ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "interes național"

interes național

,

PUNCT DE VEDERE asupra RÎNTREGIRII NAȚIONALE și a MARȘULUI UNIONIST de la BUCUREȘTI din data de 22 octombrie 2016.

Flag hoisted on the Triumphal Arch, Bucharest

Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina ține să-și facă cunoscut poziția și să atragă atenția opiniei publice, partidelor politice, guvernului, organelor de forță, președenției precum și activiștilor ONG-urilor pro unioniste.

Marșul Unirii inițiat de Acțiunea 2012 în ziua de 22 octombrie 2016 precum și urmările acestuia în afara ploii de comentarii, acuze și poziții trebuie să fie un semnal clar, pentru oricine că în societatea românească problema unității naționale nu poate fi trecută cu vederea.

Există o speranță care nu va muri niciodată. Partidele politice trebuie să țină cont de aceasta în consens și în totalitate lor. O problemă cu o astfel de încărcătură și dimensiune trebuie să se regăsească pe agenda tuturor partidelor și a factorilor politici decidenți la o masă comună cu societatea civilă cu o poziție și strategie de viitor comună care să fie reflectată în proiectul de țară.

Din păcate suntem în mare întârziere, din păcate lideri și partide folosesc momentul pentru a mai arunca ceva săgeți critice către opozanți că doar ce este mai ușor decât să critici. Din păcate alții se cred profeți și mânați de intenții frumoase aduc deservicii ideii pentru care se zbat. Din păcate trebuie să fim conștienți că un proiect de țară de maximă importanță națională nu se poate decide în stradă.

Am să aduc în discuție câteva aspecte…

În discuția cu unul din reprezentanții din cadrul Acțiunea 2012 și președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, am stabilit în sediul ACPBB în ziua de 20 octombrie că vom participa la marș și că vom fi alături pentru demersurile ulterioare către diferite foruri și partide. Nu s-a întâmplat așa. De ce trebuia forțat cordonul Jandarmilor? De ce trebuiau incidente?

Referendumul propus este un joc cu care nu putem fi de acord. Cine și cum își poate permite cineva să minimalizeze sau anuleze ce un Sfat al Țării hotărâse pentru totdeauna.  Sfatul țării 2 e o dulce și asemănătoare aberație. Ne distanțăm și ne pronunțăm răspicat împotrivă.

România fără să-și fi pregătit terenul unei politici și acțiuni în interesul național cu perspectivă mai lungă se vede astăzi cum declară dl. președinte Băsescu, îngrădită de niște tratate (Tratatul de la Helsinki și cel cu R.Moldova)

Marian Clenciu – Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Frați români, reunirea o putem face numai în consens, pregătiți și conștienți de un drept istoric pe care nu-l poate schimba sau interpreta nimeni. Românii și-au plătit acest drept incontestabil cu sute de mii de morți, prizonieri, deportați, retrași, repatriați, refugiați. Reîntregirea este un deziderat național al tuturor românilor nu al unui grup, al unui partid, sau al unei persoane.

Spunem toate acestea în numele a ceeace suntem, călăuziți de experiența (26 de ani de activitate) și de dorința întemeietorilor ACPBB refugiați din `40, `44, chiar și după`90 și mai departe…  să se întoarcă acasă măcar în Moldova membră a UE, drum pe care provocatori sau rău intenționați (și sunt reali și activi) îl pot periclita și da Basarabiei o cu totul altă direcție.

Îndemnăm pe toți activiștii unioniști, ONG-uri, partide politice, structuri și guvernanți să dea dovadă de maturitate politică și responsabilitate în gestionarea dezideratului național.

Președinte ACPBB
Marian CLENCIU

www.probasarabiasibucovina.ro
office@probasarabiasibucovina.ro

Sursa: ACPBB_Facebook.com

romaniabreakingnews.ro

,

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (6)

Vis-à-vis de „România și Republica Moldova – Interes Strategic și Național” (dezbatere realizată pe 17 mai 2016 la Fundația Europeană Nicolae Titulescu), nu se pune problema că nu există acest interes național și strategic față de Republica Moldova. Dacă îmi aduc bine aminte, a existat o puternică opoziție manifestată de către PNȚ-CD în anii `90 față de recunoașterea independenței Republicii Moldova și, dacă este să ne întoarcem la istorie (apropo de interes național și strategic), să ne aducem aminte că în dimineața zilei de 23 august 1944, scrisoarea prin care Iuliu MANIU și Dinu C. BRĂTIANU erau de acord să cedăm (încă o dată – n. r.) Basarabia și Bucovina de Nord, adică să acceptăm, cu acordul Aliaților Occidentali (Marea Britanie și SUA), frontiera stabilită pe 28 iunie 1940, nu a mai venit pentru că Gheorghe I. Brătianu nu a adus-o, deoarece cei doi lideri politici nu au vrut să o mai dea. Însă, tot ei, liderii opoziției politice anti-antonesciene, au fost de accord cu semnarea pe 12 septembrie 1944 a unui armistițiu cu Națiunile Unite (SUA, Marea Britanie și URSS) care avea să stea la baza Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 prin care Basarabia și Bucovina de Nord urmau să rămână în componența Uniunii Sovietice până la 27 august 1991 (data proclamării independenței Republicii Moldova, parte componentă a URSS – n. r.)…Se putea face mai mult, mai puțin…nu știu, dar acesta este unul dintre motivele pentru care în această dezbatere, eu am propus să facem și un pic de istorie, pentru că în perioada mandatului domnului prim-ministru Adrian NĂSTASE și, totodată, fost ministru de externe în anii `90-`92, relația cu Republica Moldova a fost deosebit de importantă.

