Video: „Românii din Ungaria …o perspectivă” și „Cazul Ditrău” pe înțelesul tuturor – conferință pe Calea Victoriei din București

Actualizare video 24 februarie 2020

Prezenţa românilor în Marea Câmpie Ungară a fost consemnată din vechime. ANONYMUS, notarul regelui Bela îi menţionează în lucrarea „Gesta Hungarorum”. Cronica rusească a lui NESTOR (prima jum. Sec. XII) consemnează că ajungând în Panonia, la sfârşitul sec. al IX-lea, triburile fino-ugrice au întâmpinat rezistenţă militară a ducelui Menumorut al Crisanei. Se considera că românii actuali din Ungaria sunt urmaşii acelei populaţii româneşti din voievodatul lui Menumorut. Aşezările lor sunt atestate începând din sec. XII-XIII, în total 21 de localităţi.

Au locuit împreună cu toţi conaţionalii lor – sub diferite stăpâniri politice – până la primul război mondial. După Marele Război se trasează noua frontieră, confirmată prin tratatul semnat la Trianon, noile graniţe i-au despărţiţi pe românii din sud-estul Câmpiei Panonice de restul românilor.

„Românii din Ungaria … o perspectivă”, este tema unei noi conferințe organizate de Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, care își propune să aducă în spațiul public aspectele contemporane ale comunităţii româneşti din Ungaria.

Dr. Alexandru GHIȘA, doctor în istorie şi diplomat specializat pe relaţiile româno-ungare, a prezentat teme precum: autoguvernarea pe ţară, cultura, religia (Andrei Şaguna, mitropolitul ortodox al Transilvaniei era născut la Miscolc, Ungaria), şcoala, limba română, fenomenul asimilării voluntare, s.a. Dl. Vlad CONDREA, expert I.C.R., a trecut în revistă problematica contemporană a comunităţilor româneşti din Ungaria. Moderator a fost avocatul Mihai NICOLAE, președintele Institului Frații Golescu. Manifestarea dedicată românilor din Ungaria a avut loc joi 6 februarie 2020, ora 18:00 în sala „Podul Mogosoaiei”, Calea Victoriei nr. 125.

 

 




Ziua Unirii Bucovinei se sărbătorește la București cu un concert de excepție al Lorenei OLTEAN

Actualizare video:

Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate, în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Alianța Pentru Centenar, îi invită pe bucureșteni să fie  împreuna pentru evocarea UNIREII BUCOVINEI, hotărâta la Cernăuți în 1918, noiembrie 28. Spectacolul aniversar dedicat ZILEI BUCOVINEI, concert susținut de LORENA OLTEAN și invitații săi are loc joi 28 noiembrie 2019, ora 18:00, în incinta Clubului „Green Hours” din Calea Victoriei nr. 120. Potrivit comunicatului transmis de organizatori, intrarea este liberă.

Președintele Institului Frații Golescu, domnul avocat Mihai NICOLAE consideră că „mai mult decât rememorarea evenimentelor istorice, avem datoria să ne amintim de jertfă și strădaniile celor care au creat statul național unitar român, la Cernăuți, la Chișinău (27 martie 1918), la Alba Iulia (1 decembrie 1918). Cuvântul lui IANCU CAVALER DE FLONDOR, rostit la CONSTITUANTA BUCOVINEI (27 OCTOMBRIE 1918) este şi rămâne actual:

„… acest moment înălțător s-a născut din suferințe grele și adânca jale și e sfințit cu sânge abundent al eroilor noștri. Vă provoc să vă sculați în picioare ca semn de juruință că nu-i vom uita niciodată și că ne vom arăta întotdeauna demni de sacrificiul lor. Închei cu rugămintea fierbinte: Dee Dumnezeu la momentul acesta mare și acelea care vor urma, să afle în rândurile noastre numai suflete mari.” ”

Invitatul special al serii este istoricul Dr. Constantin CORNEANU, care va prezenta succint oamenii și condițiile care în 1918 au făcut posibilă UNIREA BUCOVINEI.

Președintele Klaus Iohannis a semnat în octombrie 2015, decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 28 noiembrie – Ziua Bucovinei.
Camera Deputaților a aprobat pe 7 octombrie 2015, în calitate de for decizional, proiectul de lege prin care data de 28 noiembrie este declarată Ziua Bucovinei. La această dată s-a proclamat alipirea Bucovinei la patria mamă.

