ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Guvernul României"

Guvernul României

,

„Deși, oficialii de la Chișinău folosesc o retorică pro-europeană, prin modul în care guvernează, aceștia blochează R. Moldova în spațiul” gri” post-sovietic și sub influența Federației Ruse. R. Moldova nu se apropie de România, din simplul motiv că reformele în domeniul justiției sunt inexistente, pe când țara noastră este în prezent un model de bune practici în domeniul luptei anti-corupție.”  Aceastea sunt considerațiile deputatului român Matei Dobrovie, asupra situației din Republica Moldova și a relației cu România în general și cu referire la vizita premierului Republicii Moldova, Pavel Filip la Piatra Neamț cu ocazia ședinței comune a guvernelor de la București și Chișinău din 23 martie a.c.

Justiția din R. Moldova, măsuri de fațadă, care doar reglează conturile între oligarhii locali

Matei Dobrovie

Referinduse la vizita în cauză, deputatul român a mai spus că „Premierul R. Moldova, Pavel Filip, a încercat, ieri ( 23 martie n.r.), cu prilejul unei ședințe comune de guvern, să surprindă în mod plăcut publicul din România cu declarații emoționale. Filip a spus că „Republica Moldova și România sunt două inimi gemene care bat în același ritm, și nu în zadar… Proiectul nostru de țară este că Republica Moldova să ajungă lângă România în Uniunea Europeană. Avem o relație foarte bună, astăzi am discutat foarte pragmatic pentru că apropierea țărilor noastre nu ține doar de declarații, ci și de proiecte concrete”.   (…) Mai multe investigații de presă, publicate atât în UE cât și în R. Moldova sau Rusia, au dezvăluit faptul că instanțe și bănci moldovenești au fost folosite pentru a spăla peste 20 mld. $, bani ai mafiei ruse. Acești bani au intrat prin R. Moldova în circuitul financiar european său american. Deși faptele erau cunoscute cel puțin din 2015, justiția din R. Moldova a luat doar măsuri de fațadă sau care doar reglează conturile între oligarhii locali.

Deputatul român Matei Dobrovie mai amintește și situația gazoductului Iași-Ungheni, monopolizat de Gazprom și total nefuncțional

„Cât despre proiectele comune, gazoductul Iași-Ungheni este aproape nefuncțional pentru că piața gazelor din R. Moldova este monopolizată de Gazprom, cu ajutorul autorităților moldovenești care nu au făcut nimic pentru a schimba această realitate.”

Acesta a mai subliniat și situația nemulțumirilor populației, „după aproape 8 ani de guvernare „pro-europeană” mai mult de 80% dintre cetățenii R. Moldova sunt nemulțumiți de direcția în care se îndreaptă statul în care trăiesc.”

Relația „specială” România – Republica Moldova nu va aduce beneficii cetățeanului moldovean de rând iar acest lucru se va reflecta în imaginea României care va avea de suferit, consideră deputatul român

„Relația specială dintre R. Moldova și România nu pot fi folosită ca pretext pentru girarea unui guvern fals pro-european, care nu identifică vinovații pentru furtul miliardului, ci pune în spinarea populației costurile acestui jaf. Dacă finanțările pentru R.Moldova nu vor fi condiționate de reforme, banii vor fi irosiți. Cetățenii moldoveni nu vor trăi mai bine și nici imaginea României nu se va îmbunătăți.” – Matei Dobrovie

Raisa Țurcan / Chișinău / romaniabreakingnews.ro

,

La Palatul Cotroceni, în cadrul Ceremoniei de investitură au fost prezenți cei doi președinți ai Camerelor Parlamentului, Valeriu Zgonea și Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, premierul interimar, Sorin Cîmpeanu, dar și consilieri prezidențiali.

Guvernul Cioloș a fost învestit, marți, de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Cabinetul condus de Dacian Cioloș este compus din:
* viceprim-ministru și ministru al Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri — Costin Grigore Borc
* viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice — Vasile Dîncu
* ministru al Afacerilor Externe — Lazăr Comănescu
* ministru al Afacerilor Interne — Petre Tobă
* ministru al Apărării Naționale — Mihnea Ioan Motoc
* ministru al Finanțelor Publice — Anca Dana Dragu
* ministru al Justiției — Raluca Alexandra Prună
* ministru al Fondurilor Europene — Aura Carmen Răducu
* ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale — Achim Irimescu
* ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice — Claudia Ana Costea
* ministru al Energiei — Victor Vlad Grigorescu
* ministru al Transporturilor — Marian Dan Costescu
* ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor — Cristiana Pașca Palmer
* ministru al Sănătății — Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu
* ministru al Educației Naționale și Cercetării Științifice — Adrian Curaj
* ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională — Marius-Raul Bostan
* ministru al Culturii — Vlad Alexandrescu
* ministru al Tineretului și Sportului — Elisabeta Lipă
* ministru delegat pentru Consultare Publică și Dialog Civic — Victoria-Violeta Alexandru
* ministru delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni — Dan Stoenescu
* ministru delegat — Departamentul pentru Relația cu Parlamentul — Ciprian Bucur
* Șeful Cancelariei Primului-Ministru — Ioan-Dragoș Tudorache

Hotărârea Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului Cioloș a fost publicată marți în Monitorul Oficial.