1989 – Franța joacă un mare joc politic, unificarea europeană, moneda unică și îl roagă pe Gorbaciov să nu se împotrivească unificării Germaniei, însă nu a pus în discuție problema ROMÂNIEI (!!!) – Basarabia și Bucovina…

Mihail S. GORBACIOV spunea foarte clar în memoriile sale: „Când am simțit că lucrurile scapă de sub control, l-am sunat la Paris pe François Mitterand și l-am rugat să sune la București…”. Președintele Ion Iliescu ar trebui să spună care a fost scopul sau conținutul acelei convorbiri.

Cert este că „Decembrie 1989”, care a fost o Revoluție, o lovitură de stat, aici fiecare poate interpreta cum dorește în funcție de cultura lui și mai ales în funcție de ce citește, a făcut parte dintr-un mare joc politic în care François Mitterand a jucat cartea unificării europene, a promis Germaniei lui Helmuth Kohl unificarea celor două Germanii în schimbul monedei europene și l-a rugat pe Mihail S. Gorbaciov să nu se împotrivească unificării Germaniei, dar nu a pus în discuție problema viitorului ROMÂNIEI  (!!!), adică al Basarabiei și Bucovinei de Nord. Senatul SUA, apropo de ceea ce spunea un domn diplomat, respective sprijinul declarativ pentru autodeterminarea românilor din Basarabia și Nordul Bucovinei aflați în componența URSS, va emite un punct de vedere care va deveni o declarație istorică consemnată în documente. Așa au fost gândite lucrurile în 1991, referitor la oportunități.

Tot timpul a existat un interes național și strategic față de acest spațiu geografic dintre Prut și Nistru. Oportunitățile dar și provăcările au fost teribile. Oportunități azi?! Exact cum spunea domnișoara Angela GRĂMADĂ, „unii din România așteaptă să falimenteze Republica Moldova și se va uni pentru că vor fi săraci și plini de nevoi”, însă alții, precum ambasadorul Federației Ruse la București, într-un interviu la o televiziune, a spus negru pe alb: „Dacă aveți un interes național, vă rog să-l definiți și să veniți la dialog!”.

ROMÂNIA nu a avut o strategie politică coerentă față de Republica Moldova, însă am pus în aplicare unele idei, pe ici pe colo, dar am eșuat de cele mai multe ori…

…ori din păcate, în această seară vom încerca să aducem în discuție o sumă de fapte și întâmplări legate de cei care au avut puterea de decizie în politica externă și cei care au realizat efectiv actul de politică externă, neavând o strategie politică coerentă față de Republica Moldova. Am avut un plan de acțiuni, am pus în aplicare unele idei, pe ici pe colo, dar am eșuat de cele mai multe ori, fie din vina noastră fie și din vina celor de la Chișinău.

Din punct de vedere al provocărilor, acest mileniu trei ne găsește, iarăși, într-o situație în care istoria ne provoacă.

Avem o strategie? Dincolo de manifestările pro-unioniste și dincolo de toate discursurile publice prin care spunem că vrem Unirea și suntem în stare să facem orice, avem capacitatea: partide politice, decidenți de politică externă, ONG-uri, formatori de opinie etc. să ne așezăm la masă și să construim ceva, o strategie coerentă, ceva pe care cineva trebuie să și-l asume? Acel cineva trebuie să fie o instituție foarte importantă a statului român, fie Parlamentul României, fie Președintele României care propune, mai apoi, Parlamentului. Ori, cu această strategie, vis-à-vis de Reunirea cu Republica Moldova ca prim pas sau Reîntregirea Țării, am putea să întâmpinăm acest mileniu trei și să dialogăm cu marile puteri.

Înregistrarea video a expunereii personale din cadrul dezbaterii „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic Oportunități și Provocări în Mileniul III”

Într-o emisiune de televiziune la care a participat și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, acesta spunea că „în 48 de ore, Ministerul de Externe al României este capabil să pregătească toate variantele pozitive și negative legat de ce se va întâmpla dacă România va cere Reîntregirea, Unirea cu R. Moldova”.

