,
Românii construiesc cel mai complex scaner din lume
Tudor Tech, compania fondată de Mircea Tudor, cel care a construit scannerul de avioane care a câștigat Târgul de Invenții de la Geneva, va construi o linie de producție în Elveția, în localitatea Saint-Imier, unde va crea 120 de locuri de muncă.
Potrivit publicației elvețiene “Le Temps“, societatea Tudor Tech, deținută de Mircea Tudor și parte a consorțiului MB Telecom, va investi 45 de milioane de franci elvețieni (47 de milioane de dolari) pentru construirea unei fabrici pe un teren de 10.000 de metri pătrați, în această toamnă. Astfel, Tudor Tech va angaja 120 de oameni la Saint-Imier, în regiunea Berna. Toată fabrica este construită, potrivit publicațiilor elvețiene, pentru Roboscan Aeria, scannerul pentru avioane care a luat marele premiu la Salonul de Invenții de la Geneva, în 2013.
Potrivit declarațiilor oficiale, Tudor Tech va începe construcția scannerelor la finalul lui 2015, iar în acest moment sunt în negocieri cu Etihad, compania aviatică din Qatar, dar și cu mai multe companii din Statele Unite. Scannerul Roboscan Aeria este unic prin mobilitatea sa, putând să detecteze microfisuri ale structurii avionului, dar și mărfurile de contrabandă care ar putea fi transportate cu acesta. Practic, e integrat în remorca unui camion care trece pe lângă un avion și-l scanează de deasupra.
Conform presei elvețiene, 80% din posturile disponbile vor fi rezervate populației din cantonul Berna. La finalul construcției, Saint-Imier va deveni principalul loc unde se vor fabrica scannerele.
Scanerul în lucru la Vama Albița
Ce face Roboscan Aeria, invenția românească premiată la Salonul de Invenții de la Geneva
Dispozitivul Roboscan M2 Aeria a fost creat de firma MBTelecom SRL. Invenția este prima de acest gen din lume și permite verificarea rapidă și sigură a avioanelor. „Aviația este vectorul preferat pentru contrabanda cu diverse bunuri, sume mari de bani, bombe radioactive, armament sau explozibili. Metoda clasică de inspectare fizică a avioanelor implică întârzieri ale traficului pe aeroporturi și sanse reduse de găsire a obiectelor ascuns, din cauza accesului restricționat și a cavităților aripilor sau fuzelajului“, se arată într-un clip video publicat de companie. Firma românească MBTelecom a găsit o soluție pentru această problemă. Produsul Roboscan Aeria este o tehnologie unică în lume care „poate radiografia în câteva minute fuzelajul și aripile unui avion, cu scopul de a identifica orice obiecte de contrabandă sau amenținare aflate la bord sau ascunse în cavitățile tehnice ale avionului.
Cum funcționează Roboscan Aeria Aparatul generează o radiografie de mare rezoluție a avionului în numai câteva minute. Sistemul Roboscan M2 Aeria integrează un generator de raze X, o matrice de detectare de rezoluție mare iar întregul proces poate fi automatizat. Sistemul este montat pe un camion și constă dintr-un braț mecanic dotat cu senzori, matricea care emite razele X și un modul de tractare al avionului. . Trecerea de la modul de transport la modul de scanare se face în mai puțin de 20 de minute. În momentul activării modului de scanare, modulul de tractare se prinde de trenul de aterizare al avionului și îl trage, la o viteză constantă, prin zona de acțiune a matricei și a scanerului. Sistemul generează automat o imagine de mare rezoluție care este analizată de operator. Acesta are la dispoziție o multitudine de filtre create speciale pentru a facilita descoperirea obiectelor de contrabandă.
Video prezentare RoboScan
Roboscan, povestea unui inventator roman…
Dupa ce a investit vreme de 15 ani intr-un domeniu al cercetarii si inventicii mai mereu subminat de lipsa de finantare, Mircea Tudor pare ca a dat in sfarsit lovitura. Nu e la prima inventie, dar este la acea inventie despre care spera ca ii va schimba existenta.