Tot marți, șeful statului a semnat decretul de numire a noului Cabinet.

,

Premierul desemnat Dacian Cioloș a anunțat, duminică, lista Cabinetului său, format din 21 de membri, printre miniștrii propuși fiind Lazăr Comănescu – la Externe, Petre Tobă- Interne, Mihnea Motoc- Apărare, Anca Dragu Paliu- Finanțe, Cristina Guseth- Justiție și Vasile Dîncu – Dezvoltare Regională.

LISTA NOILOR MINIȘTRI:

Costin Grigore Borc – vicepremier și ministrul Economiei, Comerțului și Turismului

Vasile Dîncu – vicepremier și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Lazăr Comănescu – ministrul Afacerilor Externe

Petre Tobă – ministrul Afacerilor Interne

Mihnea Ioan Motoc – ministrul Apărării Naționale

Anca Dana Dragu Paliu – ministrul Finanțelor Publice

Achim Irimescu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Victor Vlad Grigorescu – ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri

Adrian Curaj – ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice

Vlad Alexandrescu – ministrul Culturii

Aura Carmen Răducu – ministrul Fondurilor Europene

Cristina Guseth – ministrul Justiției

Cristina Pașca Palmer – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Claudia Ana Moarcăș – ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

Marius-Raul Bostan – ministrul pentru Societatea Informațională

Andrei Baciu – ministrul Sănătății

Elisabeta Lipă – ministrul Tineretului și Sportului

Marian Dan Costescu – ministrul Transporturilor

Victoria-Violeta Alexandru – ministrul delegat pentru Dialog Social

Dan Stoenescu – ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare

Ciprian Bucur – ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul

Ioan Dragoș Tudorache – șeful Cancelariei Primului ministru

,

„Începând cu ziua de astăzi îmi depun mandatul de prim ministru și implicit pe cel al Guvernului României”, a anunțat miercuri Victor Ponta. „Am obligația să constat supărarea legitimă care există în cadrul societății și dorința legitimă de a avea responsabilități mai mari decât patronii unei firme”, a afirmat premierul demisionar, subliniind că nu vrea să lase responsabilitatea „pe seama altora”. „Nu mă bat cu oamenii, cred că ar fi o mare greșeală și am avea toți de suferit”, a adăugat Ponta, subliniind că „Sper ca depunerea mandatului meu și a guvernului să satisfacă cererile protestatarilor.”
„Începând cu ziua de astăzi îmi depun mandatul de prim ministru și implicit pe cel al Guvernului României”, a anunțat miercuri în jurul orei 11.00, premierul Victor Ponta.

„Am obligația să constat supărarea legitimă care există în cadrul societății și dorința legitimă de a avea responsabilități mai mari decât patronii unei firme. Nu cred că este corect să las această responsabilitate nici pe seama celor care au fost pe teren. Nu mă bat cu oamenii, cred că ar fi o mare greșeală și am avea toți de suferit”, a mai afirmat Victor Ponta.

„Sper ca depunerea mandatului meu și a guvernului să satisfacă cererile protestatarilor.”

„Până la formarea unui nou guvern vom asigura interimatul. La ora 4 vom avea o ședință de guvern ca să le mulțumesc tuturor colegilor și să asigurăm tranziția către un nou guvern.”

„Cei care speculează politic acest moment vor plăti scump”, a mai spus premierul demisionar.

România Breaking News amintește că aproximativ 25 de mii de oameni au cerut, marți seară, în stradă demisia Guvernului Ponta, numai în Capitală. Marșuri de protest au avut loc și în alte orașe ale țării, în memoria victimelor incendiului din clubul Colectiv. „Corupția ucide”, „Asasinii” și „Premier penal, marș la tribunal!” au fost câteva dintre scandările manifestanților.

Urmează să înceapă în scurt timp la PNL, o ședință de urgență după anunțul depunerii mandatului Guvernului Ponta, în timp ce în Parlament domnește nedumerirea, deputații întrebându-se între ei sau pe jurnaliști: „A demisionat Ponta?!”. PNL se reunește în scurt timp în ședința de urgență la sediul din Aleea Modrogan. Se află acolo deja liderii partidului, potrivit unor surse. La ora 13.00 are loc ședința coaliției de guvernare, în biroul Președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. La această oră, în birou se află Zgonea și Dragnea.

Nedumerire printre parlamentari

Plenul Camerei Deputaților este în desfășurare. Pe hol, parlamentarii care ajung la ședință sunt nedumeriți și se întreabă între ei sau pe jurnaliști „A demisionat Ponta?!”

România Breaking News amintește că din coaliția de guvernare fac parte PSD – UNPR (condus de Gabriel Oprea) – ALDE (condus de Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin).

