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situația 1940, oamenii își vor părăsi agonisirea de o viață și vor pleca în pribegie.

Cum simte populația românească presiunea din partea populației rusești și din partea autorităților?

Știți că se  spune că ce scrie mass-media se reflectă și asupra populației. Mass-media e în majoritate în limba rusă și oamenii sunt îmbibați cu idei fixe în interesul Federației Ruse. Românii sunt ponegriți în toate felurile, sunt făcuți inclusiv fasciști.

lansare_transnistria_temnita_limbii_romane_Ion_IovcevCe se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?

În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puțini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălați pe creier. Vor rămâne bătrânii și cei care chiar nu au bani deloc și nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.

Dumneavoastră de ce ați rămas acolo?

Chiar mă întreb și eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii și am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simțit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe acești copii, generație după generație. Pe de altă parte, unde să plecăm? Știm că românii sunt primitori.  Dar ca să trăiești în România îți trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?

Așteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?

Sigur că așteptăm ajutor din partea românilor și ar fi bine să îl și primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaștere a ceea ce am făcut și, în același timp, singurul președinte care ne-a decorat a fost, în 2000, președintele Constantinescu și de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostașii limbii române.

Andreea Ofiteru / gandul.info
Tiraspol

Tiraspol

,

Asa ziși lucrători ai ilegalei miliții transnistrene ar putea ajunge URMĂRIȚI INTERNAȚIONAL ! Приднестровье, Внимание! Уведомление для любителей вмешаться! Вы будете привлечены к ответственности на международном уровне!
Asa ziși lucrători ai ilegalei miliții transnistrene ar putea ajunge URMĂRIȚI INTERNAȚIONAL !
Приднестровье, Внимание! Уведомление для любителей вмешаться! Вы будете привлечены к ответственности на международном уровне!

Приднестровье, Внимание! Уведомление для любителей вмешаться! Вы будете привлечены к ответственности на международном уровне!

ATENȚIE TRANSNISTRIA! AVIZ AMATORILOR! PROCURATURA REPUBLICII MOLDOVA INSTRUMENTEAZĂ CAZUL PRIVĂRII DE LIBERTATE A DIRECTORULUI ION IOVCEV! URMĂTORUL PAS: FĂPTUITORII TRANSNISTRENI VOR PUTEA FI DAȚI ÎN URMĂRIRE INTERNAȚIONALĂ!

Procuratura Generală a declanșat  o cauză penală pe faptul privării ilegale de libertate  a directorului Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev,  și a celor 2 angajați ai instituției.

Potrivit serviciului de presă al Procuraturii Generale, pentru privarea ilegală de libertate, legislația Republicii Moldova prevede o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de la 3 la 7 ani.

Deși expertul în reglementarea transnistreană, Oazu Nantoi, le-a spus jurnaliștilor de la Moldova.org că procuratura nu va putea duce la bun sfârșit dosarul penal pentru că mimează buna intenție, așa cum o fac autoritățile centrale în privința soluționării conflictului transnistrean. “Teoretic există pârghii. Există o listă de persoane care trebuie condamnate, începând cu Evgheni Șevciuk, apoi șeful KGB-ului și terminând cu angajați simpli. Acum cei care scuipă în statalitatea Republicii Moldova, se plimbă fără vreo grijă la Chișinău la cumpărături. A fost reținut cineva? Nu. Despre ce fel de finalitate acestui dosar putem vorbi”, a opiniat Oazu Nantoi. De aceeași părere este și fostul membru al Comisie Unificate de Control, Ion Leahu. Acesta a spus pentru Moldova.org că în conformitate cu normele legale, există toate șansele ca acest dosar să fie finalizat, însă acest fapt este greu de crezut. “Judecata poate pronunța sentința, doar că aceasta nu va putea fi executată. Pot fi aplicate pedepse precum amenzi sau privațiune de libertate, dar nu există pârghii ca persoana vinovată să-și ispășească pedeapsa. Pentru a da persoana sau persoanele respective în urmărire, este nevoie de susținere internațională. Din experiența mea, pot spune cu siguranță cu Ucraina nu ne va susține în acest sens, iar Federația Rusă și mai puțin. Iar șansele ca cel vinovat să fie prins în țări europene și transmis autorităților moldovenești sunt minime”, a exeplicat Ion Leahu.

Și totuși… Dacă Republica Moldova, prin Procuratura Generală, apoi prin justiție și mai departe acționând pe toate căile și pârghiile organismelor internaționale va obține mandate internaționale de urmărire, chiar dacă Ucraina și Rusia nu vor da curs, va fi o presiune în plus asupra celor ce în mod ilegal acționează în Transnistria. Una este să acționezi nestingherit, în special ca individ știind că nimic nu ți se poate întâmpla sub „pălăria pasivității” organelor de Stat ale Republcii Moldova  și alta doar  sub „așa zisa protecție nistreano-rusească” dar URMĂRIT INTERNAȚIONAL !