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (19)

Constantin Corneanu: „Sunt convins că MAE poate pregăti așa ceva, dar problema fundamentală este care sunt ușile care ni se deschid nouă, informal, în capitalele europene, la Washington sau la Moscova, pentru că dacă recitim paginile de istorie, aflăm că degeaba am avut un Mărăști, Mărășești, Oituz, degeaba ne-am dus la Budapesta…nu ne-au băgat în seamă la Conferința de Pace de la Paris din 1919. Dacă citiți cărțile, amintirile, memoriile consemnate pentru istorie, o să aflați că a fost extraordinar de complicat să convingem Occidentul că trebuie să ne recunoască dreptul nostru istoric, legitim, pe care îl recunoscuseră la începutul războiului, în august 1916, dar pe care nu au mai vrut să-l recunoască trecând peste faptul că am murit și ne-am jertfit pentru acest ideal național de la 1918.

Titlul acesta, „România și Republica Moldova, interes național și strategic”, nu se pune în discuție, el există, a fost și va fi. Depinde cum vom lucra noi pentru împlinirea lui: fie într-un discurs, la televizor, pe stradă, în discuții, pe site-uri etc. Oportunități apar. La provocările milieniului trei suntem capabili să creăm o strategie națională coerentă față de Republica Moldova? Cine să o facă? Noi? Dumneavoastră ?

Președintele României, Klaus Iohannis, care a spus că „este o chestiune desuetă unirea Republicii Moldova cu România”? Este inadmisibil așa ceva! Și de aici se poate porni o lungă discuție: cine a fost la un dialog cu Președintele României, cine i-a explicat și cum? Sunt foarte multe întrebări și multe ale lucruri de comentat!

Inițiativele la Marea Neagră, flota NATO și visul despre navele americane cu pavilion românesc…

Vorbim de inițiative la Marea Neagră! Sigur că este foarte frumos să vorbim de o flotă NATO la Marea Neagră, o flotă formată din nave ale Bulgariei, României și Turciei. Cu ce? Îmi place ideea domnului general Constantin Degeratu, aceea de-a avea în Marea Neagră niște nave americane care vin, care coboară steagul american și îl urcă pe cel românesc pentru un timp îndelungat, 50 sau 99 de ani, însă este greu de crezut că Statele Unite ale Americii vor permite sau vor dori să facă așa ceva! Suntem într-o situație foarte delicată, iar pe relația România – Republica Moldova suntem în aceste momente în fața unei provocări strategice!

„Cum reacționăm la invitația publică a ambasadorului Federației Ruse la București? (Invitația referitor la definirea interesului național vis-à-vis de reîntregire – n. r.) Se pare că suntem incapabili și este dureros acest lucru! Nu contează ceea ce spun eu sau alții acum, dar este foarte important dacă la cel mai înalt nivel al statului, președintele României, își asumă public acest ideal al Reîntregirii Naționale și de aici, așa cum am mai spus, avem o provocare totală!”

„Pe de altă parte o provocare totală vine și din partea forțelor politice de la Chișinău. Recent, reprezentanții creatul Sfat al Țării 2, au declarat că doresc să intre în dialog cu Federația Rusă, alături de România, pentru Transnitria (!!!) Ce facem cu Transnistria? O luăm? Nu o luam?

„Nici măcar Sfatul Țării 2 nu a cerut să «decupăm Transnistria», după cum ziceau unii la București în anii 2000!”

Noul Partid DREAPTA prin vocea lui Dorin DUSCIAC – „Republica Moldova, dacă se va uni cu România se va uni cu tot cu Transnistria” !!!

„Pe de altă parte, noul partid Dreapta din Republica Moldova, condus de doamna Ana GUȚU, prin domnul Dușciac, a menționat foarte clar, într-o emisiune de televiziune, și trebuie să ținem cont de acest lucru: «Republica Moldova, dacă se va uni cu România, se va uni cu tot, cu Transnistria». În concluzie, noi avem două mari probleme: minoritatea rusă, rusofonă din Transnitria și Grupul Operativ de Trupe Ruse (prezente acolo – n.r.)  Se pune problema: avem capacitatea politico-diplomatică să înțelegem și să începem un proces intern de negocieri, să ne lămurim, dacă vrem, cum vrem…și după aceea să discutăm cu Chișinăul, apoi cu Occidentul și după aceea cu Moscova, sau concomitent, Reîntregirea României sau ne amăgim,  în continuare, că cineva ne va rezolva problemele?”

„Aceasta este intenția dezbaterii «ROMÂNIA – R. MOLDOVA. Interes Național și Strategic» – un discurs prin istorie, prin prezent, cu oameni care au avut puterea de decizie în anumite momente istorice”

Extras din expunerea personală din cadrul dezbaterii „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic Oportunități și Provocări în Mileniul III”  Dezbaterea integral aici.