Publicat de Andrei Rădescu – romaniabreakingnews.ro

,

Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României vor semna un Memorandum de înțelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din Republica Moldova și România. Un proiect de Hotărâre în acest sens a fost aprobat pe 20 mai a.c., în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.

Semnarea acestui document are drept scop asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, crearea premiselor integrării în piață unică europeană de energie, dar și examinarea soluțiilor posibile și realizarea proiectelor necesare livrării de energie pe termen lung din România în Republica Moldova. De asemenea, Memorandum de Înțelegere va permite consolidarea relațiilor de parteneriat în domeniul energetic ale Republicii Moldova cu România și va contribui la implementarea proiectelor strategice de interconectare cu UE, atât în domeniul energiei electrice, cât și al gazelor naturale.

Premierul R. Moldova Chiril Gaburici

Documentul prevede realizarea proiectelor de importanță națională: Gazoductul Ungheni-Chișinău și Onești-Iași, interconectarea electrică Isaccea-Vulcănești-Chișinău, Iași-Ungheni-Strășeni și Suceava-Bălți. Proiectele investiționale selectate vor asigura diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și energie electrică, precum și creșterea numărului de furnizori alternativi. În acest sens, va fi stabilit un mecanism de cooperare între autoritățile din cele două țări în vederea coordonării realizării proiectelor de interconexiunie și a efectuării demersurilor pentru cofinanțare din partea Uniunii Europene.

Proiectelor de interconectare energetică între Republica Moldova și România (UE) vor fi implementate în perioada 2015-2018. Suma necesară pentru realizarea acestora este de circa 750 mil. de euro, dintre care 421 mil. de euro pe teritoriul Republicii Moldova.

Memorandumul dat face parte din procesul continuu de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Sursa: Guvernul Republicii Moldova / Lena Captari – romaniabreakingnews.ro

,

Poziția hotărâtă a Guvenului României, prin vocea ministrului de externe, față de recunoașterea minorității românești de pe valea Timocului de către autoritățile din Serbia ca o condiție a statutului de candidat la Uniunea Europeană pentru statul vecin a adus în prim plan mediatic chestiunea vlahilor din Balcani.

Din păcate absența totală a unui minim de informații în manualele de istorie și atenția redusă pe care o acordă presa scrisă sau audio comunităților românești din Balcani ridică sigur mari semne de întrebare în rândul românilor: cine sunt românii din valea Timocului? Poporul român s-a format pe o arie mult mai largă decât o prezintă manualele de istorie, care limitează etnogeneza românilor la vechea Dacie. Românii sunt urmașii romanității orientale, adică ceea ce a mai rămas din vorbitorii de limbă latină în partea răsăriteană a Imperiului Roman.

Slavii așezați în Balcani în secolele VI-VII au spart unitatea romanității orientale.

Care au fost consecințele imediate ale migrației slave în Balcani?
O parte a populației romanice s-a retras spre sud, alții spre vest sau nord. Bizantinul Kekaumenos consemna la mijlocul secolului al XI-lea că vlahii care locuiau între Dunăre și Sava (centrul Serbiei de azi) au fost obligați să se retragă spre sud, în Epir, Macedonia și Elada (azi Grecia).
Originea romană a vlahilor balcanici a fost reiterată de nenumărate ori în secolele X-XVI. De exemplu papa Inocențiu al III-lea spunea în jur de 1204 despre vlahii care au fondat Țaratul Vlaho-Bulgar că sunt urmașii romanilor. Sau pe la 1538 un căpitan croat, Nicolae Jurisici, spunea despre vlahii din Croația că „la noi se spune despre ei că sunt vechii romani”. Exemplele sunt mai multe și toate arată existența unei conștiințe a originii romane.

Sursa: Adevărul prin România Breaking News
,

Guvernul României, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, a făcut o donație de carte în limba română în cadrul concursului de poezie “Mihai Eminescu” organizat la Apșa de Jos de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia “Dacia”.  Donația, care a constat în abecedare, albume fotografice despre comunitățile românești și literatură pentru copii,  a fost înmânată de către Ionel Ivan, ministru consilier  la Consulatul General al României de la Cernăuți. Cu ocazia evenimentului de la Apșa de Jos, ministrul delegat pentru relația cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a transmis un mesaj de felicitare.

Spiritualitatea română cunoaște în aceste zile un moment de sărbătoare – Concursul literar “Mihai Eminescu”. Este o sărbătoare a limbii române prin tot ce a dat ea mai frumos – literatura lui Mihai Eminescu. Mă bucur să aflu că la această sărbătoare se vor alătura românilor din partea locului, români din tot Maramureșul Istoric, români din România, dar și iubitori ai spiritualității noastre din Ucraina. Este, așadar, o sărbătoare care creează punți între români și țară, punți între România și Ucraina, punți între români și ucraineni. Este în spiritul nostru românesc să promovăm pacea, bună înțelegere și legăturile cu toți ceilalți” – se spune în mesajul deminitarului român.