ACUM R.Moldova nu mai este singură! Are în spate Statele Unite ale Americi, Uniunea Europeană și România, care cu siguranță vor putea da curs și asistență unei astfel de proceduri, chiar daca „tehnic” cei inculpați nu vor fi extrădați de Rusia sau Ucraina.

Această situație va fi un impediment serios pentru activitatea teroristă nistreană ce are girul Moscovei, în a controla și impune voința printre așa zișii subordonați.

Redacția R.B.N. Press amintiește că pe 5 februarie 2014, în regiunea satului Parcani, raionul Slobozia,  în mod ilegal au fost reținuți și privați de libertate directorul Liceului „Lucian Blaga”, din  Tiraspol, Ion Iovcev, contabilul și șoferul, de către reprezentanții forțelor neconstituționale ale regiunii transnistrene, care au „confiscat” suma de bani destinată achitării salariilor profesorilor de la liceul românesc pe motiv de „contrabandă”!

Redacția R.B.N.Press vă supune atenției o serie de materiale cu temă legislativă care prin simpla parcurgere vă poate contura un traseu pe care il poate urma instrumentarea cazului: Justitia Republicii Moldova – Hotarare definitiva de condamnare a celor implicați, darea in urmarire internațională a celor gasiți vinovați ( așa zișii angajați ai miliției transnistrene -un organ inexistent juridic al unui stat inexistent)

Despre Mandatul european de arestare în contextul colaborării internaționale în materie procesual penală

…În condițiile săvârșirii unor infracțiuni pe teritoriul unui stat de către persoane aparținând altui stat sau în cazul organizațiilor criminale internaționale care implică săvârșirea de infracțiuni pe teritoriul mai multor state, sunt necesare acțiuni și reglementări de colaborare internațională pe plan judiciar. Această colaborare se obține prin încheierea de tratate internaționale de asistență juridică și judiciară între state,[4] pe baza unor recomandări ale convențiilor internaționale în acest domeniu.

În cazul în care se pune problema unei asistențe judiciare între statul nostru și alt stat, regulile convenite în tratatul de asistență judiciară își au deplină aplicare. Fiind însă posibilă o colaborare între statul nostru și un stat cu care nu avem tratat de asistentă judiciară, în practică se pot folosi reguli stabilite pe bază de reciprocitate. În fine, în cazul în care nici astfel de reguli nu sunt stabilite, Codul de procedură penală din 2003 a adoptat, în art. 531-559, norme după care să se ducă asistența juridică internațională.

Conform art. 8 al. (1) din Constituția RM „Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional“, iar conform art. 4 al (2) al Constituției RM „Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele viitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale“.[5]

Potrivit legii procesual penale (art.531 din CPPRM), dispozițiile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte și alte obligații intenaționale ale Republicii Moldova vor avea prioritate în raport cu dispozițiile legii interne, iar dacă Republica Moldova este parte la mai multe acte internaționale de asistență juridică la care este parte și statul de la care se solicită asistență juridică sau statul care o solicită și între normele acestor acte apar divergențe sau incompatibilități, se aplică prevederile tartatului care asigură o protecție mai benefică a drepturilor și libertăților omului.

Admițând necesitatea cooperării internaționale în cauzele penale, ca obligație decurgând din instrumentele juridice la care Republica Moldova este parte, se asigură și protecția intereselor de suveranitate, securitate, ordine publică și alte interese ale Moldovei, definite prin Constituție, cărora le este subordonată aplicarea legii de cooperare judiciară internațională în materie; această regulă este de natură a face posibilă refuzarea unei forme de cooperare atunci când sunt atinse interesele Republicii Moldova indicate anterior.

Admisibilitatea acordării asistenței juridice internaționale în toate cazurile o decide instanța de judecată, pornind de la faptul că într-o asemenea activitate pot fi afectate anumite drepturi și interese ale persoanei. Totodată, Ministerul Justiției, ca organ executiv, poate decide de sine stătător neexecutarea unei hotărâri judecătorești privind admiterea acordării asistenței juridice fără a implica o instanță de judecată în această activitate, în această decizie. Ministerul Justiției este în drept să decidă în situația când sunt afectate interesele naționale fundamentale. Astfel, în art. 532 CPP al RM se menționează că: „Cererile privitoare la asistența juridică internațională în materie penală se fac prin intermediul Ministerului Justiției sau al Procuraturii Generale direct și/sau prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cu excepția cazurilor cînd, pe bază de reciprocitate, se prevede o altă modalitate de cerere“[6].