Legea prevede ca, în contextul acestei sărbătoriri, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile publice pot organiza manifestări cu caracter cultural-științific. Fondurile necesare organizării acestora vor fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităților administrației publice centrale ori ale instituțiilor publice.




În Argeș va avea loc a doua ediție a manifestării dedicate destinului fabulos al Cuvioasei Teofana Basarab

Miercuri, 13 noiembrie 2019, cu începere de la ora 13:00, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” din Argeș, va avea loc sub genericul „românii din Bulgaria”, o a doua ediție a manifestării dedicate destinului fabulos al CUVIOASEI TEOFANA BASARAB, prinţesa valahă ajunsă ţarină la sud de Dunăre, în Bulgaria. Invitați ai aceste ediții sunt domnii Dr. Mihai NICOLAE, președinte al INstitutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și Marian CLENCIU, președinte al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina
Cuvioasa Teofana Basarab rămâne un exemplu de lider, iubitor de popor prin cultură ortodoxă și gata să jertfească, să rupă din el pentru stabilitatea țării.

Pe malul sudic al Dunării, aşezările românilor se întind pe toată lungimea străvechiului Istru (Dunărea), între Timoc, Vidin şi până la Silistra. Din vremea tracilor – cu mult înaintea venirii bulgarilor (sec.7d.H.) – strămoşii lor au reprezentat poporul autohton al Văii Dunării. Ştim puţin despre ei, cu toate că, în istorie, aceşti români, s-au aflat permanent în legătură cu rudele lor nord-dunărene.  Apropierea de noi, chiar şi faptul că în prezent cele două ţări aparţin Uniunii Europene nu ne-a învrednicit să-i cunoaştem mai bine… Cât despre istoria lor ştim încă şi mai puţin… mai mult în articolul despre prima ediție a evenimentului:

Video: Eveniment închinat destinului fabulos al CUVIOASEI TEOFANA BASARAB, prinţesa valahă ajunsă ţarină la sud de Dunăre, în Bulgaria

 




România, Orient sau Occident? Punte sau Sinteză? Eveniment dedicat Părintelui Scrima la București

Joi, 24 octombrie 2019, cu începere de ora 18:00, va avea loc în București, în sala de protocol „Podul Mogoșoaiei” din Calea Victoriei nr.120, un simpozion dedicat evocării memoriei și dimensiunii cuprinzătoare a vieţii şi gândirii teologice a părintelui Scrima, sub genericul „România, Orient sau Occident? Punte sau Sinteză?”.  Evenimentul este organizat de Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina. Evenimentul va fi moderat de omul de televiziune Radu GĂINĂ, realizatorul mai multor filme documentare închinate personalităţii excepţionale a părintelui Andrei SCRIMA, ocazie cu care va fi prezantat filmul documentar „Andrei Scrima în Liban”.

Despre părintele Andrei SCRIMA

Se naşte în decembrie 1925 la Gheorghieni. Studiază la Orăştie şi Bucureşti. Continuă studiile la Universitatea Bucureşti, fiind apoi asistentul profesorului Anton Dumitriu, care îl introduce la „Rugul aprins”, grupul de reflecţie spirituală de la mănăstirea Antim. Predă la Seminarul monahal de la Mănăstirea Neamţ. Este uns în monahism la Mănăstirea Slatina. Părăseşte România şi studiază în Elveţia, la Paris şi la Universitatea Benares (India). Devine arhimandrit al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Se stabileşte în Liban, unde devine stareţul mănăstirii ortodoxe Deir El Harf.
Patriarhul ecumenic Athenagoras îl trimite ca reprezentant personal la Vatican (1961-1965).

În această calitate participă la CONCILIUL VATICAN II, convocat de papa Paul al VI-lea. Pregăteşte, la Ierusalim, întâlnirea istorică dintre patriarhul ecumenic Athenagora şi papa Paul al VI-lea, prima după „Marea Schismă” din anul 1054. În acelaşi timp predă la Universitatea Dominicană din Essonne (Franţa) şi la Universitatea Franceză din Beirut (Liban). Teolog de mare profunzime şi erudiţie, publică mai multe studii în limba franceză. Revine în ţară, unde se stinge din viaţă în anul 2000.