La Concursul de poezie “Mihai Eminescu” au participat peste 130 de concurenți din raioanele cu populație majoritar românească Teceu și Rahău din Transcarpatia, de la catedra de limba română  a Universității din Ujgorod, precum și din România. Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia “Dacia”, una dintre cele mai active asociații românești din Ucraina, a împlinit 10 ani de la înființare.

,

Ce fac Procurorii?  Au ridicat sechestrul de pe bunurile Lukoil într-o noapte, după declarațiile premierului Victor Ponta, deși primul termen în instanță era peste trei zile. 

Procurorii au avut nevoie de o singură noapte de audieri pentru a ridica sechestrul pe conturile bancare și stocurile de petrol ale rafinăriei Petrotel-Lukoil, deși primul termen de judecată a contestației formulate de compania rusă era 9 octombrie. Măsura a fost luată după o declarație a premierului Victor Ponta, care a descris impactul închiderii rafinăriei asupra angajaților și companiilor române partenere.

Reprezentanții Petrotel-Lukoil au anunțat luni seară că au contestat măsura sechestrului la Tribunalul Prahova. Contactați de ZF ieri seară, aceștia nu au putut preciza data la care instanța va judeca solicitarea.

Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, primul termen era 9 octombrie, însă dosarul a rămas fără obiect în condițiile în care măsura a fost ridicată de procurorii care au instituit-o.

„În urma audierilor avute în cadrul Parchetului de pe langă Curtea de Apel, Ploiești, audieri desfășurate în ziua de 06.10.2014, măsurile asiguratorii (sechestrul pe conturile bancare și stocurile comerciale de produse ale societății) dispuse în data de 02-03.10.2014 au fost ridicate, prin urmare Rafinăria Petrotel-Lukoil începe procedurile de pregătire pentru pornire normală a Instalațiilor tehnologice”, au anunțat reprezentanții rafinăriei.

Cronologia evenimentelor

2 octombrie 2014

În jurul orei 10:00 Procurorii, însoțiți de polițiști și agenți ai Direcției Vămilor, descind la rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești, unde își au sediul și alte firme din grupul rus, printre care compania care gestionează investițiile din producția de energie, distribuitorul de lubrifianți auto și agenția de securitate și pază. Ancheta a vizat companiile Petrotel-Lukoil (436 angajați), Lukoil Energy & Gas (135 angajați), Lukoil Lubricants East Europe (83 angajați), Agenția Lukom-A-România (395 angajați) și TP LOG Services (117 angajați). Ancheta vizează fapte de evaziune fiscală și spălare de bani, care ar fi dus la un prejudiciu de 230 milioane de euro pentru bugetul de stat.

ora 16:00 Procurorii au plecat după șase ore de percheziții și audieri, încărcați cu documente. Nici un angajat al companiei nu a fost reținut.

3 octombrie 2014:

ora 14:15 Reprezentanții Petrotel-Lukoil precizează că niciun angajat al firmelor din grupul Lukoil nu a fost învinuit, iar procesul de producție al rafinăriei se desfășoară normal.

Pe de altă parte, în presă apar informații neconfirmate oficial că rafinăria începe procesul de oprire a producției, care ar dura 24 de ore.

6 octombrie 2014:

08:46 Compania de stat Oil Terminal anunță că a primit în aceeași zi din partea procurorilor o ordonanță prin care se dispune sechestrul asigurator asupra stocurilor de petrol și produse finite din depozitele proprii destinate rafinăriei Petrotel-Lukoil, în concurența sumei de 230 milioane de euro.

Premierul Victor Ponta declară că procurorul este suveran și independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluție legală care să permită sancționarea persoanelor vinovate și recuperarea prejudiciului, dar și continuarea normală a activității și plata salariilor către angajați. Premierul amintește că grupul Lukoil are 3.500 de angajați în România și relații comerciale cu alte companii, precum Oltchim, Oil Terminal și Conpet. Exclusiv pe platforma de rafinare, care de altfel face obiectul acestei anchete, lucreaza numai 1.198 de oameni, potrivit datelor pe 2013 de la Ministerul Finanțelor. Rafinăria Petrotel-Lukoil mai are acum 468 de angajați. Firma de securitate are 395 de oameni.

17:30 Reprezentanții rafinăriei anunță că unitatea și-a încetat activitatea de producție ca urmare a sechestrului, „iar momentul repornirii sale va fi precizat dupa soluționarea contestației depuse în instanță.” Comunicatul companiei nu menționează data exactă la care s-a oprit producția, iar oficialii Petrotel nu pot preciza primul termen de judecată a contestației.

Nu există nicio informare oficială privind blocarea conturilor rafinăriei sau a altor firme din grupul Lukoil.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești menține tăcerea, iar la solicitarea ZF purtătorul de cuvânt al Parchetului a declarat că „accesul presei la informațiile din acest dosar a fost restricționat” din ordinul procurorului de caz.