Asupra aceleiași probleme se pronunță și legislatorul rus care indică expres că interpelările de efectuare a acțiunilor procedurale se expediază prin intermediul:

1. Curții Supreme de Justiție a Federației Ruse;

2. Ministerului Justiției al Federației Ruse;

3. Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse precum și a Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse;

4. Procuraturii Generale a Federației Ruse.[7]

Cooperarea judiciară internațională în materie penală se realizează, în ce privește cererile de asistență juridică internațională ale României, prin următoarele autorități centrale române: Ministerul Justiției, dacă au ca obiect extrădarea și transferarea persoanelor condamnate sau dacă se referă la activitatea de judecată ori la faza executării hotărârilor penale; Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă se referă la activități din faza de cercetare și urmărire penală; Ministerul Administrației și Internelor, dacă se referă la cazierul judiciar.[8]

Conform CPP al RM, obiectul asistenței juridice este cuprins în anumite activități, cum ar fi: Comisia rogatorie, extrădarea, transferarea persoanelor condamnate, recunoașterea hotărîrilor penale definitive pronunțate de către instanțele judecătorești din străinătate. Cu toate acestea, asistența juridică internațională poate lua și alte, diverse, forme pe lîngă cele enunțate, precum: transmiterea anumitor acte persoanelor fizice sau juridice, citarea persoanelor aflate peste hotarele țării pentru a participa la anumite acțiuni procesuale în țară sau a se prezenta în fața instanței, de asemenea citarea persoanelor pentru audiere.

Potrivit dispozițiilor art. 158 din Legea nr. 302/2004 a României, asistența judiciară cuprinde: comisiile rogatorii internaționale; audierile prin videoconferință; înfățișarea în statul solicitant a martorilor, experților și a persoanelor urmărite; notificarea actelor de procedură care se întocmesc ori se depun într-un proces penal; cazierul judiciar.[9]

În pofida tuturor acordurilor internaționale încheiate de către statul în cauză, există și anumite derogări de la normele de bază care menționează că în unele cazuri, Republica Moldova poate să refuze asistența juridică internațională, și anume când este vorba de infracțiuni politice sau infracțiuni conexe cu alte infracțiuni. În același timp, refuzul nu se admite dacă persoana este învinuită sau condamnată pentru anumite infracțiuni penale internaționale. Asistența juridică internațională poate fi refuzată și în cazul cînd este vorba de o încălcare a disciplinei militare, cât și în cazul când organul de urmărire penală sau instanța de judecată solicitate pentru acordarea asistenței juridice consideră că acordarea acesteia este de natură să aducă atingere suveranității, libertății sau ordinii publice a statului; refuzul este și în cazul când există motive întemeiate de a crede că bănuitul este urmărit sau de a crede că persoana este urmărită sau pedepsită penal din motive de rasă, religie, cetățenie, asociere la un anumit grup sau pentru împărtășirea unor anumitor convingeri politice, sau dacă situația lui se va agrava și mai mult din motivele enumerate mai sus. Asistența juridică este refuzată și în cazul când în țara respectivă fapta se pedepsește cu moartea și nu există nici o garanție că nu se va aplica această pedeapsă, cât și în cazul când în conformitate cu legislația penală națională, fapta dată nu constituie infracțiune sau persoana nu poate fi trasă la răspundere penală. În toate cazurile când este vorba de un refuz, acest refuz trebuie motivat, altfel statul își încalcă obligațiile stipulate de tratatele internaționale de asistență juridică internațională. În afară de temeiurile invocate, orice tratat de asistență juridică, bilateral sau multilateral, poate să prevadă și alte temeiuri care vor fi în toate cazurile obligatorii și vor prevala asupra normelor prevăzute de art. 534 CPPRM. Statul solicitant determină în toate cazurile dacă există un temei de refuz al asistenței juridice, de exemplu, când este vorba de caracterul politic sau militar al unei infracțiuni, cu anumite ecxcepții când există anumite acte internaționale care determină caraterul unei infracțiuni.[10]

În toate cazurile când acordarea asistenței provoacă anumite cheltuieli, acestea sunt suportate de către partea solicitantă, pe teritoriul țării sale. Totuși în unele tratate bilaterale sau multilaterale pot fi prevăzute și alte modalități de recuperare a cheltuielilor.[11]

Legea României, deasemenea prevede (art. 24’ și 242) un șir motive obligatorii de refuzare a cooperării decurgând din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, ca motive obligatorii de refuz al cooperării judiciare internaționale în materie penală se numără temerea că se urmărește pedepsirea unor persoane pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice sau de apartenență la un grup social, ori se referă la o infracțiune de natură politică sau la una pur militară; printre motivele opționale de refuzare a cooperării judiciare internaționale se situează, în primul rând, existența în țara noastră a unui proces în curs pentru aceeași faptă sau declanșarea unui astfel de proces; în al doilea rând, atunci când prin acceptarea cererii de cooperare judiciară s-ar putea produce consecințe grave pentru persoana vizată datorită vârstei sale, a stării de sănătate sau al oricărui motiv cu caracter personal.

Nu este admisibilă o formă de cooperare judiciară internațională în cazul regulii non bis in idem, în sensul că în Republica Moldova sau în oricare alt stat, printr-o hotărâre definitivă, s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal pentru aceeași faptă ori pedeapsa aplicată printr-o hotărâre penală definitivă a fost executată sau a făcut obiectul unei grațieri sau amnistii.

O altă regulă a cooperării judiciare internaționale în materie penală este confidențialitatea cererilor de asistență judiciară internațională și a actelor anexate acestora.