Publicat de autor: Constantin CORNEANUromaniabreakingnews.ro

,

Fundația Europeană Titulescu , Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice Gheorghe I. Brătianu”, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, a organizat marți, 17 mai 2016, ora 16.30, dezbaterea România – Republica Moldova: Interes Național și Strategic, oportunități și provocări în mileniul III

Invitații, organizatori și participan’ți dezbaterii au fost:  Prof. univ. dr. Adrian Năstase, General (r) dr. Alexandru Grumaz, Ambasador Ion Bistreanu, Lect. univ. dr. Gabriel Micu, Dr. Angela Grămadă și Dr. Constantin Corneanu. Evenimentul a avut loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1 și a fost disponibil în direct pe romaniabreakingnews.ro 

Înregistrarea transmisiei Live  (17 mai 2016)  – ROMÂNIA BREAKING NEWS

***********

Cuvântul de deschiderea a dezbaterii „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic” de către representanții gazdelor și organizatorilor dezbaterii. Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE, Dr. Mihai NICOLAE – Președintele Institutului Frații Golescu „pentru românii din străinătate”, Marian CLENCIU – Președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina.

 

Dr.Mihai Nicolae – președintele Institului Farții Golescu „pentru românii din străinătate”

„Subiectul este genereos și mai ales cald, important. Nu vorbesc numai ca un președinte de ONG implicat în dezbatere, ci mai ales ca un român, ca un cetățean român care crede că „Reunirea”,  „Unirea”… fac parte dintr-un Proiect Național …și trebuie să facă parte dintr-un Proiect Național. Cuvântul meu este motivat de această puternică și fermă convingere. Chiar în titlul conferinței noastre se vorbește de „ROMÂNIA – R. MOLDOVA – Interes Național și Strategic”. Nu cred că există vreun român care să perceapă altfel această sintagmă „Interes Național” decât din prisma secularei istorii românești. Nu se poate altfel. Oricum am interpreta-o tot ajungem la întrebarea „ne reunim sau nu ne reunim?” De altfel, ca exemplu, Regatul Unit al Marii Britanii nu a ezitat să aloce reurse, forțe umane și militare pentru a ajunge undeva oceanul subantartic pentru două stânci, vorbesc de „insulelel Fauckland”, care aveau o mai mare populație de ovine decât de oameni pe suprafața lor. De ce? Pentru o anumită statornicie a ordinii și echilibrului.

Ei bine, pentru noi, cei de aici, Republica Moldova, Basarabia cum îi mai spunem noi afectuos-emoțional, înseamna mai mult decât un vecin, așa încât, din capul locului nu putem să privim altfel lucrurile, nu putem privi cu detașare. În condițiile acestea, poate că este mai bine să ne pregătim și să facem ce putem. Efectiv este vorba de o cunoaștere a domeniului, iar faptul că la momentul de față (nu mă refer la trecut), nici la nivelul guvernului, nici la nivelul președinției, mai puțin societatea civilă, nu există acele proiecte (!!!), care trebuie implementate, lucrate sau macar schițate cu speranța că undeva vor fi concretizate. De altfel sub acest aspect, putem spune că sunt pași făcuți, nu este suficient, nu așa cum am dori noi, dar sunt pași făcuți. Acele autobuze pentru școli și grădințițe, reabilitarea clădirilor de învățământ, chiar în lipsa unei implicări investiționale serioase în viața economică dincolo de Prut, pașii s-au făcut. Dorința mea foarte mare este ca în cadrul acestui grup de specialiști prezenți la dezbatere să încercăm să punem problemele așa cum s-ar pune în viitor. Am să închei spunând că în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Eugenbiu CARADA de la Banca Națională, oferea sprijin românilor transilvăneni deși ferestrele istoriei s-au deschis abia peste câteva decenii.”

Marian Clenciu invitat de domnul Adrian NĂSTASE să prezinte, rațiunile pentru care  a dorit să inițieze și să participe la această dezbatere.

„Ași dori să încep prin a vă spune că m-am întors recent dintr-o comunitate de români din Cernăuți și acolo lumea se salută cu Hristos a Înviat.

Pentru Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, bineînteles că tema România – R. Moldova  este foarte interesantă și este domeniu nostru de activitate. Asociația are o activitate de 26 de ani și numără 32 de filiale și majoritatea activităților se îndreaptă spre a ajutora românii din jurul României, pe care noi (ca stat n.r.), îi considerăm români de pretutindeni, nu îi considerăm ca minoritari și oameni ai locului pentru care trebui să existe dreptul de a-și folosi limba și obiceiurile.

Fiind principala noastră activitate, vreau să subliniez că Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina nu revendică teritorii ci revendicăm o limbă o istorie și o populație. Restul va veni de la sine. Suntem interesați de păstrea limbii și obiceiurilor, în cultivarea lor acolo unde românii au trăit din totdeauna. Nu vreau să rețin mult atenția dat fiind că vom asculta multe opinii care sunt mandatate să croiască o politică a statului român, de care (atenție), noi ca ONG-uri nu suntem deloc mulțumiți (politica statului român până în prezent -n.r.)”