Video:

Andrei Scrima în Liban-Universul Credinţei-TVR 1

Prin nestrăbătut (II)-Documentar-TVR

Andrei Scrima – străinul – Documentar – TVR

Alte resurse:

Ziarul Lumina: Fiul pierdut, târziu regăsit. Andrei Scrima

La începutul anilor ’90, intelighenţia bucureşteană era fascinată de prezenţa copleşitoare a unui călugăr venit de departe, de fapt reîntors în ţară după mulţi ani. Este vorba de părintele Andrei (André) Scrima, care, prin carisma sa deosebită, a fost considerat de unii o alternativă faţă de reprezentanţii oficiali ai unei Biserici Ortodoxe Române considerată osificată şi epuizată de compromisuri. Puţini au înţeles în acele timpuri că părintele Scrima era totuşi o ramură din trunchiul viu al Bisericii atât de contestate, pe care regimul comunist nu a reuşit să-l usuce.

Dilema Veche: Cine a fost părintele André Scrima?

“Cosmopolit şi totuşi român, călugăr şi totuşi om de lume, ortodox, dar cu o anumită aromă iezuită, Andrei Scrima recită îndelung din Djalal ed-din Rûmi şi din Rilke, din Emily Dickinson şi Ion Barbu, din Upanişade şi din Evanghelie. Se desfată de pitorescul unor rare şi vechi cuvinte neaoşe, dar vorbeşte cu un cochet accent franţuzesc. Invocă astrofizica, genetica modernă sau topologia ca pe nişte domenii la îndemînă, fredonează cîntece ruseşti şi îşi încheie conversaţiile telefonice cu o sintagmă arabă.”  (Andrei Pleșu, prefață Timpul rugului aprins)

André (Andrei) Scrima (1925, Gheorghieni – 2000, Bucureşti). Monah, membru al grupului de la Antim („Rugul Aprins“), arhimandrit al Patriarhatului ecumenic de la Constantinopol, reprezentant al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II, membru şi organizator, din 1959, al comunităţii monastice de la Deir-el-Harf (Beirut, Liban). Studii, la Bucureşti, de filozofie, matematică şi teologie; între 1957 şi 1959, e doctorand la Benares, India, cu o teză despre The Ultimate, its Methodological and Epistemological Connotation According to Advaita-Vedanta. Profesor de filozofie şi de ştiinţe religioase la Universitatea dominicană Le Saul choir, Paris (1966–1968), şi la Universitatea franceză din Beirut (1968–1989). Membru fondator (1966) al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Religioase de la Bruxelles.

Părintele Andrei Scrima a contribuind la restabilirea relaţiilor dintre Biserica Catolică şi cea Ortodoxă, jucând un rol istoric important în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054.  A fost prieten cu Dalai Lama, a fost un erudit şi un căutător spiritual fervent.




Expoziția „Chioșcul de ziare”, ediția a VII-a de Ziua Limbii Române

Institutul Cultural Român, împreună cu Institutul „Frații Golescu” pentru românii din străinătate organizează, cu ocazia Zilei Limbii Române, ediția a VII-a a expoziției „Chioșcul de ziare”, dedicate presei de limbă română din jurul granițelor.

Până la data de 6 septembrie, vizitatorii pot citi ziare, reviste şi publicaţii culturale în limba română, din regiunile cu populaţie românească din jurul ţării, ce vor face obiectul acestei expoziții. Publicațiile provin din Republica Moldova, Bucovina, Ținutul Herța, Sudul Basarabiei, Voievodina și Ungaria și sunt din colecția Institutului „Frații Golescu”.

ICR va contribui la această manifestație cu exemplare din numere din perioada 2012-2018 ale publicațiilor din Republica Moldova („Contrafort”, „Noi”, „Sud-Est”, „Destin Românesc”, „Revista Literară”, „Realități Culturale”, „Florile Dalbe”, „Patrimoniul Istoric”, „Philologia”) și Ucraina („Glasul Bucovinei”) ce au fost finanțate de Institutul Cultural Român.

Vernisajul va avea loc la data de 29 august 2019, ora 18:00, Calea Victoriei nr. 120, Sala „Podul Mogoșoaiei” și vor lua cuvântul domnul Mihai-Viorel Nicolae, de la Institutul „Frații Golescu” și Vlad-Costin Condrea, de la Institutul Cultural Român. Potrivit comunicatului transmis redacției RBN Press intrarea este liberă.




„Banat&Timoc” – O nouă manifestare dedicată teritoriilor cu populație românească, pentru care idealul unității naționale a rămas un vis neîmplinit

Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina organizează, Conferința „Banat&Timoc”, vineri, 21 iunie 2019, cu începere de la ora 18:00, la Sala „Podul Mogoșoaiei”, din Calea Victoriei Nr. 120 / București,  (Curtea „Green Hours”) informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat transmis de organizatori redacției RBN Press.

