Pelerinaj la Cimitirul Eroilor Români de la Țiganca – Pildă de Onoare și Recunoștință față de jertfa Armatei Române pentru desrobirea Basarabiei și Nordului Bucovinei

În anul Centenarului Marii Uniri a Românilor, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), alături de de partenerii Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Institutul Frații Golescu și membrii Alianței Pentru Centenar, au organizat pe 22 iunie un pelerinaj pentru cinstirea eroilor români la Cimitirul de onoare de la Țiganca, din Republica Moldova, informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat al ACPBB.

Potrivit Comunicatului, la comemorare au participat alături de  reprezentanți ai societății civile din România și Republica Moldova, preoți, jurnaliști, autorități, elevi și profesori din dreapta Nistrului, care nu au uitat jertfa de sânge dată de bravii soldați ai armatei române, care au făcut sacrificiul suprem pentru desrobirea Basarabiei și Nordului Bucovinei.

P.S. Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud, împreună cu un sobor de preoți din cadrul Mitropoliei Basarabiei a oficiat o slujbă de pomenire pentru eroii români căzuți pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația bolșevică.

P.S. Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud, sfintește locul de odihna veșnică al Eroilor Români de la Țiganca

Au rostit scurte alocuțiuni: Marian CLENCIU – președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Dr. Constantin CORNEANU – președintele Asociației Europene de Studii Geopolice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Dr. Mihai Nicolae – președintele Institutului Frații Golescu, parlamentarul Daniel GHEORGHE, Iulia Modiga reprezentantă a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni care a prezentat și mesajul ministrului pentru românii de pretutindeni, doamna Natalia-Elena INTOTERO, George SIMION – președintele Acțiunii 2012, preotul Daniel Andrian stareț al  Mănăstirii „Eroii Neamului” –  hramul „Înălțarea Domnului”din satul Ţiganca,  preotul paroh Sergiu Matei de la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Peresecina, raionul Orhei, poetul Virgil Ciucă  din New-York (SUA).

Dr. Constantin CORNEANU președinte AESGS și Marian CLENCIU președinte ACPBB

George SIMION (Președinte Actiunea 2012) și Dr. Mihai NICOLAE (președinte Institutului Frații Golescu)

La comemorare au participat însoțiti de profesorii Ion IOVCEV și Eleonora CERCAVSCHI, elevii școlilor din Peresecina și  Tighina, care au recitat în acompaniament musical, piese patriotice, din Grigore Vieru și George Coșbuc. Un reprezentant al Mișcării Civice Tinerii Moldovei a interpretat la vioară, Rapsodia Română nr. 1 a lui George Enescu.

La finalul comemorării, artista de muzică folk Maria GHEOGHIU și artista de muzică populară Suzana POPESCU au mișcat audiența cu piese din repertoriul dedicat celor ce s-au jertifit și au avut de suferit de pe urma campaniei de eliberare a Basarabiei și a Nordului Bucovinei.

Membrii Clubului de Istorie Militară, Ionuț Poenar (Președintele Clubului), Gheorghe Frățiloiu și Claudia Theisz, au reprezentat în mod simbolic Armata Română,  asigurând Garda de Onoare a procesiunii, îmbrăcați în uniformele militare românești din perioada celor două Războaie Mondiale.

Garda de onoare – Membrii Clubului de Istorie Militară: Claudia Theisz, Ionuț Poenar (Președintele Clubului) și Gheorghe Frățiloiu

Începutul Campaniei din Est a armatei române a fost reprezentat prin bătălia de la Țiganca. Luptele grele care s-au dat aici între 22 iunie și 16 iulie 1941 pentru trecerea Prutului s-au soldat cu moartea unui număr atât de mare de ostași români încât Țiganca a fost considerate cea mai sângeroasă luptă purtată pentru reîntregirea țării.

Soldații români și comandanții lor au trec eroic Prutul și începând din 19 iulie 1941, armata roșie este împinsă spre Nistru, înapoi în spre Est.

Teribilele luptele date pentru a trecerea Prutului s-au soldat cu moartea a 3.382 de ostași, 7.962 de răniți și 3.492 dispăruți. Cimitirul de campanie, amenajat imediat după încetarea luptelor a fost distrus de sovietici după anul 1944.

Pierderile grele pentru atingerea aliniamentului Cania, Țiganca, Stoenești au determinat amenajarea a peste 25 de cimitire de campanie, între care și cele de la Cania (938 de oșteni români) și Țiganca (1020 de soldați, din care 830 de eroi identificați).