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 2/12

Dr. Constantin Corneanu despre intenția din spatele dezbaterii „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic” – un discurs prin istorie, prin prezent, cu oameni care au avut puterea deciziei în anumite momente istorice.

Vis-à-vis de „România și Republica Moldova – Interes Strategic și Național” (dezbatere realizată pe 17 mai 2016 la Fundația Europeană Nicolae Titulescu), nu se pune problema că nu există acest interes național și strategic față de Republica Moldova. Dacă îmi aduc bine aminte, a existat o puternică opoziție manifestată de către PNȚ-CD în anii `90 față de recunoașterea independenței Republicii Moldova și, dacă este să ne întoarcem la istorie (apropo de interes național și strategic), să ne aducem aminte că în dimineața zilei de 23 august 1944, scrisoarea prin care Iuliu MANIU și Dinu C. BRĂTIANU erau de acord să cedăm (încă o dată – n. r.) Basarabia și Bucovina de Nord, adică să acceptăm, cu acordul Aliaților Occidentali (Marea Britanie și SUA), frontiera stabilită pe 28 iunie 1940, nu a mai venit pentru că Gheorghe I. Brătianu nu a adus-o, deoarece cei doi lideri politici nu au vrut să o mai dea. Însă, tot ei, liderii opoziției politice anti-antonesciene, au fost de accord cu semnarea pe 12 septembrie 1944 a unui armistițiu cu Națiunile Unite (SUA, Marea Britanie și URSS) care avea să stea la baza Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 prin care Basarabia și Bucovina de Nord urmau să rămână în componența Uniunii Sovietice până la 27 august 1991 (data proclamării independenței Republicii Moldova, parte componentă a URSS – n. r.)…Se putea face mai mult, mai puțin…nu știu, dar acesta este unul dintre motivele pentru care în această dezbatere, eu am propus să facem și un pic de istorie, pentru că în perioada mandatului domnului prim-ministru Adrian NĂSTASE și, totodată, fost ministru de externe în anii `90-`92, relația cu Republica Moldova a fost deosebit de importantă.

1989 – Franța joacă un mare joc politic, unificarea europeană, moneda unică și îl roagă pe Gorbaciov să nu se împotrivească unificării Germaniei, însă nu a pus în discuție problema ROMÂNIEI (!!!) – Basarabia și Bucovina…

Mihail S. GORBACIOV spunea foarte clar în memoriile sale: „Când am simțit că lucrurile scapă de sub control, l-am sunat la Paris pe François Mitterand și l-am rugat să sune la București…”. Președintele Ion Iliescu ar trebui să spună care a fost scopul sau conținutul acelei convorbiri.

Cert este că „Decembrie 1989”, care a fost o Revoluție, o lovitură de stat, aici fiecare poate interpreta cum dorește în funcție de cultura lui și mai ales în funcție de ce citește, a făcut parte dintr-un mare joc politic în care François Mitterand a jucat cartea unificării europene, a promis Germaniei lui Helmuth Kohl unificarea celor două Germanii în schimbul monedei europene și l-a rugat pe Mihail S. Gorbaciov să nu se împotrivească unificării Germaniei, dar nu a pus în discuție problema viitorului ROMÂNIEI  (!!!), adică al Basarabiei și Bucovinei de Nord. Senatul SUA, apropo de ceea ce spunea un domn diplomat, respective sprijinul declarativ pentru autodeterminarea românilor din Basarabia și Nordul Bucovinei aflați în componența URSS, va emite un punct de vedere care va deveni o declarație istorică consemnată în documente. Așa au fost gândite lucrurile în 1991, referitor la oportunități.

Tot timpul a existat un interes național și strategic față de acest spațiu geografic dintre Prut și Nistru. Oportunitățile dar și provăcările au fost teribile. Oportunități azi?! Exact cum spunea domnișoara Angela GRĂMADĂ, „unii din România așteaptă să falimenteze Republica Moldova și se va uni pentru că vor fi săraci și plini de nevoi”, însă alții, precum ambasadorul Federației Ruse la București, într-un interviu la o televiziune, a spus negru pe alb: „Dacă aveți un interes național, vă rog să-l definiți și să veniți la dialog!”.

ROMÂNIA nu a avut o strategie politică coerentă față de Republica Moldova, însă am pus în aplicare unele idei, pe ici pe colo, dar am eșuat de cele mai multe ori…

…ori din păcate, în această seară vom încerca să aducem în discuție o sumă de fapte și întâmplări legate de cei care au avut puterea de decizie în politica externă și cei care au realizat efectiv actul de politică externă, neavând o strategie politică coerentă față de Republica Moldova. Am avut un plan de acțiuni, am pus în aplicare unele idei, pe ici pe colo, dar am eșuat de cele mai multe ori, fie din vina noastră fie și din vina celor de la Chișinău.