Potrivit organizatorilor, conferința face parte din seria de manifestări dedicate teritoriilor cu populație românească, pentru care idealul unității naționale a rămas un vis neîmplinit. Vor conferenția domnii istorici: Dr. Alexandru GHIȘA, Dr. Claudiu TURCITU și Dr.Robert STĂNCIUGEL. Moderatorul manifestării este Dr. Mihai NICOLAE – președintele Institutului Frații Golescu.

Potrivit comunicatului, organizatorii consideră că „din punct de vedere politic, o graniță comună între entități statale sârbă, respectiv românească, s-a fixat abia în anul 1833, când nou-născuta Serbie modernă a anexat Craina, locuită majoritar de români” și că din punct de vedere istoric „în 1919-1920, ar fi fost posibil ca o parte mai mare din Banat să fi revenit României. Atunci însă, la Paris, Conferinta de Pace a hotărât împărțirea ținutului. Zeci de mii de români au rămas captivi în ceea ce ulterior s-a denumit Banatul iugoslav.

Organizatorii manifestării țin să amintească momentul „aprilie 1941, când Germania se pregătea să atace Iugoslavia, Adolf Hitler a oferit conducătorului român, Banatul în totalitate, apreciind că în felul acesta României i s-ar repara o nedreptate făcută cu ocazia Conferinței de Pace din anii 1919-1920. Fireste, oferta atragea participarea țării la acțiunea militara a Axei.  Ion Antonescu a refuzat atunci oferta germană, România neintervenind militar în spațiul iugoslav.”

„În cadrul celor două Conferințe de Pace de la Paris, nu a fost ridicată și problema romanilor din Timoc! De ce?” – sună retoric întrebarea ce încheie textul comunicatului transmis de organizatori.

 

 




Personalitatea lui Alexandru FILIPAȘCU, istoric al Întregului MARAMUREȘ, omagiată la București

22 aprilie 2018 /Actualizare video:

8 aprilie 2018 / Știrea inițială:

INSTITUTUL FRAȚII GOLESCU, pentru românii din străinătate, a organizat miercuri, 17 aprilie 2019, ora 18:00, la Clubul Țăranului Român, evocarea lui Alexandru Filipașcu de Dolha și Petrova, Istoric al Maramureșului, (ÎNTREGUL MARAMUREȘ)

Dr. Mihai NICOLAE, gazda evenimentului, i-a avut ca invitați principali, pe doamna Livia PISO (FILIPAȘCU) și Dr. Ilie GHERHEȘ, ISTORIC.  Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară, Maramureș și Fundația „Ion și Livia Piso” În memoria și pentru redescoperirea trecutului, nobilimii maramureșene și a boierilor Zărneșteni.

Potrivit comunicatului transmis redacției RBN Press, organizatorii au dorit prin această manifestare, aducerea în actualitate a personalitatății istoricului ALEXANDRU FILIPAȘCU (1902-1952) care și-a dedicat întreaga energie românilor maramureșeni. Lucrarea sa „Istoria Maramureșului” (București, 1940) a rămas până acum un studiu de referință pentru istoria regională; o sinteză unică a evenimentelor care au modelat Maramureșul și destinul românesc al acestei părți de țară. (Menționăm că astăzi doar 1/3 din teritoriului maramureșean se regăsește între hotarele României, iar restul de 2/3 a trecut din mână străină în mână străină, în prezent fiind între granițele Ucrainei. „Trist epilog pentru delegații din Apșa care la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918 ceruseră: „Unire de la Nistru până dincolo de Tisă”). Patriot neclintit al neamului său, istoricul s-a implicat cu mult curaj în mișcarea unionistă, în toamna anului 1918 participând chiar la alungarea ucrainenilor care ocupaseră malul drept al râului Vișeu. După înfăptuirea Unirii a contribuit ca prim ajutor (nepolitic) al primarului Sighetului la toate treburile obștei. În anii întunecați care au premers al II-lea război mondial s-a manifestat cu fermitate împotriva revizionismului maghiar și a tentativelor iredentiste ucrainene. În 1936 e decorat cu Ordinul „Coroana României”. În 1941 primește Premiul „Năsturel” al Academiei Române.

Pe data de 16.08.1952 1952 este arestat de noile autorități comuniste și condamnat, împărtășind astfel destinul tragic al elitei politice și culturale interbelice. După patru luni (20.12.1952) moare la Canal, în colonia penitenciară de la Valea Neagră. Împlinise 50 de ani…”

Postum, prin strădania doamnei Livia Piso, fiica sa apare monumentala ” Enciclopedie a familiilor nobiliare maramureșene de origine română” (2006).




