,
O istorie neștiută! Colaborarea dintre Brâncuși și Coandă
Încep cu concluziile. Sunt cel puțin două decenii de când sunt preocupat să descifrez misterul fotografiei avionului cu reacție a lui Henri Coandă, în care apar chipul inginerului, soția sa și un personaj cu joben și barbă neagră stufoasă. Am confruntat fotografiile sculptorului Brâncuși din perioada pariziană, destul de puține, și am ajuns la concluzia că bărbatul cam tenebros și în costum negru nu este altul decât Constantin Brâncuși. Și – printre altele – iată de ce.
În 1905, Brâncuși, aflat doar de un an de zile la Paris, este înregistrat în asociația “Cercle des etudiants roumains”, în care mai găsim pe George Enescu, Ion Pillat, Ștefan Popescu, Camil Ressu, dar și “grupul aviatorilor” în spe. Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă sau pe Constantin Nedelcu, cel care îl va seconda pe Vlaicu la începuturile sale de constructor și zburător în România, în 1929, Prof. C. Nedelcu era General-Commissioner of the Boy Scouts (cercetași, adică) of România. L-a vizitat pe Brâncuși la Paris și i-a scris: “Acum, după ani și evenimente cari au schimbat fața lumei, am găsit alt atelier, alte încercări de a rezolva ceea ce este mai greu, poate imposibil, dar am găsit aeelași suflet drept și onest.”
În 1907, Regina Carmen Sylva intervine prin Maria Bengescu și Otilia Cosmuță, secretara lui Anatole France, pentru ca Brâncuși să fie primit în atelierul lui Rodin. În 1910, primăvara, este înființată “L’association amicale des Roumains de Paris”, printre fondatorii acesteia numărându-se și Brâncuși, președinte fiind nimeni altul decât C. Nedelcu.
În 1910, toamna, se deschide la Grand Palais al doilea “Salon de locomoție aeriană” cu o mare participare internațională. Fotografia reflectă doar o secvență de la acest răsunător Salon. Ce caută Brâncuși aici?
Rodin îi sugerase lui H. Coandă că dacă are dificultăți în construirea turbopropulsorului său, să apeleze la abilitățile tehnice ale lui Brâncuși în materie de tâmplărie și turnătorie în metal. Suntem, așadar, încă în interiorul Salonului, avionul va fi încercat după închiderea acestuia. Brâncuși, cel de pe bancă, stând interogativ în semi-profil, nu este un vizitator oarecare, ci „maistorașul” care a lucrat elementele de lemn ale fuselajului, aripilor și ampenajului, dar și la turbina motorului proiectată de Coandă. Ea seamănă izbitor cu moriștile de la morile de apă ale țăranului român din Transilvania.
Turbina lui Coandă este formată din două rotoare alipite, executate după modelajul lui Brâncuși, mai întâi în lemn, apoi în aluminiu, reperabil într-o spirală tip arc de ceas, păstrată de artist în atelierul său și confundată uneori cu o alta căreia i s-a spus că reprezintă portretul lui Joyce. Piesa în spirală rotativă a turbopropulsorului este recognoscibilă și în pletele curbate ale părului de la prima Pogany și de la alta care are și un cerc final (în marmură albă) care e strâns de o mână stilizată, asemănătoare unei pale de elice de avion. Bucla rotundă a lui Pogany și finețea mâinii, de fapt o epură abstractă a acesteia, sunt un cifru care trimite la Coandă. Povestea că Duchamp l-a provocat pe Brâncuși să-i concureze elementele de aeronautică este posterioară Salonului, de unde rezultă că Brâncuși a ținut în secret colaborarea sa, cu Coandă, întreruptă o dată cu plecarea inventatorului în Anglia.
Mai târziu, Brâncuși va sculpta o Mână, de asemenea asemănătoare cu un fragment de elice, lucrare destul de rar prezentată în albumele dedicate marelui sculptor.
Ceea ce este interesant, în cazul colaborării tehnice dintre Coandă și Brâncuși, este faptul că poziții, componente specifice din invenția întâiului au migrat, au inspirat pe cel de al doilea sau, poate, viceversa. Nici unul, nici altul n-au scris o vorbă despre colaborarea lor “aviatică”, însă cu certitudine că există documente în acest sens în arhiva savantului Henri Coandă, de la Muzeul Aviației Române din București, încă nedeclasate. Secretul lor pare să fie bine păstrat.
De altfel, această fotografie și încă alte câteva pot fi văzute in albumul bilingv Aripi românești/Ro-manian Wings de losif Rus și George Paul Sandachi, apărut sub auspiciile Asociației pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii și a Fundației Aerospațiale Române, fără an, probabil 1997, București. Mai notez faptul că Pasărea Măiastră din 1910, în marmură albă, trimite cu gândul la forma nervurilor de aripă ale unui avion H. Coandă, dar așezată pe verticală. scris de M. N. Rusu pe gorjeanul.ro
republicat de RBN Press / Publicat în: 12 Aug 2013 @ 2:08
,
Paris, 14 decembrie 1910 – inventatorul român Henri Coandă a efectuat primul zbor din lume cu un avion cu reacție
La 14 decembrie 1910 inginerul și inventatorul român Henri Coandă a efectuat primul zbor din lume cu un avion cu reacție. Premiera mondială a avut loc langă Paris.