În 2014 au mai fost reînhumați 81 de eroi căzuți la Ștefan Vodă și Rașca, astfel încât în cimitir se odihnesc 1101 militari. În memoria lor, în toamna anului 1941, pe dealul Epureni se înalță o troiță din fondurile ofițerilor Regimentului 12 Dorobanți. Terenul pe care s-a amenajat cimitirul de campanie a fost oferit cu titlu gratuit de localnicii Mihalcea Tiron și Ștefan Comarzan în scopul “ridicării de către comandantul regimentului a locului de odihnă veşnică, în amintirea colonelului Niculescu, a  ofiţerilor şi  trupei  căzuţi  în lupta pentru  eliberarea Basarabiei”.

Încă din 1990,  Asociaţia Culturală Pro  Basarabia şi Bucovina a iniţiat un proiect de reconstructive, care s-a lovit de multe piedici. Proiectul a fost finalizat de nou înființatul Oficiu Național pentru Cultul Eroilor, în 2004 care a inaugurat  Cimitirului de Onoare.

VIDEO: Recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca /22 iunie 2018 (Film complet)

Video: Cimitirul Eroilor Români de la ȚIGANCA – DEPUNERE de COROANE și DESFĂȘURAREA TRICOLORULUI de 100 metri

VIDEO: P. S. Veniamin – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Preotul Daniel Andrian stareț al  Mănăstirii „Eroii Neamului” –  hramul „Înălțarea Domnului”din satul Ţiganca – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Preotul Paroh Sergiu Matei de la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Peresecina, raionul Orhei – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Marian CLENCIU – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Dr. Constantin CORNEANU- recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video:Deputat Daniel GHEORGHE – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Dr. Mihai NICOLAE – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Iulia MODIGA – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: George SIMION – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Virgil CIUCĂ – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Elevi din Peresecina si Tighina – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Maria GHEORGHIU – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Video: Suzana POPESCU – recunoștință si omagiu Eroilor Români de la Tiganca

Cu prilejul acestei comemorări, Institutul Frații Golescu reprezentat de Dr. Mihai NICOLAE, a distribuit noul pliant despre istoria așezământului „Cimitrul de Onoare al Eroilor Români de la Țiganca” în care sunt trecute momentele importante care au marcat istoria acestui monument al cărui conținut îl redăm mai jos:

Bătălia de la Ţiganca a însemnat începutul Campaniei din Est a armatei române. Luptele grele care s-au purtat aici între 22 iunie – 16 iulie 1941 pentru traversarea Prutului au adus moartea unui număr atât de mare de ostaşi români, încât apele râului s-au înroşit de sângele eroilor. (Un cântec popular, care a rezistat timpului, pomenea cu jale: „La Ţiganca, la Ţiganca, Curge sângele ca apa”). Bătălia de la Ţiganca a fost considerată cea mai sângeroasă luptă purtată pentru reîntregirea Ţării. Analele armatei au consemnat 3.382 de morţi, 7.962 de răniţi şi 3.492 de dispăruţi, între ei şi colonelul Gheorghe Niculescu, comandantul Regimentului 12 Dorobanţi, Bârlad. Aceşti oşteni viteji au îndeplinit întocmai ordinul de luptă din 22 iunie 1941: „Înainte !, Fiţi mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptăţii şi zid de cetate creştină. Fiţi vrednici de trecutul românesc”.

Armata romană trece eroic râul Prut şi începând din 19 iulie 1041, armata roşie este împinsă spre Nistru, înapoi în est. Pierderile grele pentru atingerea aliniamentului Cania, Ţiganca, Stoeneşti (rebotezată de sovietici Stoianovca) au determinat amenajarea a peste 25 de cimitire de campanie, între care şi cele de la Cania (938 de oşteni români) şi Ţiganca (1020 de soldaţi, doar 830 de eroi identificaţi). În memoria lor, în toamna anului 1941, pe Dealul Epureni se înaltă o troiţă, din fondurile ofiţerilor Regimentului 12 Dorobanţi. Terenul pe care s-a amenajat  cimitirul de campaniei a fost oferit cu titlu gratuit de localnicii Mihalcea Tiron şi Ştefan Comarzan (3.150 m.n.) în scopul: „ridicării de către comandantul regimentului a locului de odihnă veşnică, în amintirea colonelului Niculescu, a ofiţerilor şi trupei căzuţi în lupta pentru eliberarea Basarabiei”.

Pliantul Cimitirului Eroilor Români de la Țiganca – Republica Moldova (pagina exterioară)

Aşezământul naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor a preluat îngrijirea şi întreţinerea cimitirului, montând cruci de beton, în locul celor iniţiale, din lemn de brad. (Cele 120 de cruci au fost scoase de sovietici şi folosite la fundaţia unui sovhoz).