O conotație deosebită instituția asistenței juridice internaționale în materie penală a căpătat-o în cadrul Uniunii Europene. Astfel, Tratatul de la Amsterdam[12] stipulează că Uniunea Europeană trebuie să mențină și să dezvolte un spațiu de libertate, securitate și de justiție. Libertatea presupune existența unui spațiu judiciar comun, în care cetățenii europeni să poată să se adreseze justiției în unul din statele membre ca și în propria țară. În același timp, trebuie eliminată posibilitatea ca infractorii să exploateze diferențele dintre sistemele juridice ale statelor, de aceea se impune ca hotărârile judecătorești să fie recunoscute și executate în străinătate fără formalitățile prevăzute de convențiile clasice privind asistența judiciară internațională.

În cadrul Consiliului European de la Tampere, Finlanda, din 15 și 16 octombrie 1999, s-a statuat că recunoașterea reciprocă a hotărârilor este piatra unghiulară a cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene.

În timpul Președinției olandeze a Consiliului UE, a fost adoptat Programul Haga, care își propune accelerarea măsurilor menite a da viață unui spațiu judiciar comun.

Cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii Europene se desfășoară în baza unor instrumente comunitare adoptate în temeiul Titlului VI din TEC, care, în ultima perioadă, în contextul deciziilor luate la Tampere și la Haga, au din ce în ce mai mult la bază principiul recunoașterii reciproce. Dacă inițial preponderente erau Convențiile, în ultimii ani s-a optat pentru soluția adoptării unor decizii-cadru și decizii ale Consiliului, care prezintă avantajul că nu mai este necesară ratificarea de către statele membre (De exemplu, Convenția UE de asistență judiciară în materie penală din 29 mai 2000 a intrat în vigoare abia în august 2005, întrucât abia atunci s-a îndeplinit condiția celor 8 ratificări) și facilitează armonizarea legislației.

Convenția UE de asistență judiciară în materie penală din 29 mai 2000 reprezintă principalul instrument juridic în domeniu între statele membre ale Uniunii Europene.

Această convenție a fost adoptată de Consiliul UE în vederea facilitării Convenției Consiliului Europei din 20 aprilie 1959, pe care o completează. Instrumentul juridic comunitar permite comunicarea actelor de procedură prin poștă și reglementează forme moderne de asistență: audierile prin videoconferință și prin telefon, livrările controlate, supravegherea transfrontalieră, transmiterea spontană de informații, etc. Ceea ce-i important este că, în cele mai multe dintre situații, Convenția permite contactul direct între autoritățile judiciare solicitante și solicitate. Convenția UE de asistență judiciară în materie penală este completată prin Protocolul din 2001.

Tot în spațiul Schengen mai sunt aplicabile, inclusiv, dispozițiile privind cooperarea judiciară ale Convenției de aplicare a acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune, Schengen, 19 iunie 1990 și decizie-cadru a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002, pusă în aplicare de toate cele 27 de state membre, prin care a fost instituit mandat european de arestare.

Astfel, în statele Schengen, dacă este cazul, mandatul european de arestare (MEA) înlocuiește procedurile de extrădare oficiale anterioare dintre statele membre și contribuie semnificativ la o urmărire penală mai eficientă a infractorilor care se deplasează în teritoriul Uniunii Europene. Mandatul european de arestare se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești, precum și pe menținerea unor standarde comune privind protecția drepturilor omului.

Este de menționat faptul că MEA are o mulțime de avantaje în comparație cu sistemul anterior de extrădare, și anume:

— MEA este emis și executat în mod direct de către autoritățile judecătorești — rolul ramurii executive (ministere etc.) a fost eliminat sau redus la cel de a facilita transmisia;

— MEA este emis folosind același formular simplu în toate statele membre, deci este ușor de utilizat și de tradus;

— MEA abordează în mod eficient dubla incriminare pentru o listă de 32 de categorii de infracțiuni grave specificate, în anumite condiții, rezolvând astfel problemele care rezultau din aplicarea codurilor penale diferite ale statelor membre;

— motivele de refuz sunt limitate în mod strict la decizia-cadru care face deosebirea între motivele obligatorii și cele opționale. Predarea cetățenilor statelor membre, de exemplu, nu mai poate fi refuzată din motive de cetățenie. Cu toate acestea, anumite state membre au adăugat câteva motive de refuz în momentul punerii în aplicare a deciziei-cadru în legislația națională.

— Termenele pentru deciziile care trebuie luate în baza unui MEA și pentru executarea acestuia sunt explicite, astfel încât procedura de predare este mai rapidă decât procedura anterioară de extrădare;[13]

— o alertă SIS are același statut ca MEA original, fapt care simplifică distribuția mandatelor.[14]

În această ordine de idei ar fi foarte elocvent să facem unele referiri și asupra structurii mandatului european de arestare. Astfel, din cuprinsul Deciziei-cadru nr. 584/JAI/13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene, rezultă conținutul și forma mandatului european de arestare:

„1) Mandatul european de arestare conține următoarele informații:

a) identitatea și cetățenia persoanei căutate;

b) numele, adresa, numerele de telefon și de fax și adresa electronică a autorității judiciare emitente;

c) indicarea existenței unei hotărâri executorii, a unui mandat de arestare sau a oricărei alte decizii judiciare executorii având același efect, intrând în sfera de aplicare a articolelor 1 și 2;

d) natura și încadrarea juridică a infracțiunii, în special cu respectarea articolului 2;

e) descrierea circumstanțelor comiterii infracțiunii, inclusiv a momentului, locului și gradului de implicare a persoanei căutate la infracțiune;

f) pedeapsa pronunțată, în cazul în care este vorba despre o hotărâre definitivă, sau seria de pedepse prevăzute pentru infracțiune de legea statului membru emitent;

g) în măsura posibilă, alte consecințe ale infracțiunii“.[15]

Alin. 2 al art. 8 din Decizia-cadru C.E.(2002/584/JAI) stabilește că: „Mandatul european de arestare trebuie să fie tradus în limba oficială sau în una din limbile oficiale ale statului membru de executare. Orice stat membru poate, în momentul adoptării prezentei decizii-cadru sau ulterior, să indice, într-o declarație depusă la Secretariatul General al Consiliului, că acceptă o traducere în una sau mai multe alte limbi oficiale ale instituțiilor Comunităților Europene“, prevedere care de asemenea preluată în legea națională, astfel ca, mandatul european de arestare transmis autorității competente a unui alt stat membru trebuie tradus în limba oficială sau în limbile oficiale ale statului de executare sau în una ori mai multe alte limbi oficiale ale Instituțiilor Comunităților Europene, pe care acest stat le accepta, conform declarației depuse la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Un aspect extrem de important în analiza instituției mandatului european de arestare îl reprezintă însuși procedura de transmitere a acestuia.

Sub aspectul dat, atât reglementările comunitare, cât și cele naționale ale statelor-membre au avut în vedere că, după emiterea mandatului european de arestare, acesta să fie transmis autorității judiciare de executare, tocmai pentru a se ajunge la scopul scontat, adică să-i dea curs în sensul predării infractorului pentru executarea mandatului de arestare ori a executarii pedepsei privative de libertate ori a unei măsuri de siguranță( de asemeni privativă de libertate).

Decizia-cadru C.E.(2002/584/JAI) a reglementat procedura de transmitere a mandatului european de arestare prin art. 9-10, stipulând că, în cazul în care se cunoaște locul unde se află persoana căutată, autoritatea judiciară emitentă poate transmite direct autorității judiciare de executare mandatul european de arestare, totodată putând decide( în toate cazurile) să semnaleze persoana căutată în Sistemul de Informații Schengen (SIS). O astfel de semnalare este efectuată în conformitate cu dispozițiile articolului 95 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, din 19 iunie 1990. În acest fel, o semnalare în SIS are valoarea unui mandat european de arestare, însoțit de informațiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Decizia-cadru.

Totodată, „pentru o perioadă tranzitorie, până în momentul în care SIS va avea capacitatea să transmită toate informațiile menționate la articolul 8, semnalarea are valoare de mandat european de arestare, până la primirea originalului, în buna și cuvenita formă, de către autoritatea judiciară de executare“.

Pentru ca autoritatea judiciară emitentă să poată să solicite introducerea semnalmentelor persoanei în cauza în Sistemul de Informații Schengen, trebuie aplicate dispozițiile art. 95 ale Convenției din 19 iunie de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, articol care prevede „procedura de introducere „a alertei“, menționându-se și informațiile esențiale care trebuie s-o însoțească, și anume:

— autoritatea care a formulat cererea de arest;

— dacă există un mandat de arestare sau un alt document cu același efect juridic sau o hotărâre executorie;

— natura și încadrarea juridică a infracțiunii;

— o descriere a împrejurărilor în care s-a comis infracțiunea, inclusiv data, locul și măsura în care persoana pentru care s-a emis alerta a participat la comiterea infracțiunii;

— în măsura în care este posibil consecințele infracțiunii.“

Cert este că, dacă informațiile susmenționate însoțesc semnalarea făcuta în Sistemul de Informații Schengen, aceasta semnalare echivalează cu un mandat european de arestare (potrivit alin. 4 al art.9 din Decizia-cadru).[16]

Un moment esențial și demn de menționat este că în literatura de specialitate întâlnim diverse opinii vis-a-vis de impactul colaborării internaționale asupra suveranității statelor implicate în procesul penal. Așadar, aplicarea principiului teritorialității legii procesual penale nu poate fi limitată decât în mod excepțional și în măsura în care derogarea se justifică obiectiv, oferind soluții singulare pentru realizarea unor interese majore.

Astfel, colaborarea internațională în toate domeniile nu încalcă drepturile statelor care intră în relații, ci dimpotrivă le amplifică în măsura în care cooperarea este bazată pe respectarea neabătută a principiului suveranității. Acest deziderat trebuie să se manifeste și în domeniul asistenței juridice internaționale.