7 octombrie 2014:

08:40 Petrotel-Lukoil anunță că sechestrul impus pe 2-3 octombrie pe conturile bancare și stocurile de produse ale companiei a fost ridicat în urma unor audieri care s-au desfășurat cu o zi înainte, iar rafinăria se pregătește de repornirea producției.

Este prima mențiune a blocării conturilor rafinăriei. De asemenea, există și o neconcordanță de date: Oil Terminal susținea că sechestrul a fost impus pe 6 octombrie, în timp ce Petrotel susține că măsura a fost luată imediat după perchezițiile de săptămâna trecută.

Ce face Rusia?   …A redus din nou livrările de gaze către România

Livrările de gaze rusești către România au scăzut miercuri cu 18% față de cantitățile normale, a declarat ministrul delegat pentru Energie de la București, Răzvan Nicolaescu.

„Reducerea anunțată astăzi (miercuri — n.r.) de Gazprom la Transgaz este de 18% în raport cu cantitățile nominalizate pe baza solicitărilor beneficiarilor din România. Cantitățile sunt de sub 0,2 milioane de metri cubi pe zi. Nu e niciun motiv de îngrijorare”, a spus Nicolescu pentru Agerpres.

La începutul acestei luni, ministrul s-a întâlnit cu ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse în România, Oleg Malginov, întâlnire la care au participat și reprezentanți ai Transgaz.

Ambasadorul Rusiei la București nu a confirmat faptul că nu vor mai avea loc reduceri în livrările de gaze rusești către România, a anunțat Departamentul pentru Energie.

„Reamintim că au existat în ultima perioadă mai multe intenții anunțate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenție s-a și materializat într-o reducere efectivă a livrărilor. În urma întâlnirii, nu s-a confirmat faptul că situația nu va continua în același registru”, se arată în comunicat.

O zi mai târziu, rușii au întrerupt din nou livrările, cu 13%.

Departamentul pentru Energie a susținut în repetate rânduri că populația României nu va fi afectată în niciun fel de aceste reduceri, chiar dacă rușii sistează total livrările până la primăvară.

Producția națională a României ajunge la 31 de milioane de metri cubi pe zi, în condițiile în care consumul este de circa 16 milioane de metri cubi pe zi.

Surse: independent.md ,  zf.ro

,

Textul intervenției prezentate în cadrul conferinței-dezbatere intitulate: „Unde este Statul de drept în fosta Europă de Est, la 20 de ani dupa înființarea Memorialului Sighet (România)?”, organizată de către La Maison de l’Europe în parteneriat cu Fundația Memorialul Sighet și La Maison Roumaine, marți, 3 decembrie 2013.

Care este situația starii de drept în România? În ceea ce mă privește, consider că sub acest aspect situația continuă să fie deosebit de îngrijorătoare, în ciuda semnelor de ameliorare care, din nefericire, au un caracter selectiv, partizan. Această afirmație este susținută de faptul că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), înființat de către Comisia Europeană pentru Justiție în 2007 pentru o perioadă de 3 ani, este încă în vigoare.

Alexandru Herlea

Alexandru Herlea

Cauzele țin în primul rând, sunt convins, de faptul că puterea reală, atât cea politică, cât și cea economică, a rămas în mâinile vechilor structuri: nomenclatura și Securitatea. Acționând cu un remarcabil profesionalism, ele au știut să se adapteze noilor realități, democrației și economiei de piață, conservându-și totodată interesele. Fostul partid comunist, actualmente dizolvat, s-a transformat în câteva partide noi care se află când la putere, când în opoziție, asigurându-și astfel continuitatea prin alternanță.

Democrația este perfect mimată si aparențele domnesc – așa cum subliniază pertinent Tom Gallagher în cartea sa «Romania and the European Union». Corupția înlocuiește legea iar dominația exercitată de moștenitorii epocii comuniste nu se mai aplică prin teroare, ci prin controlul mijloacelor de comunicare în masă și prin manipularea opiniei publice. În ceea ce privește puterea economică, vechile structuri au știut să utilizeze liberalismul pur și dur, cadru teoretic al tranziției, pentru a o acapara; ele au jefuit sălbatic și nemilos Țara.

Iar toate acestea s-au petrecut sub privirea Occidentului care, din pragmatism, dar și din diverse alte considerente (absența unei strategii de trecere de la comunism la capitalism, necunoașterea realităților țării, diverse interese materiale etc.), i-a acceptat ca parteneri de discuții și interlocutori pe reprezentanții vechilor structuri. Asta nu inseamna ca Uniunea Europeană nu este ferm angajată în lupta contra corupției și pentru buna funcționare a justiției; MCV-ul de care am vorbit o dovedește. Dar au fost comise erori regretabile. Ca exemplu elocvent amintesc inamovibilitatea magistraților, impusă de Bruxelles; necesară în principiu, ea s-a dovedit dezastruoasă în România, făcându-i inamovibili pe toți dinozaurii epocii comuniste.