În vara anului 1944, deplasarea frontului spre vest a avut drept consecinţe distrugerea cimitirului şi a însemnelor comemorative. La Ţiganca s-au folosit buldozere pentru împrăştierea osemintelor militarilor români, iar ulterior s-a folosi un tractor pentru a netezi terenul pentru o fermă de porci, ale cărei dejecţii au împuţit perimetrul fostului cimitir. (După o vreme, a funcţionat şi o stână). În plus, datorită caracteristicilor solului, rămăşiţele pământeşti ale eroilor au fost scoase la suprafaţă, de-a valma cu resturi de uniformă şi alte efecte personale. Profanarea memoriei celor căzuţi în lupte a continuat nestingherită: există mărturii despre câinii fără stăpân care scormoneau pământul după oasele celor care au murit eliberând partea răsăriteană a ţării.

               Rudele celor morţi, puţinii supravieţuitor şi chiar localnicii au cerut cu smerenie creştină curmarea acestei stări de lucruri.

Încă din 1990, Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina a inițiat proiectul de reconstrucție care s-a lovit de multe piedici. Abia în 1999, la iniţiativa preotului Vasile Burduja, parohul bisericii din Cania consiliul sătesc din Ţiganca a aprobat repartizarea a câteva hectare de pământ pentru amenajarea „cimitirului ostăşesc”. Atunci s fost refuzată autorizarea schitului cu hramul „Înălţarea Domnului”.

În 2001 Asociaţia oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă din R. Moldova a luat sub patronajul sau cimitirul, dar lipsa mijloacelor financiare a împiedicat demararea unui proiect de refacere.

Pliantul Cimitirului Eroilor Români de la Țiganca – Republica Moldova (pagina interioară)

              În iunie 2004 are loc la Vatra Dornei cea de-a IV-a conferinţă anuală a Consiliului Mondial Român (S.U.A.). În cuvântul său dl. Neculai Popa – român stabilit în California – membru în conducerea C.M.R a ridicat problema cimitirului abandonat. Nicu Popa s-a deplasat imediat la Chişinău şi a demarat o campaniei de presă (coordonată de jurnalista Zina Cerchez) pentru informarea publicului larg. În acelaşi timp a oferit susţinere financiară, iar în Bucureşti a început o campanie pentru sensibilizarea autorităţilor române, aducând ca „argument” un pachet cu oseminte recuperate din iarba văii Prutului. Iniţiativele sale s-au bucurat, parţial, de reuşită. Asociaţia culturală „România din inima mea” din Bistriţa Năsăud, reprezentată de ziaristul Florin Săsărman ridică o troiţă pe vechiul amplasament al cimitirului.

Pe data de 4 iulie 2004 sunt readuse de la Bucureşti osemintele eroilor şi reînhumate. După decenii de uitare şi dureroasă pângărire a memoriei, eroii noştri au avut parte, în sfârşit, de o pomenire creştinească şi de slujbă religioasă îndătinată. Totodată, pe terenul obţinut de Parohia Cania se reușește punerea pietrei de temelie a mănăstirii cu hramul „Învierea şi Înălţarea Domnului” (acum în construcţie). Primii vieţuitori ai Mănăstirii „Eroii Neamului”  au fost părinţii Nichifor Ilie şi Casian, veniţi de la Mănăstirea Neamţ la îndemnul preotului Vasile Burduja.  Aceştia    s-au închinat necontenit, înălţând rugăciuni pentru sufletele adormiţilor întru Domnul, nevoindu-se în condiţii grele, adăpostiţi în arşiţa verii şi în frigul iernii într-un vagon dezafectat de tablă.  Cei patru monahi care în prezent formează obştea mănăstirii (stareţ: ieromonahul Daniel Andrian),  înaltă cu credinţă, rugăciuni pentru odihna sufletelor celor care şi-au jertfit vieţile lor tinere şi care şi-au regăsit în sfârşit, liniştea somnului de veci.

            Înfiinţarea, în anul 2004, a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a însemnat pasul hotărâtor pentru „reînvierea” proiectului memorialului eroilor români. Datorită distrugerii sistematice, proiectul a prezentat o complexitate deosebită, reprezentând de fapt o operă de reconstrucţie.

Sub conducerea colonelului Cristian Scarlat, doctor în istorie, O.N.C.E. a urmărit reamenajarea cimitirului, cât şi crearea unui loc de reculegere în memoria tuturor militarilor români căzuţi în Campania din Est (22 iunie 1941 – august 1044). Proiectul începe pe data de 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor (de Înălţarea Domnului sau Ispas, după calendarul popular), lucrările demarând la 25 octombrie 2005 de Ziua Armatei Române. Proiectul tehnic de construcţie a fost elaborat de o echipă de specialişti condusă de arh. Constantin Costache. Execuţia lucrărilor a fost încredinţată, prin licitaţie, firmei condusă de ing. Ion Hanganu. O poartă tradiţionala românească a fost instalată la intrarea în cimitir, fiind sculptată în lemn de meşterul popular Ilie Benta din Bârsana, Maramureş.

