ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Harcov"

Harcov

,

Într-o Europă tot mai separatistă, proiectul de autonomie a regiunii din centrul României locuite în majoritate de maghiari are șanse mici de reușită din cauza subdezvoltării economice.

În Spania, produsul intern brut pe cap de locuitor (după paritatea puterii de cumpărare – PPS) era în 2011 (de când datează ultimele date regionale disponibile) de 24.200 de euro (respectiv 96% din media Uniunii Europene). În cele două regiuni separatiste PIB-ul per capita PPS era de 28.400 de euro (113% din media UE) în Catalonia și de 32.500 de euro (130% din media UE) în Țara Bascilor. Regiunea flamandă a Belgiei înregistra, în același an, un PIB pe cap de locuitor de 30.100 de euro (120% din media UE), mult peste cei 22.000 de euro din regiunea valonă (unde se atinge numai 88% din media europeană). O situație similară se înregistrează și în Italia, unde regiunile autonome pe criterii etnice Valle d’Aosta, Bolzano sau Trento au produse interne brute per capita cuprinse între 122% și 147% din media UE, mult peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul Italiei (doar 102% din media UE). Ori în Finlanda, unde regiunea autonomă suedeză Aland are un PIB mult superior celui național.

De ce nu poate funcționa Ținutul Secuiesc?

Un proiect născut mort

De câțiva ani, România are un loc pe harta deloc puținelor statelor europene care se confruntă cu tendințe separatiste. Ținutul Secuiesc, respectiv cea mai mare parte a județelor Harghita și Covasna plus o parte din sud-estul județului Mureș, zone locuite în mare majoritate de maghiari, este prezentat tot mai des de liderii comunității ungare ca având dreptul la o autonomie sporită în cadrul statului român. După drapele arborate pe instituții publice, marșuri și un referendum neoficial, președintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat de curând că a fost elaborat un proiect al autonomiei regiunii secuiești. „Proiectul autonomiei este gata. Avem discuții în interior, în continuare, și în momentul în care le vom finaliza, îl vom și prezenta. Urmează o dezbatere publică largă și profundă. Nici acest proiect, nici altele similare nu au nicio șansă să fie adoptate fără o nouă Constituție“, a spus liderul UDMR. Dar nu Constituția actuală, care nu permite autonomia pe criterii etnice, stă în calea nașterii oficiale a Ținutului Secuiesc. Marea problemă o reprezintă, de fapt, performanțele economice slabe ale regiunii. Spre deosebire de marea majoritate a regiunilor autonome din UE, județele Harghita și Covasna sunt dependente de bugetul central pentru funcționarea aparatului public (adică primesc de la București mai mult decât virează sub forme de impozite și taxe), iar la majoritatea indicatorilor economici se situează sub media națională.

Probleme în serie

Astfel, dacă în 2011 PIB-ul per capita a fost de 6.500 de euro la nivel național, în Harghita și Covasna acesta a fost de circa 4.800 de euro. Din exporturile totale ale României în 2013 (circa 50 de miliarde de euro), Harghita și Covasna au fost responsabile pentru puțin peste un procent (respectiv aproximativ 600 de milioane de euro). Nici nu e de mirare, având în vedere că între 1991 și 2013 investițiile străine în cele două județe au totalizat 200 de milioane de euro (respectiv circa 0,5% din totalul investițiilor străine în România în această perioadă). În aceste condiții, nici rata șomajului nu avea cum să fie prea mică. La sfârșitul lui iulie, aceasta era de 5,4% în Harghita și 6,6% în Covasna, față de 5,1% la nivel național. Nici măcar singurul domeniu despre care se spune că cele două județe ar sta ceva mai bine, respectiv cel turistic, nu excelează în realitate. În 2013, numărul de sosiri în unitățile de cazare din Harghita a fost de 113.000, iar în Covasna de 83.000. Respectiv în jur de 2,5% din cele 7,9 milioane de sosiri înregistrate la nivel național. Având în vedere că populația celor două județe (puțin peste 500.000 de locuitori) reprezintă cam 2,5% din cea a țării, dar și că există numeroase județe (cum ar fi cele din Bărăgan) cu potențial turistic aproape zero, rezultă că și la acest capitol rezultatele Ținutului Secuiesc sunt sub media națională. Performanțele deloc grozave ale economiei locale au consecințe și în ceea ce privește nivelul de trai – dacă pe plan național salariul mediu net a fost în luna mai 2014 de circa 1.460 de lei, în Covasna el a fost de 1.195 de lei, iar în Harghita de doar 1.081 de lei. Pensia medie este și ea sub media națională în cele două județe (circa 805 lei, față de 845 de lei pe țară).