Pentru a vorbi de starea de drept în România de astăzi, am ales două exemple: acela al Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD) și acela al Roșiei Montane. Primul privește sfera politicii și pune în evidență inexistența starii de drept la acest nivel. Cel de-al doilea exemplu se referă la o sferă mult mai vastă, care cuprinde practic societatea românească în ansamblul său. Există, în acest cadru, o vastă panoplie de cazuri și situații de nerespectare a starii de drept, dar este însoțită de un angajament din ce în ce mai afirmat al societății românești, mai ales al intelectualității și a tineretului, în favoarea respectării legii și a luptei împotriva corupției. Acest angajament, ce devine mai puternic pe zi ce trece, este purtător de speranță.

Primul exemplu

La sfârșitul lui decembrie ’89, PNȚ, cel mai mare partid democratic românesc din perioada interbelică, port drapelul luptei contra oricărei forme de totalitarism și principalul oponent față de ocupația sovietică, dizolvat de comuniști în 1947, renaște din propria cenușă sub numele de PNȚCD. Zeci de mii de membri ai săi fuseseră întemnițați și exterminați în gulagul românesc, iar printre aceștia s-au numărat principalii săi lideri. În fruntea PNȚCD-ului reînviat se găsește carismaticul Corneliu Coposu, secondat de Ion Diaconescu; care petrecuseră fiecare câte 17 ani în înfricoșătoarele temnițe comuniste. Din nefericire, președintele Coposu moare în 1995, iar Ion Diaconescu, care i-a succedat, este marginalizat treptat de către infiltrații din partid, care încep să facă legea.

După decembrie 1989, pentru deținătorii puterii, una dintre priorități, dacă nu chiar prioritatea numărul unu, era aceea de a bloca prin toate mijloacele concurența și PNȚCD-ul, care era întruparea identității naționale și a legitimității democratice, era principalul adversar de înlăturat. Infiltrat puternic, acesta a fost prins ca într-un clește între adversarii săi, moștenitorii fostului partid comunist și această coloană a cincea care era de acum prezentă în partid, la toate nivelurile. Oricât de șocant ar putea părea acest lucru, consider că succesul relativ repurtat de către PNȚCD la alegerile din 1996 a fost încă o abilitate a vechilor structuri. Acestea doreau – din varii considerente, printre altele acela de a elimina PNȚCD de pe eșichierul politic – să îl vadă responsabil într-o perioadă de mari dificultăți economice și sociale. Faptul că nu a putut reintra în Parlament cu ocazia alegerilor din noiembrie 2000 nu este decât o urmare logică. Ajungerea la vârful partidului a unei serii de persoane dubioase, care a culminat în 2007 cu ascensiunea lui Petre Miluț (președinte), secondat de Aurelian Pavelescu, este o altă consecință logică.

Ceea ce trebuia lichidat nu era partidul însuși, ca structură, ci spiritul și valorile pe care acesta le întrupa. Obiectivul urmărit era marginalizarea și eliminarea din viața politică a tuturor celor care înțelegeau să apere acest spirit și aceste valori, opunându-se recuperării partidului de către vechile structuri. Acesta a fost, din nefericire, cazul altor două partide „istorice”: Partidul Social Democrat și Partidul Liberal. În căutarea legitimității și din motive electorale, această recuperare a PNȚCD a fost urmărită cu îndârjire. Au fost folosite toate metodele, iar în ultimii ani infiltrații, ajunși în fruntea partidului, ajutați de justiție, aflată încă sub control politic, au câștigat. Peste zece procese s-au derulat între 2008 și 2013; ele sunt excelente exemple pentru maniera în care funcționează o justiție controlată politic. PNȚCD-ul oficial are de acum ca președinte un personaj caricatural, Aurelian Pavelescu, care în acești 20 de ani a fost practic membru al tuturor partidelor politice românești de la stânga la dreapta. El este controlat de către președintele României, Traian Băsescu.

Amintesc faptul că PNȚCD este membru al PPE și că în această degringoladă, acesta din urmă (secretarul său general, Antoniu Isturiz Lopez) a jucat un rol deosebit de cinic. Atitudinea sa a fost de altfel în concordanță cu evoluția PPE în cadrul căruia creștin-democrația pierdea treptat teren. La congresul PPE care a avut loc la București în toamna lui 2012, lângă președintele Wilfried Martens, Aurelian Pavelescu a fost printre cei care au deschis acest congres cu un discurs perfect, atât din punctul de vedere al formei, cât și al conținutului. Impostura a fost strălucită.

Această istorie a PNȚCD este legată de un alt aspect al situației existente în România, și anume recuperarea suferințelor victimelor comunismului de către aceia care sunt responsabili de ele sau de catre descendenții lor. Președintele Traian Băsescu a condamnat comunismul, dar această condamnare a rămas literă moartă. Ofițerii Securității, de exemplu, și printre ei torționarii cu mâinile mânjite de sânge, continuă, până azi, să beneficieze de pensii de 10-20 de ori mai mari decât pensia medie. O dată pe an are loc la București balul foștilor directori de închisori politice și lagăre de concentrare.