             De Ziua Eroilor, la 1 iunie 2006, la 65 de ani de la începutul Campaniei de Est a avut loc ceremonia de înaugurare, serviciul divin fiind oficiat de I.P.S. Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, împreună cu P.S. Casian, Episcopul Dunării de Jos. Pe lângă reprezentanţii oficiali au fot prezenţi la inaugurare Regele Mihai I, fiul colonelului Niculescu, veterani, între care şi un supravieţuitor al Bătăliei de la Ţiganca, sublocotenentul Teodor Halic, general în retragere de-acum şi preşedinte al Asociaţiei Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul. O mulţime de pelerini, din ţară şi din Basarabia au umplut până la refuz cimitirul de onoare renăscut, redând demnitatea oştenilor căzuţi pentru ţară şi un spirit viu obligaţiei pe care o avem să le păstrăm cu pietate memoria.

             Dumnezeu să-i odihnească în Împărăţia Sa pe eroii noştri!

FOTO: RECUNOȘTINȚĂ VEȘNICĂ PENTRU SOLDAȚII ROMÂNI / CIMITIRUL DE ONOARE AL EROILOR ROMÂNI – ȚIGANCA / REPUBLICA MOLDOVA

*Articol și materiale foto-video realizate cu sprijinul Institutului Frații Golescu pentru relații cu românii din străinatate




Centenar Marea Unire 1918 – 2018 „Hora mare-n gara mică”- spectacol de muzică românească pentru românii din Cernăuți

Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni organizează un spectacol de muzică românească sub genericul „Hora mare-n gara mică”, avându-i invitați pe renumiții interpreți Elena Merișoreanu, Gabriel Dorobanțu, Adriana Trandafir, Ilie Caraș, Nicolae Datcu, Alexandra Dan, Alexandru Tărățeanu și Ansamblul Alunelul.

Timp de trei ore, românii din regiunea Cernăuți vor avea parte de o atmosferă vibrantă și vor asculta melodii tradiționale românești. Spectacolul care marchează Ziua Culturii Naționale va avea loc la Sala Filarmonicii Regionale de Stat din Cernăuți, Ucraina, pe data de 28 ianuarie 2018, începând cu ora 15:00.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți și cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți .

Proiectul se încadrează în Programul Strategic – Spațiul Cultural Românesc Comun – Centenar Marea Unire 1918 – 2018 al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni pe anul 2018.




Foto: „Drumul spre Casă”-50 de elevi din Comrat și Cahul (R. Moldova) au venit să-și cunoască Țara Mamă – România

Cu panglici tricolore la încheieturile mâinilor și la genți, 50 de tinerii din Republica Moldova au plecat din Cahul și Comrat să vadă România. Autocarul a răsunat de cântecele patriotice interpretate cu tot sufletul de elevii basarabeni. Aceasta a fost atmosfera în care s-a desfășurat o excursie organizată de Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru elevii basarabeni în luna noiembrie a.c., după cum se arată într-un comunicat al pe site-ul ieh.ro ciatat de romaniabreakingnews.ro

Cei 50 de elevi și profesori din Republica Moldova au trecut pragul Muzeului Memorial „Constantin și Ion Stere” din Bucov, Castelului Iulia Hașdeu din Câmpina, Casei Memoriale „George Enescu” din Sinaia, Castelului Pelișor și au admirat Piața Sfatului din Brașov. Aproape nici unul dintre ei nu a mai fost până acum pe Valea Prahovei. Unii dintre ei s-au aflat pentru prima dată în România. Fiecare pas făcut pe pământul țării a fost însoțit de o exclamație de uimire: „cât e de frumos”, „e minunat”, „vreau să rămân aici”.

Excursia tematică a elevilor și cadrelor didactice de la Liceele „Ioan Vodă”, „Ion Creangă” și „Mihai Eminescu” din Cahul, dar și Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat a fost derulată de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în perioada 4-6 noiembrie 2016, în cadrul proiectului „Cultura – drumul spre casă”.
Prin intermediul excursiilor elevii au putut să cunoască „în teren” România, luând contact direct cu elemente de istorie, cultură și spiritualitate românească.

romaniabreakingnews.ro

Foto / Institutul Eudoxiu Hurmuzachi:

România prin ochii elevilor din Comrat și Cahul (3)

România prin ochii elevilor din Comrat și Cahul (5)

Romania_prin_ochii_elevilor_din_Comrat_si_Cahul(2)

România prin ochii elevilor din Comrat și Cahul (1)

România prin ochii elevilor din Comrat și Cahul (4)




Cultura e cel mai facil mod de a crea o punte reală de comunicare între România și Republica Moldova

Romania_R_Moldova„Cultura e cel mai facil mod de a crea o punte reală de comunicare între România și Republica Moldova.” Aceasta a fost una dintre concluziile întâlnirii dintre reprezentanții Ministerului Culturii din Republica Moldova, Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Ministerului Culturii din România.