Lupta contra infracțiunii pe plan mondial atrage colaborarea între state. Aceasta duce la urmărirea și judecarea infractorilor în altă țară decât unde s-a săvârșit infracțiunea, ceea ce impune sprijinirea activității desfășurate de organele judiciare ale unui stat de către organele judiciare ale altor state (înmânarea de citații, ridicarea unor obiecte sau înscrisuri, ascultarea de martori sau părți, extrădarea unor persoane, tranzitarea de arestați etc.).

Ca urmare, colaborarea internațională în materie procesual penală sprijină activitatea organelor de urmărire penală și ale instanțelor de judecată în vederea descoperirii noilor infracțiuni a căror rezonanță a trecut cu mult peste hotarele unui singur stat.

[1] D. Baltag, A. Guțu. Teoria generală a dreptului. Chișinău, 2002, p. 52.

[2] A se vedea în acest sens, spre exemplu, В. Воложина, Нормы международного права в российском уголовном процессе.

[3] Nicolae Volonciu, Tratat de procedură penală. Parte specială. Vol. II, Editura Paideia, București, pag. 484

[4] Republica Moldova a încheiat un șir de tratate internaționale în domeniul asistenței juridice: Convenția europeană de asistență juridică în materie penală din 20.04.1959, Protocolul adițional la Convenția europeană de asistență juridică în materie penală din 17.03.1978, Convenția europeană de extrădare din 15.10.1975, Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate din 18.12.1997 ș.a.

[5] Constituția RM adoptată la 29.07.1994 Monitorul Oficial al RM nr. din 12.08.1994.

[6] Legile Republicii Moldova, nr. 122/14.03.2003 Codul de procedură penală al Republicii Moldova, //Monitorul Oficial 104-110/447, 07.06.2003

[7] Научно-практический комментарий к уголовно-процессуальному кодексу Российской Федерации под общей редакцией Председателя Верховного Суда РФ В.М. Лебедева, 5-е издание, изд. Юрайт, Москва 2009, стр. 295.

 

[8] Grigore Theodoru. Tratat de Drept procesual penal. Ed. Hamangiu, București, 2007, p. 1016.

[9] Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

[10] Spre exemplu, statutul Curții Penale Internaționale prevede că refuzul la asistență nu se admite în cazul cînd persoana este învinuită, bănuită sau este condamnată pentru săvîrșirea unor fapte: crime de genocid, crime împotriva umanității, crime de agresiune și crime de război. Pentru abordări suplimentare a se vedea Stelian Scăunaș, Răspunderea internațională pentru violarea dreptului umanitar, ALLBECK, 2002.

[11] Această prevedere este stipulată de art. 20 al Convenției europene de asistență juridică în materie penală.

[12] (vizitat 27 decembrie 2010)

[13] (vizitat la 20 decembrie 2010

[14] http://www.consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1192&lang=RO (vizitat la data de 22 decembrie 2010)

[15] http://www.e-juridic.ro/articole/continutul-mandatului-european-de-arestare-3466.html (vizitat la 23 decembrie 2010)

[16] http://www.e-juridic.ro/articole/procedura-de-transmitere-a-mandatului-european-de-arestare-3493.html (vizitat la 20 decembrie 2010)

Sursa: studiijuridice.md

,

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol - Ion Iovcev

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol – Ion Iovcev

Ion Iovcev, directorul Liceului românesc „Lucian Blaga“ de la Tiraspol, a postat un mesaj emoționat pe Facebook în care vorbește despre întâlnirea cu absolvenții instituției, care a avut loc sămbătă, la câteva zile după ce a fost reținut de securiștii transnistreni, care i-au confiscat banii pentru salariile profesorilor, acuzându-l de „contrabandă cu valută“

„Am avut o săptămână extem de dificilă. Lupta pentu limba română, pentru indentitatea noastră, pentu existența Liceului «Lucian Blaga» din Tiraspol continuă. Nu știu ce mai pune la cale «adminisrația rmn». Risc amendă numai pentu că profesorii trebuiau să-și ridice salariile. Amendă foarte mare pentru mine. Ceva ieșit din comun, …strigător la cer! Cu toate acestea, sâmbătă am avut întâlnire cu absolvenții liceului. Foarte frumos și din suflet. Liceul nu este ștampila, confiscată de păgâni, liceul sunt acești minunați copii, acești minunați tineri. Sufletele nu le poti omora cu «Kalașnikov», sufletul este nemuritor“, scrie pe pagina sa de Facebook Ion Iovcev.  Directorul povestește că elevii au prezentat un concert, au recitat poezii de Lucian Blaga, profesorii și absolvenții au depănat amintiri, bucurându-se împreună de ocazia de a se reîntâlni în școala pe care au absolvit peste o mie de tineri pe parcursul celor 22 de ani de existență.  Ion Iovcev, împreună cu contabila și șoferul liceului au fost reținuți miercuri de separatiștii transnistreni timp de mai multe ore, pe motiv că n-au declarat la „vama“ de la Nistru banii pentru salariile profesorilor instituției, pe care îi aduceau cu mașina de la Căușeni. Banii au fost confiscați de către separatiști, iar Ion Iovcev s-a ales cu dosar și riscă o amendă de circa 100.000 de lei moldovenești (peste 5.500 de euro).