Al doilea exemplu.

Cel de-al doilea exemplu, acela al sitului minier de la Roșia Montană, este un subiect amplu studiat și care a făcut să curgă multă cerneală; mass media i-a acordat destul de multă atenție. Este vorba de studiile realizate de specialiști de înaltă calificare și de rapoarte ale unor instituții prestigioase, precum Academia Română. O carte de 500 de pagini, a jurnalistului Mihai Goțiu, tocmai a apărut pe acest subiect.

Roșia Montană, denumită în epoca romană Alburnus Maior, este una dintre cele mai vechi localitățidin România cunoscute încă din antichitate pentru minele sale de aur, astăzi cele mai bine păstrate din lume. Ea deține de asemenea frumoase clădiri din secolul al XVIII-lea care trebuie conservate. Situația în care se găsește Roșia Montană, de aproape douăzeci de ani, adică de la începutul proiectulu de exploatare minieră al companiei mixte Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), este determinată de aceea în care se găsește societatea românească de astăzi în ansamblul său. Studiind situația Roșiei Montane, descoperim funcționarea diverselor instituții, centrale și locale, începând cu Președinția, Guvernul și Parlamentul. Descoperim în egală măsură mentalitățile și comportamentele diverșilor actori: oameni politici, funcționari, militari și membri ai serviciilor de informații, intelectuali și oameni de știință, începând cu academicieni și profesori universitari, jurnaliști, oameni de afaceri, administratori și tehnicieni, etc.

Istoria începe în septembrie 1995, când se semnează, ilegal, urmare a unei oferte fictive de licitație, primul contract între Regia Minieră Deva, viitoarea Minvest (companie românească de stat) și Gabriel Resources (Gabriel Canada – companie privată canadiană) pentru tratamentul sterilului exploatărilor de aur de la Roșia Montană. Un an mai târziu, Gabriel Canada intră la bursa din Vancouver pe baza aurului de la Roșia Montană. Documentul – foarte important – prin care Statul român este de acord cu cotația la bursă este astăzi de negăsit.

De atunci, ilegalitățile de toate felurile s-au ținut lanț. Un bun exemplu este Licența de exploatare nr.47/1999, ilegală din două puncte de vedere: acordată de Guvern, fără licitație, către Minvest, și tranferată ilegal, în 2000, de către ANRM (Agenția Națională de Resurse Minerale) de la Minvest către RMGC (companie mixtă Minvest-Gabriel Canada, creată în 1997). În scopul de a se putea emite această licență, legea minelor este modificată în 1998, în special articolul privind siturile arheologice și acela care prevede posibilitatea exploatării și explorării în același perimetru. Ministrul Industriilor și Comerțului de la acea vreme, Radu Berceanu, susține modificarea legii miniere și semnează Licența care este secretă și din acest motiv nu poate fi atacată în justiție. Ea nu a fost publicată decât parțial în septembrie 2013.

Proiectul RMGC prinde forma sa actuală în 2001. Este vorba de deschiderea a 4 mine de suprafață în zona Roșia Montană, 13 milioane de tone de minereu extrase pe parcursul a 16 ani; utilizarea de circa 200000 tone de cianură (13000 t / an, de 12 ori mai mult decât cantitatea folosită în celelalte țări ale UE), un lac de decantare de 300 ha, 250 milioane de metri cubi. Se preconizează extragerea a 313 t de aur și 1483 t argint, plus alte metale, nemenționate în documente, a căror valoare este estimată, în general, la o sumă mult mai mare decât cea echivalentă aurului și argintului. Statul român primește redevențe ridicole (4%-6%); el este pur și simplu devalizat.

Dar în afară de acest aspect pecuniar, acest proiect prezintă și alte aspecte scandaloase. Unul dintre ele privește mediul; utilizarea cianurii și constituirea celui mai mare lac de decantare din Europa sunt soluții tehnice dezastruoase. Un alt aspect privește distrugerea obiectivelor arheologice (cele mai importante mine de aur din Antichitatea preromană și romană) și gravele amenințări care apasă asupra centrului istoric baroc (sec. XVIII) din Roșia Montană. Consecințele sociale sunt în aceeași măsură foarte importante: trei sate vor fi distruse. Începând cu 2002, fără ca proiectul să fie aprobat, RMGC începe achiziționarea de terenuri și strămutarea populației din perimetrul prevăzut pentru exploatare, utilizând în scopurile sale toate metodele, pornind de la co-interesarea financiară până la presiuni și amenințări de toate felurile. Zona este declarată, de către autoritățile locale, zonă monoindustrială, o decizie benefică pentru RMGC și în detrimentul major al populației locale.