O delegație formată din doamna Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii din România și domnul Gheorghe Postică, viceministru al Culturii din Republica Moldova , însoțiți de domnul Valeriu Turea, ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova la București a fost prezentă în data de 27 septembrie 2016 la sediul IEH pentru a discuta despre acțiunile comune dintre  Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Ministerul Culturii din Republica Moldova.

Domnul Nicolae Brînzea, director general adjunct al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni a prezentat principalele proiecte derulate anul acesta pe cele trei paliere: educaționale, culturale și spirituale. În contextul Centenarului Unirii este esențial să creăm un spațiu cultural comun.  Între IEH și Ministerului Culturii din Republica Moldova există un protocol de colaborare în baza căruia au fost realizate mai multe proiecte: muzeografii și studenții de la facultățile de Istorie și Arhitectură din Republica Moldova au participat anul acesta la tabere organizate de  Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, tabere care vizează crearea și menținerea legăturii culturale între specialiștii din domeniul cultural si tinerii studenți basarabeni, dar și extinderea cadrului de valorificare a tradițiilor și cunoștințelor generale despre patrimoniul cultural și spiritual românesc. Un proiect de suflet l-a reprezentat conferința „Patrimoniul cultural românesc: probleme de management, restaurare și punere în valoare”, care a avut loc la Chișinău, în perioada 15-17 iunie 2016. Am considerat că este important să acordăm o atenție deosebită  restaurării și valorificării patrimoniului românesc pentru că acesta reprezintă moștenirea noastră comună lăsată de generațiile care ne-au precedat – monumente istorice, valori, credințe, cunoștințe și tradiții. » a afirmat domnul Nicolae Brînzea, director general adjunct IEH.

Domnul Gheorghe Postică, viceministru al Ministerului Culturii din republica Moldova a apreciat modul în care colaborează cu Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni: “ Conferința despre patrimoniu a fost una deosebită,  deoarece este pentru  prima dată în ultimele două decenii când specialiști din domeniul culturii din România și Republica Moldova s-au întâlnit pentru a găsi noi abordări în soluționarea problemelor existente în ceea ce privește restaurarea și valorificarea patrimoniului românesc. Considerăm că patrimoniul Republicii Moldova este patrimoniul cultural românesc, iar problemele  sunt comune, de aceea trebuie să găsim soluții comune. Asteptăm cu nerăbdare ediția a II-a a conferinței

Consider că este important să existe continuitate în derularea proiectelor. Pentru refacerea și consolidarea patrimoniului,  între Ministerului Culturii din România și cel al Republicii Moldova va fi încheiat un protocol de colaborare. Între cele două instituții există un schimb real de expertiză a concluzionat doamna Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii din Romania.

romaniabreakingnews.ro




Flori, zâmbete și multă bucurie la festivitățile de deschidere a noilor școli românești din Grecia

Flori, zâmbete și multă bucurie au fost ingredientele festivităților de deschidere a noului an școlar la unitățile de învățământ românești din Grecia.

noile_scoli_romanesti_din_grecia_si-au_deschis_portile_sep_2016

    Sâmbătă, 17 septembrie 2016 a avut loc la Atena deschiderea oficială a Asociației Interculturale Româno-Elene DACIA (AIRED) și, totodată, deschiderea Școlii de Limba Română care funcționează în cadrul acesteia.  La eveniment au participat peste 150 de persoane, elevi, români și greci, membri și simpatizanți ai asociației, precum și invitați speciali din Grecia și România se arată într-un comunicat al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH)
Evenimentul a debutat cu tăierea panglicii de către doamna Daniela Popescu, președintele AIRED, alături de doamna Doina Țăpîrdea, consul al Ambasadei României la Atena și de doamna Zvetlana Preoteasa, reprezentant al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH). A urmat slujba religioasă oficiată de preotul român Sorin Zahiu. După prezentarea oficială a Asociației, a  Consiliului de Conducere și a echipei de profesori  care își va desfăsura activitatea în cadrul școlii, au luat cuvântul doamna Doina Țăpîrdea, consul al Ambasadei României la Atena și de doamna Zvetlana Preoteasa, reprezentant IEH. Cursurile se adresează copiilor români stabiliți cu părinții în Grecia și vor avea loc în weekend.