Din punct de vedere al provocărilor, acest mileniu trei ne găsește, iarăși, într-o situație în care istoria ne provoacă.

Avem o strategie? Dincolo de manifestările pro-unioniste și dincolo de toate discursurile publice prin care spunem că vrem Unirea și suntem în stare să facem orice, avem capacitatea: partide politice, decidenți de politică externă, ONG-uri, formatori de opinie etc. să ne așezăm la masă și să construim ceva, o strategie coerentă, ceva pe care cineva trebuie să și-l asume? Acel cineva trebuie să fie o instituție foarte importantă a statului român, fie Parlamentul României, fie Președintele României care propune, mai apoi, Parlamentului. Ori, cu această strategie, vis-à-vis de Reunirea cu Republica Moldova ca prim pas sau Reîntregirea Țării, am putea să întâmpinăm acest mileniu trei și să dialogăm cu marile puteri.

Înregistrarea video a expunereii personale din cadrul dezbaterii „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic Oportunități și Provocări în Mileniul III”

Într-o emisiune de televiziune la care a participat și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, acesta spunea că „în 48 de ore, Ministerul de Externe al României este capabil să pregătească toate variantele pozitive și negative legat de ce se va întâmpla dacă România va cere Reîntregirea, Unirea cu R. Moldova”.

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (19)

Constantin Corneanu: „Sunt convins că MAE poate pregăti așa ceva, dar problema fundamentală este care sunt ușile care ni se deschid nouă, informal, în capitalele europene, la Washington sau la Moscova, pentru că dacă recitim paginile de istorie, aflăm că degeaba am avut un Mărăști, Mărășești, Oituz, degeaba ne-am dus la Budapesta…nu ne-au băgat în seamă la Conferința de Pace de la Paris din 1919. Dacă citiți cărțile, amintirile, memoriile consemnate pentru istorie, o să aflați că a fost extraordinar de complicat să convingem Occidentul că trebuie să ne recunoască dreptul nostru istoric, legitim, pe care îl recunoscuseră la începutul războiului, în august 1916, dar pe care nu au mai vrut să-l recunoască trecând peste faptul că am murit și ne-am jertfit pentru acest ideal național de la 1918.

Titlul acesta, „România și Republica Moldova, interes național și strategic”, nu se pune în discuție, el există, a fost și va fi. Depinde cum vom lucra noi pentru împlinirea lui: fie într-un discurs, la televizor, pe stradă, în discuții, pe site-uri etc. Oportunități apar. La provocările milieniului trei suntem capabili să creăm o strategie națională coerentă față de Republica Moldova? Cine să o facă? Noi? Dumneavoastră ?

Președintele României, Klaus Iohannis, care a spus că „este o chestiune desuetă unirea Republicii Moldova cu România”? Este inadmisibil așa ceva! Și de aici se poate porni o lungă discuție: cine a fost la un dialog cu Președintele României, cine i-a explicat și cum? Sunt foarte multe întrebări și multe ale lucruri de comentat!

Inițiativele la Marea Neagră, flota NATO și visul despre navele americane cu pavilion românesc…

Vorbim de inițiative la Marea Neagră! Sigur că este foarte frumos să vorbim de o flotă NATO la Marea Neagră, o flotă formată din nave ale Bulgariei, României și Turciei. Cu ce? Îmi place ideea domnului general Constantin Degeratu, aceea de-a avea în Marea Neagră niște nave americane care vin, care coboară steagul american și îl urcă pe cel românesc pentru un timp îndelungat, 50 sau 99 de ani, însă este greu de crezut că Statele Unite ale Americii vor permite sau vor dori să facă așa ceva! Suntem într-o situație foarte delicată, iar pe relația România – Republica Moldova suntem în aceste momente în fața unei provocări strategice!

„Cum reacționăm la invitația publică a ambasadorului Federației Ruse la București? (Invitația referitor la definirea interesului național vis-à-vis de reîntregire – n. r.) Se pare că suntem incapabili și este dureros acest lucru! Nu contează ceea ce spun eu sau alții acum, dar este foarte important dacă la cel mai înalt nivel al statului, președintele României, își asumă public acest ideal al Reîntregirii Naționale și de aici, așa cum am mai spus, avem o provocare totală!”

„Pe de altă parte o provocare totală vine și din partea forțelor politice de la Chișinău. Recent, reprezentanții creatul Sfat al Țării 2, au declarat că doresc să intre în dialog cu Federația Rusă, alături de România, pentru Transnitria (!!!) Ce facem cu Transnistria? O luăm? Nu o luam?

„Nici măcar Sfatul Țării 2 nu a cerut să «decupăm Transnistria», după cum ziceau unii la București în anii 2000!”

Noul Partid DREAPTA prin vocea lui Dorin DUSCIAC – „Republica Moldova, dacă se va uni cu România se va uni cu tot cu Transnistria” !!!