Sursa: adev.ro

,

Plenul Parlamentului European

Plenul Parlamentului European

Parlamentul European condamnă ferm încălcarea drepturilor fundamentale în Transnistria, în special în educație. Reuniți la Strasbourg, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care cer autoproclamatelor autorități de la Tiraspol să pună capăt oricăror forme de intimidare la adresa instituțiilor de învățământ cu predare în limba română.

Rezoluția atrage atenția că Uniunea Europeană susține ferm integritatea teritorială a Republicii Moldova și cere instituțiilor europene să se implice mai mult în rezolvarea conflictului transnistrean.

Video:

Aceste tensiuni sunt alimentate și de prezența trupelor rusești în regiune, motiv pentru care am cerut, printr-un amendament, înlocuirea lor cu o misiune civilă de menținere a păcii”, a declarat europarlamentarul Elena Băsescu.

Situația complicată din zonă nu ar trebui să afecteze copiii, părinții, profesorii și școlile. Sunt convinsă că liberalizarea vizelor cu Republica Moldova va avea un impact pozitiv și în domeniul educației”, a spus europarlamentarul Renate Weber.

Rezoluția și dezbaterea despre Transnistria au fost introduse pe ordinea de zi a plenarei în regim de urgență. Documentul cere autorităților locale, inclusiv celor din Găgăuzia, să respecte constituția Republicii Moldova și drepturile minorităților.

Eurodeputații condamnă abuzurile în cazul directorului și contabilei de la liceul Lucian Blaga din Tiraspol.

 

Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol: Am fost umiliți, înjosiți, numiți contrabandiști

Video:

Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” – în care predarea se face în limba română – a fost arestat la un punct de intrare în Transnistria. Se întorcea de la Căușeni, de unde se ridică salariile angajatilor. Aceeași soartă au avut-o contabila instituției de învățământ, șoferul și șase militari moldoveni din forțele de meninere a păcii, care au încercat să intervină.

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol - Ion Iovcev

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol – Ion Iovcev

Ion Iovcev a povestit la RFI coșmarul prin care a trecut: „A fost o zi foarte grea ieri, pot să spun că a fost un film de groază! De dimineață ne-am dus să ridicăm salariul profesorilor și angajaților. Am trecut așa-numita vamă transnistreană. Ne-au întrebat dacă avem vreo marfă. Marfă n-aveam, aveam salariul. Trecând peste Nistru, în satul Parcani, ne aștepta Miliția Rutieră. Au verificat întâi actele, iar după aceea am văzut că era un post mobil vamal. După aceea am fost reținuți cam cinci ore și jumătate. Au făcut procese verbale, ne-au luat salariul, ne-au arestat, ne-au luat telefoanele mobile, aparatul foto„.

Conform legii, prin vama transnistreană se pot trece fără declarație maximum 10 mii de dolari. Ion Iovcev spune că avea la el o sumă mai mică.

Am fost umiliți, înjosiți, am fost numiți contrabandiști. Noi ieri am încercat să sunăm acolo și am fost întrerupți, nu puteam suna din locul acela unde s-a întâmplat. Am refuzat, au vrut să ne pună cătușele, dar după aceea au văzut că stăm pe poziție și ne-au lăsat în pace și au făcut toate procesele acolo, în drum„, spune Iovcev.

Acum 10 ani, autoritățile de la Tiraspol le-au interzis instituțiilor de învățământ să predea în grafia latină. Opt instituții nu s-au conformat și, de atunci, au fost supuse multor presiuni. De exemplu, chiar liceului „Lucian Blaga” i s-au blocat la un moment dat conturile.

Surse: stiri.tvr.romediafax.ro

,

Carpov- Ministrul Nina Shtanski

Vicepremierul Eugen Carpov si  Ministrul Nina Shtanski al autoproclamatei RSM Transnistria

Vicepremierul Eugen Carpov a declarat pentru Europa Liberă că forțele transnistrene l-au eliberat pe directorul liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga“ de la Tiraspol, Ion Iovcev, pe care l-au reținut astăzi timp jumătate de zi în apropiere de Tighina.

Autoritățile moldovene spun că Iovcev a fost reținut împreună cu contabila liceului și șoferul, când cei trei se întorceau cu mașina de la Căușeni, unde ridicaseră banii pentru salariile profesorilor.

Ministerul Educației de la Chișinău transmite prin intermediul direcției de la Căușeni banii pentru funcționarea liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol.

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol - Ion Iovcev

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol – Ion Iovcev

Autoritățile moldovene au încercat să obțină eliberarea directorul liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga“ de la Tiraspol, reținut de forțele transnistrene în apropiere de Tighina la amiază, când se întorcea de la Căușeni cu banii pentru salariile profesorilor.

La peste șase ore de la incident, nu era limpede unde se află Ion Iovcev împreună cu contabila liceului și șoferul, care au fost reținuți împreună cu el. Vicepremierul pentru reintegrare, Eurgen Carpov spunea la ora 14 că cei trei mai erau ținuți în drum, iar spre locul reținerii se îndreptau militari moldoveni din forțele de menținere a păcii. Misiunea OSCE în Moldova spune că urmărește situația.