Unirea Basarabiei cu România – Veacul al II-lea. Dezbaterea publică la Clubul Țăranului Român

Anul acesta, pe data de 27 martie, sărbătorim Unirea Basarabiei cu Țara. Ne aflăm deja la începutul „Veacul al II-lea” de la Marea Unire, un bun prilej de reflexie asupra ceea ce a fost și dacă va mai fi.

Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, vă invită să participaţi la dezbaterea al cărei scop este punerea în discuție publică a pașilor spre REÎNTREGIREA mult visată. Cuvântul de început va fi rostiţi de un istoric: Dr. Constantin Corneanu, fiind urmat de discuţii libere, deschise fiecărui participant interesat.
MANIFESTAREA VA AVEA LOC LUNI, 25 MARTIE 2019, ORA 18:00 LA CLUBUL ŢĂRANULUI DIN CADRUL MUZEULUI ŢĂRANULUI ROMÂN.




Video: Eveniment închinat destinului fabulos al CUVIOASEI TEOFANA BASARAB, prinţesa valahă ajunsă ţarină la sud de Dunăre, în Bulgaria

Actualizare 5 martie 2018

Video:

”După numele ei de Botez, Teodora Basarab a fost darul făcut de Dumnezeu dinastiei Basarabilor și românilor iar după numele ei de monahie, Teofana, a fost descoperirea voii lui Dumnezeu pentru cei din vremea ei dar și pentru cei de azi, atât poporul bulgar cât și cel român.” – preot George Valentin Paraschiv, Biserica Dobroteasa , Bucuresti

*

„Teodora, fiica lui Basarab I a avut, cu adevarat, un destin exceptional.Preotul Al. Stanciulescu-Barda o vedea ” ca pe o alta Ana lui Manole pe care nu sotul, ci tatal o zideste la temelia Tarii romanesti”. Printesa Valahiei e maritata de tatal ei cu despotul de Loveci,nepotul tarului Sisman .Ajunge tarina a  Bulgariei si mai apoi,fiul ei devine suveranul Taratului de Vest de la Vidin . Si-a sprijinit si sotul si fiul, asa cum a incurajat cultura medievala bulgara. Printr-o intorsatura neasteptata a vietii se retrage intr-o manastire, imbratisind viata monahala.A stiut sa foloseasca domnia  altruist, in folosul supusilor pe care i-a iubit. Si-a plins fiul otravit de favorita tarului, e alungata de la curte de propriul sot, isi vede familia destramata.A cunoscut durerea si a raspuns cu deplin devotament.In viata, ca si in calugarie a aratat virtutile sfinteniei. In fata loviturilor sortii a stat neclintita in credinta sa crestina, intocmai ca biblicul Iov din Tinutul Uz. Pentru tot ce a daruit, ca si pentru asceza vietii de monahiei a primit iubirea poporului adoptat, fiind canonizata de biserica bulgara.
      Fara ezitare putem sa-i privim viata ca pe un veritabil model , actual si acum pentru omul contemporan, la fel cum a fost si in urma cu peste sapte veacuri” – Dr. Mihai Nicolae, Presedinte Institutul Fratii Golescu _ Bucuresti
*
„Prin intalnirea dedicata Sf Cuv Teofana Basarab, fiica lui Basarab I, intemeietorul Tarii Romanesti, si tarina Bulgariei, praznuita in Bulgaria in 28 oct, incercam sa o facem cunoscuta cat mai multor romani, ca pe inca o floare aleasa zamislita de neamul romanesc. Cinstita inca de acum peste 700 de ani deopotriva de romani si bulgari, a ramas intr-o smerita asteptare a canonizarii de catre neamul ei romanesc. Asistam cum, din randuiala inalta, la o manifestare crescanda a evlaviei populare in ceea ce o priveste. Bucura-te,  Sf. Cuv. Teofana, care pe altarul credintei te-ai jertfit!” – Georgeta Bidilică Vasilache
*

Evenimentul închinat destinului fabulos al CUVIOASEI TEOFANA, prinţesa valahă ajunsă ţarină la sud de Dunăre, în Bulgaria, a avut loc marţi, 26 februarie 2019, la CLUBUL ŢĂRANULUI.

Știrea inițială / 5 februarie 2019

Cuvioasa Teofana Basarab rămâne un exemplu de lider, iubitor de popor prin cultură ortodoxă și gata să jertfească, să rupă din el pentru stabilitatea țării.