   Duminică, 18 septembrie 2016 și-a deschis porțile și Școala ”Elena Rosetti-Cuza” din cadrul Asociației Femeilor Românce din Grecia. La eveniment au participat peste 80 de profesori, elevi, parinți și bunici. Deschiderea oficială a cursurilor de limba româna a fost făcută de doamna Ana Maria Cuciureanu, președinta  AFRG și de doamna Zvetlana Preoteasa, reprezentant IEH. Cei mici au fost încântați de manualele de limba și literatura româna, geografie și spiritualitate primite din partea Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.

romaniabreakingnews.ro




„Caravana Limbii Române în Timoc” – proiect de amploare al Inst. Eudoxiu Hurmuzachi de susținere a identității românești în Serbia! Peste 1000 de etnci români benefiaciari

Caravana Limbii Romane în Timoc

O amplă campania de informare a populației românești/vlahe pe tema necesității păstrării și promovării limbii și identității culturale românești, dar și a drepturilor pe care le au minoritățile naționale într-un stat european a cuprins 34 de localități cu populație majoritar românească din Timoc, Serbia informează Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. De această campanie benefiaciază conform comunicatului IEH, peste 1000 de părinți și elevi etnici români/vlahi din vestul Serbiei, județele/comunele Bolievac, Bor, Zajecar, Cupria, Svilajnac, Svilajnac,  Golubac, Zagubica, Majdanpek, Negotin, Veliko Gradiste si  Kladovo. Acțiunile organizate de către Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Asociația pentru Cultura românilor/vlahilor “Ariadnae Filum” au constat în dezbateri și mesele rotunde.

Acțiunile fac parte din proiectul “Caravana Limbii Române în Timoc” derulat de către Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în perioada 7 martie-24 aprilie 2016.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă conștientizarea importanței cunoașterii limbii materne de către tânăra generație de români/vlahi din Serbia de Răsărit, precum și însușirea  valorilor patrimoniului istoric și cultural, pentru asigurarea continuității tradițiilor moștenite și pentru  menținerea identității naționale.

Proiectul dezvoltat de IEH se înscrie în contextul actual european, care pune accent pe asigurarea continuității informațiilor și cunoștințelor dobândite și perpetuarea acestora, contribuind astfel la creșterea capacității de informare, de a trăi și de a munci într-un spațiu multicultural.

romaniabreakingnews.ro




Eveniment istoric la Bucureși! 111 ani de la Iradeaua Imperială Otomană de recunoaștere a românilor (aromânilor și meglenoromânilor) din Imperiul Otoman

Iradeaua_sultanului_Abdul_Hamid_al_II_lea_de_recunoastere_a_nationalitatii_romane_pentru_aromanii_din_Balcani_romaniabreakingnews.ro

O conferință, un spectacol de muzică și dans al românilor din Balcani, aromâni și meglenoromâni, dar și o expoziție de fotografie și port popular sunt acțiunile care au loc în data de 9 mai 2016 în cadrul proiectului derulat de către Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Evenimentele marchează 111 ani de la Iradeaua Imperială Otomană de recunoaștere a românilor (aromânilor și meglenoromânilor) din Imperiul Otoman se arată într-un comunicat al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi ciatat de romaniabreakingnews.ro

Ziua Românilor din Balcani

Conferința „Ziua Românilor din Balcani: aromânii și meglenoromânii. 111 de la recunoașterea drepturilor naționale” va avea loc la ora 11,00, în Aula Bibliotecii Academiei Române, iar spectacolul de muzică și dans aromân și meglenoromân, precedat de expoziția de fotografie și costume populare din patrimoniul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” “Meglenoromânii și Aromânii. Ieri și azi”, la ora 18,00, în Sala Pictura a Teatrului Național București.

„Ziua Românilor din Balcani: aromânii și meglenoromânii. 111 ani de la recunoașterea drepturilor naționale” este un proiect dedicat celui mai important și semnificativ eveniment din istoria contemporană a românilor din Balcani, în desfășurarea lui implicându-se atât instituții ale statului român, ong-uri, tinere talente autohtone, dar și artiști ce provin din comunitatea aromână și meglenoromână din Dobrogea, acțiunea având ca scop menținerea unității de Neam și marcarea evenimentelor importante din istoria poporului român, prin intermediul activităților științifice și culturale.

Proiectul are drept scop marcarea și readucerea în memoria contemporanilor, a dimensiunii istorice excepționale pe care a cunoscut-o poporul român de-a lungul timpului, cât și acumularea de noi cunoștințe din domeniul istoriei, culturii și civilizației dezvoltate în comunitățile românești autohtone din vecinătatea României și Balcani, sărbătorirea Zilei Naționale a Românilor (aromânilor și meglenoromânilor) din Balcani fiind o datorie din partea statului român.

Cele două evenimente vor fi transmise live pe www.privesc.eu, pe site-ul IEH , www.ieh.ro , dar și pe site-urile partenerilor proiectului se mai arată în comunicat.