Ministerul Educației de la Chișinău transmite prin intermediul direcției de la Căușeni banii pentru funcționarea liceului ”Lucian Blaga” de la Tiraspol. Autoritățile transnistrene au blocat parțial conturile instituției la sfârșitul anului trecut, pe motiv că ar încălca legile fiscale.

Sursa:europalibera.org

,

Joi 18 aprlie ora 18.00, la Muzeul Țăranului Român, o tânără editură din Brașov – „Epublio”, a lansat varaianta on-line a cărții „Transnistria – Temnița Limbii Române „. Cartea poate fi găsită și descărcată de pe adresa electronică, „amazon kindle”.
În sală se aflau peste 150 de persoane printre care și reprezentanți de seamă ai presei, precum regizorul Marian Voicu de la TVRși reprezentanți de la Infoprut, Tocpress, Romanian Breaking News Press. Dar elementul – surpiză, inedit și care a entuziasmat și mișcat sala la cel mai înalt nivel a reprezentat aducerea la acest  eveniment a trei directori de licee românești din Transnistria, din cele opt școli românești existente în acestă autoproclamată republică, nerecunoscută legal de nici un stat din lume. Cei trei directori de școli romănești din Transnistria prezenți la lansarea de carte au fost Doamna Director Cercavschi Eleonora de la Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol,  Domnul Director Ion Iovcev de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, precum și Domnul Director Sucitu Constantin, director al unui alt liceu romînesc din Transnistria. Cei trei directori ai școlilor românești din Transninstria au fost însoțiți de o inimoasă doamna – Înalt reprezentant al Ministrerului Educației de la Chișinău.

Doamna Director Cercavschi Eleonora

Domnul Director Ion Iovcev

Reprezentanții editurii au relatat pe șcenă aventurile prin care au trecut ca să reușescă să pătrundă în Transnistria și să penetreze barierele „pacificatorilor ruși”, în vederea documentării pentru a fi scrisă cartea „Transnistria – Temnița Limbii Române „. Editorii au prezentat totodată o expoziție de fotografii cutremurătoare din „infernul transnistrean”. Cei trei directori ai școlilor românești din Transnistria au fost invitați pe scenă și fiecare a povestit despre experiența cutremurătoare a ceea ce înseamnă să fi elev român sau dascăl român în Transnistria. Spectatorii au fost emoționați în cel mai înalt nivel de mesajul vibrant și plin de patriotism al celor trei profesori români veniti din Transnistria. Emoția produsă în sală a fost atât de puternică încât am avut plăcuta surpriză să asistăm la un gest spontan de solidaritate a unor bucureșteni. Familia Alb din Capitală, a făcut o donație neașteptată, o cameră video profesională pentru elevii români ai liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol. La final, a vorbit și domnul Nicholas Dima, venit din SUA să participe la eveniment. Menționăm faptul că domnul Prof. Dr.Nicholas Dima, a scris șapte cărți despre Basarabia și a lucrat vreme de 25 de ani, până în anul 2000 ca redactor la emisiunea în limba română a postului de radio „Vocea Americii”. În prezent este Prim-vicepreședinte al „Comitetului Româno-American pentru Basarabia”. Cei trei reprezentanți ai școlilor românești din Transnistria au fost literalmente înconjurați și asediați cu întrebări de către reprezentanții mass-media, precum și ai societății civile prezente la aceasta lansare de carte.
La finalul programului am plecat cu mare grutate, cu inima strânsă, conștienți de tragedia continuă pe care o traversează Neamul Românesc din Transnistria dar și de faptul că elevii români, familiile lor și profesorii români din Transnistria reprezintă nu doar ultima rezistență din Răsărit ai Națiunii Române, ci și adevărați Eroi ai acestui popor atăt de greu încercat.
A doua zi doamna profesor Cercavschi Eleonora, Direcor al Liceului Românesc „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, a avut amabilitatea să ofere un interviu în exclusivitate pentru Romanian Breaking News Press, despre viața și activitatea neobosită a Domniei Sale în slujba elevilor români din Transnistria.

ELEONORA CERCAVSCHI – INTERVIU LA R.B.N.PRESS

Tot a doua zi, seara, la ora 19, la librăria „Predania”, doamna Director CercavschiEleonora și Domnul Director Ion Iovcev, împreună cu reprezentanții „Epublio”, întrun cerc restrâns, au reiterat emoționante fapte de viață ale comunității românești și ale elevilor români din Transnistria, confirmate de proiecția unor filmulețe documentare, edificatoare, despre opresiunea continuă la care sunt supuși românii din Transnistria.

 

Redăm în această ediție și interviul pe care Doamna Director Cercavschi Eleonora ne-a făcut onoarea să nil acorde.

Acest articol poate fi preluat de toată presa de limbă română din țară și de peste hotare.

Dacian Dumitrescu
Redactor Șef Adjunct – R.B.N Press

SURSA FOTO – http://transnistria.epublio.com/

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press