Secui vs scoțieni

Există, desigur, în Europa și regiuni separatiste care stau mai prost din punct de vedere economic decât restul țării. Cele mai cunoscute exemple sunt Corsica, insula mediteraneană având în 2011 un PIB per capita PPS de 91% din media UE comparativ cu 109% la nivelul întregii Franțe, respectiv Scoția. Aceasta din urmă, autonomă până în prezent, înregistra un PIB per capita de 98% din media UE (comparativ cu 105% la nivelul Marii Britanii). Ușorul dezavantaj economic nu i-a descurajat pe naționaliștii scoțieni, astfel încât țara lor va găzdui pe 18 septembrie un referendum oficial pentru independență.

Marea diferență față de Ținutul Secuiesc este că regiuni precum Scoția ori Corsica sunt suficient de dezvoltate economic și de bogate în resurse naturale pentru a se autosusține fără sprijin de la centru. Ceea ce pentru Harghita și Covasna rămâne, cel puțin pentru moment, doar un vis. 

Sursa: Capital

,

Manifestanți proruși au ocupat duminică seară sediul administrației regionale din Harkov, cel mai mare oraș din Estul Ucrainei, înlocuind drapelul țării cu cel al Rusiei, informează Agerpres.

Cei peste 2.000 de oameni s-au adunat în fața clădirii și câteva zeci dintre ele au intrat înăuntru, respingând forțele de ordine în avansul lor.

Tot în aceeași zi, manifestanți au ocupat clădirea administrației din Donețk, un alt oraș important din estul Ucrainei, la granița cu Rusia, după o scurtă rezistență a forțelor de ordine.

Această regiune înregistrează manifestații regulate în favorea autonomiei în cadrul sau în afara Ucrainei, de la 22 februarie încoace. Președintele Vladimir Putin a promis să apere populația rusofonă din Ucraina, “prin toate mijloacele”.

Sursa:activenews.ro

ULTIMA ORĂ:

Ministru ucrainian: Administrația de la Harkov a fost „eliberată de separatiști”

Manifestanții proruși care au preluat duminică seara controlul asupra sediului administrației regionale de la Harkov, un oraș rusofon în estul Ucrainei, au fost dislocați, a anunțat luni dimineața ministrul ucrainean de Interne, fără să precizeze dacă s-a recurs la forță, relatează AFP.

Clădirea „a fost eliberată în înregime de separatiști”, a scris Arsen Avakov, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook. „Mulțumim celor care au ajutat”, a adăugat el, fără să ofere detalii despre operațiune.

Ministrul scrie, sugerând că se află la fața locului, „lucrez la Harkov. Cer locuitorilor să susțină procesul de soluționare” a crizei.

Peste 2.000 de manifestanți care purtau steaguri rusești s-au strâns duminică seara în fața clădirii, în care se află biroul guvernatorului numit de către puterea centrală proeuropeană de la Kiev. Câteva zeci au pătruns în imobil, forțele de ordine retrăgându-se în timp ce ei înaintau. Protestatarii au coborât steagurile ucrainene și au arborat steaguri ruse pe clădire.

Tensiunea a crescut în mod brusc duminică în estul rusofon al Ucrainei, iar în afară de Harkov, manifestanți au atacat clădiri administrative la Lugansk și Donețk.

La Donețk, manifestanți, care reclamau un referendum privind alipirea la Rusia, dețineau în continuare controlul, luni, asupra sediului administrației, potrivit unei corespondente AFP. Potrivit unor informații, în cursul nopții de duminică spre luni prorușii au efectuat o operațiune împotriva sediului serviciilor ucrainene de securitate (SBU).

Potrivit unor surse, manifestanți ar fi reușit să pătrundă în sediul SBU, dar nu era clar dacă au putut să rămână în clădire.

În regiunile rusofone din estul Ucrainei, la frontiera cu Rusia, de la îndepărtarea de la putere a regimului prorus pe 22 februarie, în fiecare duminică au loc manifestații pentru o „federalizare” a țării – soluția promovată oficial de Moscova – sau de alipire la Rusia..

Președintele rus Vladimir Putin s-a angajat să apere „prin toate mijloacele” populațiile rusofone din fostele republici sovietice și a comasat până la 40.000 de militari ruși la frontierele cu Ucraina, alimentând temeri cu privire la o invazie.

Din cauza incidentelor de duminică, președintele ucrainean Oleksandr Turcinov și-a amânat o vizită în Lituania.

Acuzându-i pe „Putin și (pe fostul președinte ucrainean prorus Viktor) Ianukovici” că se află în spatele „tulburărilor separatiste”, Avakov a promis un „răspuns ferm”, dar „fără vărsare de sânge”.

Sursa:realitatea.net

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press