Impreuna cu inginerii de la MB Telecom, firma infiintata de el in 1994, Mircea Tudor a castigat cam tot ce era de castigat in lumea inventicii. “Suntem, daca vreti, campioni mondiali la inventica in 2009”, zice el. Inventiile nu merg la campionate mondiale, dar Roboscan, sistemul lor de scanare a camioanelor prin radiatii gama, a castigat in aprilie marele premiu de la Salonul International de Inventii de la Geneva (cel mai prestigios concurs international de inventica) si, doua luni mai taziu, singurul premiu pe care il acorda anual Organizatia Internationala pentru Proprietate Intelectuala (WIPO) unei singure inventii, indiferent de domeniu, buget sau tara de origine. Distinctia WIPO e poate cel mai important premiu pe care il poate castiga o inventie.
Sediul MBT are o firma mica, metalica la intrarea in curte, in rest, nimic special. Angajatii – imbracati lejer (sportivi, daca ne luam dupa mingile de baschet sau rachetele de tenis pe care le-am vazut la purtatori). Traversezi un hol ingust ce te poate conduce, daca nu vrei sa treci prin sala cu vreo 20-25 de calculatoare unde lucreaza inginerii si proiectantii, direct in garajul cu iesire spre curtea din spate. Acolo, chiar inainte de panoul de baschet, sta un Roboscan proaspat curatat. In soarele de la ora 11, straluceste; un camion cu o bara ce pleaca din locul remorcii si se prelungeste in lateral, cam la patru metri distanta. Doar ca nu are loc pentru sofer. Nu are pentru ca nu-i trebuie – se conduce singur.
De fapt, asta e si noutatea: manevrarea de la distanta a unui dispozitiv de scanare cu radiatii gama. Inainte de Roboscan, toate sistemele de scanare cu radiatii gama aveau nevoie de operatori umani in zona de expunere (30 de metri). Ofiterul vamal, sau persoana care conducea operatiunea de scanare o facea din spatele cabinei soferului si era protejat de o “cusca” din plumb ce respingea radiatiile. Dar nu era ferit in totalitate. Pentru o protectie totala, peretii de plumb ar fi trebuit sa aiba o grosime de 6 centimetri, caz in care sasiul ar fi cedat sub greutatea custii. Asa, intr-o situatie de compromis, toata lumea din afacerile cu scanare prin radiatii, inclusiv firma MBT inainte de actualul Roboscan, folosea pereti de plumb grosi de 10 mm.
Firma romaneasca a brevetat acum cea mai sigura si, aparent, cea mai simpla solutie: indepartarea oamenilor din raza de actiune a radiatiilor. De ce nu au facut-o altii, japonezii sau germanii, inaintea lui Tudor si a echipei sale? Raspunsul lui Mircea Tudor suna multora populist: inginerii romani sunt capabili sa gandeasca in perspectiva sau in avans proiecte complexe, in timp ce japonezii, sau coreenii, sau nemtii au nevoie de un management foarte capabil care sa suplineasca lipsa lor de imaginatie. Cel putin in cazul acestei tehnologii, cei 17 romani care si-au adus o contributie esentiala la construirea Roboscan (premiati pentru aceasta si de Presedintie) au fost mai inventivi decat inginerii straini.
“Probabil ca sistemul de invatamant, cu toate talerele sale, ne-a obligat, prin cunostintele generale, sa gandim pluridisciplinar”, spune el. Sorin Mircea Axinte este directorul MINATECH-RO, parc stiintific si tehnologic de micro- si nanotehnologii avizat pentru functionare de Ministerul Educatiei si Cercetarii in 2004. Dupa el, cercetarea romaneasca este valoroasa, dar nu e directionata corespunzator: “Cercetatorul trebuie lasat sa gandeasca liber, dar fara o directie si fara sa raspunda la niste probleme punctuale ale economiei romanesti e greu sa faci cercetare.” De aceea, crede Axinte, ar trebui propuse teme strategice care sa aiba ca punct de plecare cererea din economie. El isi aduce aminte de vremea cand in Romania exista un program asa-numit de asimilari: “Ti se spunea ca, incepand cu luna viitoare, nu se mai achizitioneaza un anume produs de import si trebuia sa gasesti solutii, pentru ca altfel economia nu mai era functionala”.