Henri Coandă s-a născut în 7 iunie 1886 la București. Tatăl lui a fost generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la
Henri Coanda
Școala națională de poduri și șosele din București și fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.
Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat de miracolul vântului, după își va și aminti mai târziu. Henri Coandă a fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi al Liceului Sf. Sava din localitatea natala (1896) unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iași 1899. În 1905, a devenit ofițer de artilerie, iar patru ani mai tîrziu a absolvit Scoala Superioară de Aeronautică din Paris, perioadă în care a realizat machete de avioane și rachete cu care a reușit să surprindă specialiștii. În data de 16 decembrie 1910, la Salonul Internațioinal de Aeronautică de la Issy les Moulineaux din Paris, Henri Coanda a revoluționat aeronautica cu una dintre cele mai importante creații ale sale.
În 1905 Coandă construiește un avion-rachetă pentru armata română.
Detașat la un regiment de artilerie de câmp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice și mai ales de tehnica aviaticii, în 1905 Coandă construiește un avion-rachetă pentru armata română. Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare în Belgia, la Liège, și la Institutul tehnic Montefiore. În 1908 se întoarce în țară și e încadrat ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorită firii sale și spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, el a cerut și obținut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitând de libertatea recâștigată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan – Teheran – Tibet. La întoarcere pleacă în Franța și se înscrie la Școala superioară de aeronautică și construcții, nou înființată la Paris 1909, al cărei absolvent devine în anul următor 1910, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici.
 |
 |
| Proiectul primului avion cu reacție din lume, realizat de inginerul-cercetător român – Henri Conadă | Primul avion cu reacție din lume, proiectat și pilotat de Henri Conadă la Salonul Internațional de Aeronautică de la Paris (1910) |
El a prezentat și pilotat primul avion cu reacție din lume, cunoscut ca “biplanul Coandă”. Calitatile sale de constructor nu au fost trecute cu vederea, astfel ca a fost imediat angajat la Uzinele de Avioane din Bristol unde a ramas pana in 1914. În același an a inventat tunul fară recul pentru aviație. Una dintre descoperirile sale de senzație a fost “efectul Coandă”, în 1934 el obtinînd brevetul pentru invenția sa “Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”. “Efectul Coandă”, dupa cum a rămas în istorie fenomenul fizic, a fost certificatul de nastere al mecanicii fluidelor care a contribuit enorm la dezvoltarea tehnicii.
În 1971, inventatorul român a inființat, la București, Institutul de Creație Științifică și Tehnică. A fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din București și a fost membru al Academiei Române, precum și al Societății Aeronautice Engleze.
Henri Coandă, creatorul primului avion cu reacție din lume, a încetat din viață la vîrsta de 86 de ani.
Invenții și descoperiri ale marelui inventator român Henri Coandă
- Dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistentă la deplasarea în aer a diferitelor tipuri de suprafete portante (profile de aripă) cu posibilitatea inregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparației si stabilirii profilului ideal. Dispozitivul era montat pe un vagon in fața unei locomotive, iar experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a putut face aceste determinări folosind un tunel de vânt cu fum, și o cameră fotografică specială, de concepție proprie. Datorită acestor experimente a stabilit un profil de aripă funcțional pentru viitoarele sale aparate de zbor.
- 1911: În Reims, Henri Coandă prezintă un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acționau o singură elice.
- 1911-1914: În calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coandă proiectează mai multe aparate de zbor „clasice” (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare dinAnglia.
- 1914-1918: Henri Coandă lucrează la „Saint-Chamond” și „SIA-Delaunay-Belleville” din [Saint Denis]]. În această perioadă proiectează trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coandă-1916, cu două elici apropiate de coada aparatului. Coandă-1916 este asemănător cu avionul de transportCaravelle, la proiectarea căruia de fapt a și participat.
- Invenția unui nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă)
- 1926: În România, Henri Coandă pune la punct un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea petroliferă.
- În Golful Persic inventatorul român construiește un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.
- „Efectul Coandă”. Primele observații le face cu ocazia studierii primului avion cu reacție din lume, Coandă 1910. După ce avionul decola, Henri Coandă observă că flăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după peste 20 de ani de studii ale lui și altor savanți, inginerul român a formulat principiul din spatele așa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral.
Publicat de romaniabreakingnews.ro / Surse: Academia Forțelor Aeriene – Henri Coanda afahc.ro / ro.wikipedia.org/Henri_Coandă / istoria.md /Petru Costinescu, Nicolae M. Mihăilescu, Mihai Olteneanu, Inventatori români, edițiile I și și a II-a, editurile AGIR și OSIM, București, 1999 și 2000