Pe malul sudic al Dunării, aşezările românilor se întind pe toată lungimea străvechiului Istru (Dunărea), între Timoc, Vidin şi până la Silistra. Din vremea tracilor – cu mult înaintea venirii bulgarilor (sec.7d.H.) – strămoşii lor au reprezentat poporul autohton al Văii Dunării. Ştim puţin despre ei, cu toate că, în istorie, aceşti români, s-au aflat permanent în legătură cu rudele lor nord-dunărene.  Apropierea de noi, chiar şi faptul că în prezent cele două ţări aparţin Uniunii Europene nu ne-a învrednicit să-i cunoaştem mai bine… Cât despre istoria lor ştim încă şi mai puţin…

             Iată de ce, două organizații neguvernamentale cu tradiție în abordarea problematicii românilor din jurul României – Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina  s-au aplecat asupra uneia dintre personalităţile românești medievale trecută în uitarea manualelor de istorie ale neamului românesc: SFÂNTA CUVIOASĂ TEOFANA BASARAB (1310? – 1352).

Despre Teodora se  știe că fost fiica lui Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti, că s-a născută la Curtea de Argeş şi s-a căsătorit printr-o strategic aranjată alianţă matrimonială cu nepotul ţarului bulgar Mihai Sisman. A locuit împreună cu soţul ei Ioan Alexandru la Loveci, iar după ce bătrânul ţar moare, Ioan Alexandru îi urmează în tronul Bulgariei, cu capitala la Tîrnovo. Teodora Basarab (Teodora a Valahiei),  devine ţarina Bulgariei. În anul 1347 ţarul Alexandru o alungă de la curte pentru a se căsători cu Sara, o evreică cu nuri. Teodora se retrage la mănăstire, primind numele monahal: Teofana. Când fiul ei cel mare, Stratimir devine conducătorul ţaratului de vest, monahia Teofana se stabileşte alături de el, la Vidin (posibil, lângă actuala biserică rupestră Albotina). După ce trece la Domnul, biserica bulgară o canonizează (1371?) pe aceea pe care poporul bulgar încă o iubea ca fiind plină de virtuţi. Racla cu moaştele sale este adăpostită în catedrala din Vidin. După cucerirea oraşului de către turci, racla va fi dusă la Belgrad, unde va rămâne până în 1520, când sultanul Soliman Magnificul dispune mutarea moaştelor sale (împreună cu cele ale Sfintei Paraschiva) la Ţarigrad/Istambul. Trebuie menționat că SFÂNTA CUVIOASĂ TEOFANA BASARAB – Nu este trecută în Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române.




Concert Extraordinar Lorena Oltean și invitații, pentru Omagierea Unirii Bucovinei cu România și a Centenarului Marii Uniri

După decizia istorică a Congresului General al Bucovinei (28 noiembrie 1918) de „unire necondiţionată şi pentru vecie”, Iancu Cavaler de Flondor îi prezintă (29 noiembrie 1918) regelui Ferdinand, la Iaşi, Actul Unirii: ” Aducem Majestăţii Voastre, Rege al tuturor românilor inima unei ţări întregi… Plecaţi mai puţini ne întoarcem mai mulţi. Sufletul cel vechi e neschimbat… Nu e o cucerire a armelor, ci întoarcerea la vatră a fraţilor despărţiţi care în Majestatea Voastră regăsesc pe părintele de mult pierdut şi mult dorit…”
Trei zile mai târziu (1 decembrie 1918) la Alba Iulia, Adunarea Naţională „a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Tara Ungurească decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii Cu România”.

În toate bisericile ortodoxe din Transilvania s-a rostit rugăciunea scrisă pentru momentul sfânt al Unirii de către Miron Cristea, episcopul de Caransebeş. El însuşi citeşte rugăciunea pe Câmpul lui Horea în faţa delegaţilor prezenţi la Alba Iulia: ” Tu ai împlinit şi cu noi ceea ce ai făgăduit de mult: sfărâma-voi jugul de la tine şi voi rupe legăturile tale; lărgi-voi hotarele tale, adună-vă-voi dintre popoare şi vă voi strânge din ţările unde sunteţi împrăştiaţi…”

Pentru a sărbători împreună Unirea Bucovinei şi Transilvaniei vă invităm la Concertul extraordinar susţinut de LORENA OLTEAN şi invitaţii săi, concert care va avea loc la CLUBUL ŢĂRANULUI miercuri 28 noiembrie 2018, ora 18:00.