„Pe de altă parte, noul partid Dreapta din Republica Moldova, condus de doamna Ana GUȚU, prin domnul Dușciac, a menționat foarte clar, într-o emisiune de televiziune, și trebuie să ținem cont de acest lucru: «Republica Moldova, dacă se va uni cu România, se va uni cu tot, cu Transnistria». În concluzie, noi avem două mari probleme: minoritatea rusă, rusofonă din Transnitria și Grupul Operativ de Trupe Ruse (prezente acolo – n.r.)  Se pune problema: avem capacitatea politico-diplomatică să înțelegem și să începem un proces intern de negocieri, să ne lămurim, dacă vrem, cum vrem…și după aceea să discutăm cu Chișinăul, apoi cu Occidentul și după aceea cu Moscova, sau concomitent, Reîntregirea României sau ne amăgim,  în continuare, că cineva ne va rezolva problemele?”

„Aceasta este intenția dezbaterii «ROMÂNIA – R. MOLDOVA. Interes Național și Strategic» – un discurs prin istorie, prin prezent, cu oameni care au avut puterea de decizie în anumite momente istorice”

Video: Dr. Constantin Corneanu

Angela GRĂMADĂ  despre „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic”

„Toate eșecurile de politică internă și externă, cât și amânarea reformelor sunt justificate în Republica Moldova prin mâna Moscovei, și în niciun caz nu sunt responsabile autoritățile de la Chișinău. Pe partenerii occidentali tot cu mâna Moscovei îi speriem”

„Vina pentru lipsa unei strategii comune pentru Republica Moldova aparține atât autorităților de la Chișinău, cât și celor de la București. ”România trebuie să-și promoveze interesele în R.Moldova într-un context de crize prelungite din 2009 încoace. Avem niște elite politice în R.Moldova care nu vin cu proiecte credibile. Majoritatea au eșuat și nu vor trece pragul la eventuale alegeri anticipate.”

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (13)Angela Grămadă a mai spus despre Justiția din Chișinău ca fiind  „o justiție selectivă la Chișinău, un politician reținut, dar cetățenii R.Moldova își doresc ca mai mulți politicieni să ajungă unde se află Vlad Filat și să-și asume răspunderea pentru ultimii ani de guvernare. Avem un mare fenomen de vânzare a fracțiunilor politice și mă refer la faptul că liderii PDM încearcă să-și loializeze alte fracțiuni parlamentare. Justiția n-a făcut nimic în acest sens, deși Partidul Comunist a sesizat asta”.

Reformele, deși un mare număr de acte legislative au fost adoptate la Chișinău, nimic pozitiv nu se întâmplă în economia R.Moldova, iar investitorii întârzie să apară, inclusiv cei din România.

Angela GRĂMADĂ despre R. Moldova în contextul războiului Ucraina – Rusia și anexarea Crimeei

Războiul dintre Ucraina și Rusia precum și anexarea Crimeei au fost utilizate și ele pentru a argumenta non-acțiunea, neimplementarea reformelor și au distras atenția de la amenințările care veneau dinspre Ucraina către criza internă din R.Moldova. „În 2014, luna martie, în Parlamentul R.Moldova nu se discuta despre provocările de securitate – proiectul Novorossia în care era inclusă și o parte din Bugeacul de Sud, ci se iniția o moțiune de cenzură împotriva guvernului Leancă sub acuzația că s-a alăturat sancțiunilor impuse de europeni Rusiei”

La vremea aceea, liderii opoziției, în frunte cu Igor Dodon, argumentau că integrarea în Uniunea Europeană nu este benefică pentru că UE trece printr-o criză financiară prelungită.

„Puterea și opoziția au uitat să definească interesul național în R.Moldova. Politicienii definesc interesul național ca stabilitate, în sensul rămânerii lor la guvernare, nu al bunei guvernări” a mai spus Angela GRĂMADĂ.

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 3/12

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 4/12

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 5/12

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 6/12

 

FOTO – Dezbaterea „România și R.Moldova – Interes Strategic și Național”

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (2)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (3)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (4)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (5)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (6)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (7)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (8)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (9)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (10)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (11)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (12)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (13)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (14)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (15)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (17)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (18)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (19)

AFIS_RO_MD_INTERES_NATIONAL_MILENIUL_III

Un colocviu organizat de Fundația Universitară a Mării Negre a lansat o nouă dezbatere despre unificarea României cu Basarabia, anunță  dw.de și preluat de romaniabreakingnews.ro

Încorporarea fostei provincii Basarabia în cadrele statului român nu este asumată oficial de forțele importante. Dar ideea a dobândit un avans remarcabil în ultimii ani, fiind încurajată de prezența mai activă în zonă a diplomației americane. În esență, planul constă în a stimula dezbaterile unioniste la nivelul ”societății civile” și de a crea o presiune asupra mediului politic. Un exemplu este activitatea Fundației Universitară a Mării Negre, care reunește specialiști din mediul academic, ziariști și foști diplomați și care se dedică de la o vreme proiectului unionist. Miercuri după-amiază în București, Fundația a organizat un colocviu cu un titlu voit dramatic: ”Sfârșitul iluziilor, Republica Moldova între România și Rusia”. Ideea ar fi că moldovenii din stânga Prutului nu mai pot păstra independența și iluzoria neutralitate, că ar trebui să admită deschis că sunt un stat eșuat și, ținând cont de blocarea extinderii europene, să accepte unirea cu România.