Vlad Cubreacov despre recunoașterea Otomană a naționalităii românești și momentele de inamiciție ale statului Grec, dar și a ierarhiei Patriarhiei de la Constantinopol

Semnătura filigranată, în alfabet arab și încununată cu flori, a sultanului Abdul Hamid al II-lea care a emis, la 9 mai 1905, la cererea României, Iradeaua de recunoaștere ca naționalitate a românilor din Imperiul Otoman (meglenoromâni și aromâni) și de egalare a lor în drepturi și privilegii cu celelalte naționalități.(foto jos)

Iradeaua_sultanului_Abdul_Hamid_al_II_lea_de_recunoastere_a_nationalitatii_romane_pentru_aromanii_din_Balcani

Iradeaua_sultanului_Abdul_Hamid_al_II_lea_de_recunoastere_a_nationalitatii_romane_pentru_aromanii_din_Balcani

Semnarea Iradelei a reprezentat un mare succes diplomatic al României în favoarea minorităților sale înrudite meglenoromână și aromână. Demersurile românești pentru obținerea Iradelei au durat mai bine de patru ani de zile și s-au datorat în special lui Alexandru Emanoil Lahovary (1855-1950), Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al României la Constantinopol, și colaboratorului acestuia, Gheorghe Derussi (1870 – 1931), care avea să ajungă ministru al Afacerilor Externe al României (17 decembrie 1921 – 10 ianuarie 1922) în guvernul Take Ionescu. Pentru succesul obținut la Constantinopol în favoarea conaționalilor români din Balcani, Alexandru Em. Lahovary și Gheorghe Derussi au fost decorați de Regele Carol I cu ordinul ”Steaua României” în grad de Comandor.

Iradeaua obținută de România avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol.

Urmare a acestei decizii imperiale, prin care românii balcanici obțineau dreptul la autoconducere locală, serviciu religios și școală în limba maternă, Patriarhia de Constantinopol a protestat, iar guvernul de la Atena a rupt, în aceeași zi (9 mai 1905), relațiile diplomatice cu România.

Guvernul Greciei mai rupsese relațiile diplomatice cu România și între 1892 și 1896, din cauza unor pretenții asupra moștenirii din România a aromânului Evanghelie Zappa.

Reluarea relațiilor diplomatice româno-grecești a avut loc abia după 6 ani, în 1911.

Vlad Cubreacov: emisiuni de timbre în Republica Moldova cu tematică dedicată aromânilor

Timbru personalizat: ”ȘI EU HIU ARMÂN!”. Arhimandritul Averchie și primii elevi aromâni la București, 1865.

Publicată de Vlad Cubreacov pe Luni, 25 aprilie 2016

Timbre personalizate: RECUNOAȘTEREA DREPTURILOR NAȚIONALE ALE ROMÂNILOR DIN BALCANI (AROMÂNI ȘI MEGLENOROMÂNI). IRADEAUA DIN 9 MAI 1905.

Publicată de Vlad Cubreacov pe Miercuri, 27 aprilie 2016

Redacția România Breaking News – RBN Press, reamintește că pe 8 mai 2013 Camera Deputaților a votat cu o majoritate zdrobitoare proiectul de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni – etnonimele de vlahi, aromâni, istroromâni, moldoveni etc. denumesc pe cea de român. „Din acest moment oricine își spune moldovean, aromân, vlah, voloh, istroromân, meglenoromân, fârșerot, etc. este recunoscut ca român ce aparține de statul român.” Pentru mai mult citește integral aici: ACT DE SUPERBĂ SOLIDARITATE NAȚIONALĂ ÎN CAMERA DEPUTAȚILOR – De azi, armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji sunt ROMÂNI !

romaniabreakingnews.ro

Redacția RBN Press vă recomandă:

Asemeni eroilor de la Termopile, dar necunoscut românilor. Povestea românului Pitu Guli, eroul omagiat în imnul de Stat al Macedoniei




Clubului Maramureșenilor din dreapta Tisei și Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, împreună pentru promovarea, păstrarea limbii și identității românești

Liza_Pricop_la_Institutul_Eudoxiu_Hurmuzachi

Elisabeta Pricop, membru fondator „Clubul Maramureșenilor din dreapta Tisei” și Eugen Popescu directorul  Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”

Între Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni ( IEH) din cadrul Ministerului de Externe și Clubul Maramureșenilor din dreapta Tisei (CMDT) a fost încheiat un protocol de colaborare. Protocolul a fost semnat din partea IEH de către directorul general, domnul Eugen Tiberiu Popescu, iar din partea Clubului Maramureșenilor din dreapta Tisei de către doamna Elisabeta Pricop, membru fondator informează un comunicat al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”, citat de romaniabreakingnews.ro

Clubului Maramureșenilor din dreapta Tisei și Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” Cele două organizații vor derula proiecte, programe culturale și educaționale comune. Prin activitățile pe care le vor desfășura, va fi susținută promovarea și păstrarea limbii române, a identității naționale și a valorilor culturale, calitatea educației și deschiderea sistemului educațional românesc către românii din Maramureșul Istoric, Ucraina.

Clubul Maramureșenilor din dreapta Tisei încearcă să tragă un semnal de alarmă privind situația comunităților de români din Ucraina, de peste un deceniu. Problemele sunt legate de păstrarea identității naționale și de lipsa instituțiilor românești din cadrul comunității.

Publicat de Gabriel NEGRU – romaniabreakingnews.ro




„Cheia spre Țară” – 730 de elevi și dascăli, etnici români din Sudul Basarabiei au vizitat Cetatea Albă, moștenire istorică a poporului român

În numai o săptămână, în perioada 27 martie – 3 aprilie 2016, peste 730 de elevi de etnie română, însoțiți de 64 de dascăli din Sudul Basarabiei, Ucraina au vizitat Cetatea Albă. Excursiile tematice fac parte din proiectul „Cheia spre Țară”, derulat de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni cu partenerii din Sudul Basarabiei informează romaniabreakingnews.ro citând comunicatul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.

Elevii din satele românești din Sudul Basarabiei au dobândit cunoștințe noi despre moștenirea istorică a poporului român, prin prezentarea celei mai importante fortărețe medievale din Europa de Est, monument strategic militar medieval al românilor.

Totodată, elevii au conștientizat importanța conservării destinațiilor turistice, precum și necesitatea conservării patrimoniului cultural și istoric al generațiilor trecute.

Obiectivul principal al proiectului l-a reprezentat facilitarea cunoașterii unor realități din trecutul istoriei românilor, în vederea conștientizării apartenenței la Neamul Românesc a tinerilor și a legăturilor cu Țara Mamă prin istorie și civilizație românească.
Excursiile tematice la Cetatea Albă s-au desfășurat conform misiunii și obiectivelor IEH, răspunzând nevoilor de formare a unor generații educate, prin cultivarea spiritului de Neam și Țară.

 elevi și dascăli, etnici români din Sudul Basarabiei (1)

elevi și dascăli, etnici români din Sudul Basarabiei (2)

elevi și dascăli, etnici români din Sudul Basarabiei (3)

elevi și dascăli, etnici români din Sudul Basarabiei (4)

elevi și dascăli, etnici români din Sudul Basarabiei (5)

elevi și dascăli, etnici români din Sudul Basarabiei (6)

elevi și dascăli, etnici români din Sudul Basarabiei (7)

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Foto: IEH




„Drumeț în țara mea” – Etnici români din Regiunea Vidin, Bulgaria au venit în România pentru a cunoaște Istoria și Țara Mamă

Peste 40 de copii etnici români din Regiunea Vidin, Bulgaria împreună cu însoțitorii legali, au vizitat zilele acestea Muzeul Olteniei și Muzeul de Etnografie din Craiova, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii de la Târgu Jiu, Mănăstirea din Tismana, Mănăstirea Sf.Ana din Orșova si orașul Drobeta Turnu Severin informează romaniabreakingnews.ro citând comunicatul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.

Prezenți pentru prima oara în Țara mamă, copiii români din Bulgaria au rămas încântați de ceea ce au văzut, mai ales de vestigiile istorice și arheologice de la muzeu și de expozițiile de icoane de la mănăstiri. Cei câțiva părinții si bunicii lor au privit cu nostalgie și încântare costumele populare de la Muzeul de Etnografie din Craiova și au remarcat asemănarea cu portul lor popular.

Această excursie tematică la obiective din România, face parte din proiectul „Drumeț în țara mea”, derulat de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Asociația „Ave” – Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.

Proiectul se bucură de parteneriatul cu Consiliul Județean Dolj, instituție care a fost alături de inițiatorii proiectului și a făcut posibilă realizarea acestuia.

În perioada 1-30 aprilie 2016, în proiectul „Drumeț în țara mea” vor participa peste 160 de copii din comunitățile românești din Regiunea Vidin, care vor fi însoțiți fiecare de către un reprezentant legal.

Proiectul aduce în fața elevilor români din Regiunea Vidin aspecte din viața românilor din istorie până în contemporaneitate, stiluri arhitecturale românești și portrete ale unor personalități marcante românești, fiind dedicat înțelegerii, folosirii și păstrării moștenirii istorice și culturale a poporului român.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă conștientizarea importanței cunoașterii istoriei poporului român de către tânăra generație, precum și însușirea valorilor patrimoniului istoric și cultural, pentru asigurarea continuității tradițiilor moștenite și pentru menținerea identității naționale.

Prin acest proiect se intenționează ca la sfârșitul acțiunilor să crească gradul de informare și de asumare a tinerilor români din Bulgaria cu privire la istoria, cultura si civilizatia poporului român, din care și ei sunt parte.

La „Poarta Sărutului” / Aceasta a fost o excursie pe care o vom ține minte toata viața” au declarat la unison copii, parinți și bunici. (etnici români din Bulgaria)

„Drumeț în țara mea” este un proiect ce servește misiunii și obiectivelor IEH, răspunzând politicilor și nevoilor europene și naționale de construcție a unei generații educate, esențială pentru o dezvoltare durabilă și pentru conservarea și promovarea identității culturale, etnice, lingvistice și spirituale.

Publicat de romaniabreakingnews.ro