Potrivit expertului Fundației, Petrișor Peiu, Republica Moldova suferă de o ”criză sistemică”, care o împiedică să facă progrese în ciuda eforturilor sale și, în plus, are o prea mare dependență economică față de Rusia. Lăsând la o parte deficitul uriaș al balanței comerciale, 68% din remiterile lucrătorilor (cetățeni) moldoveni intrate până la declanșarea crizei politice au venit din Federația Rusă. Iar aceste resurse reprezentau 20-25% din PIB-ul Moldovei. Concluzia ar fi ca țara aceasta nu va fi acceptată niciodată în UE, fiind practic incapabilă să se restructureze pe cont propriu.

Au existat desigur și opinii diferite: Cristian Diaconescu a pretins că perspectiva europeană rămâne actuală în ciuda aparențelor, iar Adrian Cioroianu a fost și el mai reținut, dar tonul a fost dat de Dan Dungaciu, președintele Fundației și de scriitorul basarabean Val Butnaru, unul dintre cei mai pasionați unioniști de la Chișinău. Cel puțin pentru acesta din urmă, problema economică este o falsă problemă câtă vreme este vorba de reunificarea unei ”familii”.

Despre fundalul geopolitic nu s-a discutat deloc. Nefiresc, căci el este cel care decide în cele din urmă. Dan Dungaciu a evocat însă o afirmație făcută la Chișinău de americanul George Friedman, fondatorul agenției Stratfor, care lansase pentru prima dată varianta unificării cu România. Titlul colocviului a fost o parafrază a acelei declarații preluate la vremea respectivă de toată presa românească.

Dar întrebarea este dacă George Friedman este cel mai bun sfătuitor în această problemă. Am remarcat de mai multe ori în analizele sale referiri fugitive la situația pretins incertă a Transilvaniei. Ciudate aluzii, cu atât mai mult cu cât nu au niciun corespondent în realitatea pe care o cunoaștem noi, în estul Europei. Și, se pare, sunt strecurate cu schepsis, căci un clip postat recent pe site-ul Stratfor sugerează din nou că România e pândită de pericole din toate direcțiile. Clipul conține o scurtă prezentare istorică în care lasă să se înțeleagă că Ungaria ar putea revendica din nou Transilvania. Ba mai mult, se spune că nici sudul țării nu este ferit de amenințări. După ce denumește cele trei provincii istorice, naratoarea anunță: Niciuna din aceste trei părți nu este ușor de apărat. Transilvania a fost cucerită de unguri în mai multe etape începând cu secolul al XI-lea, fiind stăpânită ulterior de Imperiul Otoman și de cel Austro-Ungar. Țara Românească și Moldova au fost mereu scena confruntării dintre otomani, habsburgi și mai târziu ruși”.

Dar cine ar putea ataca astăzi Transilvania care își păstrează, potrivit Stratfor, vulnerabilitatea pe care a avut-o mereu? Nu se spune explicit, dar sugestia e clară din context.

Ținând seama de prestigiul de care se bucură Stratfor în mass-media din România, mesajul nu poate trece necomentat. Căci tipul acesta de text face, în mod aluziv și fără să asume deschis, exact ceea ce făceau PUNR și apoi România Mare după căderea comunismului. Aâta doar că fără mareșalul Antonescu. Așa cum am mai spus, românii trebuie să gândească lumea cu capul lor și să evite aceste capcane. Amuzant este că și Vocea Rusiei susținea la un moment dat că Occidentul va oferi Transilvania Ungariei. Acum se sugerează invers, că apropierea dintre Rusia și Ungaria ar pune integritatea României în pericol. Cu toții se joacă cinic cu sensibilitățile românești.

Prin urmare, faptul că Fundația Mării Negre lucrează pe temeiul prognozelor agenției Stratfor este mai curând un motiv de neîncredere, nu în sinceritatea actorilor, ci în luciditatea proiectului.

Citiți și…

„Interesul Național în spațiul dintre Prut și Nistru”, pierdut printre interese și eșecuri ne asumate (Comunicat de presă  – „Poziție în Opoziție” privind Interesul Național Românesc în spațiul dintre Prut și Nistru / 29 aprilie 2015 / Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina)

Sursă, autor: dw.de /Horațiu Pepine, DW -București publicat pe romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press