Ilegalitățile se acumulează peste tot: la nivelul diverselor avize, autorizații, certificate ce privesc arheologia, urbanismul, mediul etc. Noțiunea de conflict de interese nu este încă bine înțeleasă în România. Șpăgile și corupția se împletesc. Ziarele publică lungi liste de responsabili politici de prim rang care au fost recompensați de către RMGC pentru sprijinul acordat, printre care președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta. Cei care nu se lasă convinși sunt sancționați brutal. Este cazul profesorilor Ion Piso, directorul Muzeului Transilvaniei de la Cluj, Horia Ion Ciugudean, directorul Muzeului Unirii din Alba Iulia, iar în urmă cu câteva săptămâni – cazul directorului Institutului de Geologie al României, Ștefan Marincea. Toți aceștia au fost destituiți.

Printre cei ce susțin proiectul, cei care au fost convinși să îl susțină, menționez cazul autorităților române care fac tot ce le stă în putință pentru a împiedica înscrierea Roșiei Montane pe lista indicativăa Patrimoniului Mondial al UNESCO, începând cu miniștrii culturii, Răzvan Teodorescu și Daniel Barbu. Acesta din urmă, astăzi în funcție, avansează false argumente (rolul decizional al autorităților locale) și pretinde că o serie de studii importante, precum cel realizat de o echipă a Universității Oxford, nu ar fi existat; or, acest studiu tocmai a fost descoperit în arhivele ministerului său. Ambasadorul României la UNESCO, Nicolae Manolescu, nu a fost nici el mai zelos, revista România Literară, al cărei director este, fiind sponsorizată de RMGC.

Dar proiectul de exploatare minieră al RMGC relevă și un aspect pozitiv, prin declanșarea unor reacții vii, în special din partea intelectualilor. Începând cu 2002, acestea se amplifică; protestul lansat de Ion Piso, în acel an, este semnat de 1038 instituții academice și oameni de știință români și străini. Numeroase alte rapoarte, rezoluții și studii au fost elaborate, de către prestigioase instituții culturale și științifice. Menționez: Academia Română, ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor), Europa Nostra, OAR (Ordinul Arhitecților din România).

Societatea civilă se implică în egală măsură și acest lucru este, după părerea mea, deosebit de important. Roșia Montană contribuie la deșteptarea societății civile românești în ansamblul său, mai ales a tineretului. Acesta din urmă, din 2012, începe din nou să iasă în stradă după o lungă perioadă de apatie. El denunță intreaga clasa politica, in ansamblul ei. De la începutul lunii septembrie a acestui an, după ce Guvernul Ponta a aprobat proiectul de lege care permite RMGC să demareze exploatarea minieră, au loc manifestații în fiecare săptămână, atât în România cât și în străinătate, în special în capitalele țărilor din UE. Manifestațiile continuă chiar și după respingerea de către Parlament, la sfârșitul lui noiembrie, a proiectului de lege al Guvernului, dat fiind că acesta persistă prin propunerile privind noi modificări ale legii minelor, în scopul de a se putea porni exploatarea la Roșia Montană.

În concluzie, îmi exprim speranța ca Roșia Montană să fie catalizatorul care permite societății românești să se mobilizeze în vederea apariției unei alternative politice, o alternativă la tot ce există astăzi, capabilă să permita existenta unei veritabile stari de drept în România.

Autor: prof. univ. Alexandru Herlea / R.B.N. Press

Președinte ONG  La Maison Roumaine – Paris

,

Reunirea României cu Republica Moldova în cadrul Uniunii Europene, până în 2018-2019, este un obiectiv strategic pentru Guvernul proeuropean de la Chișinău și pentru Guvernul României, a declarat premierul Ponta, adăugând că se bucură când este criticat de la Moscova pentru acest lucru.

El a insistat asupra faptului că vorbește despre reunirea României cu Republica Moldova strict în cadrul Uniunii Europene.

„Mă bucur când sunt criticat de la Moscova pentru faptul că îmi doresc, alături de prim-ministrul Iurie Leancă, ca Moldova să fie în Uniunea Europeană până în 2018-2019. Poate că este un obiectiv prea ambițios, dar dacă nu ai obiective ambițioase, nu le atingi. Eu cred că reunirea României cu Moldova în cadrul Uniunii Europene – atenție! nu în alt fel – este un obiectiv strategic pentru Guvernul proeuropean de la Chișinău și pentru Guvernul României și pentru toți cei care văd un viitor european pentru Republica Moldova. Așa încât asemenea critici este în regulă dacă primesc, le susțin. Da, chiar asta vreau, ca Moldova să fie membră a Uniunii Europene și am totală încredere că un guvern proeuropean, așa cum este cel condus de domnul Leancă, este cel care duce Moldova în direcția bună”, a spus Ponta în ședința de miercuri a Guvernului, în fața presei.

Vineri, premierul Ponta a afirmat, în discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Alba Iulia, că angajamentul său și apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României.

„Vreau să ne asumăm cu toții un angajament: în 1918, aici, la Alba Iulia, după ce sute de mii români și-au dat viața în primul Război Mondial, am obținut cel mai important obiectiv național: Marea Unire. Vreau și vă rog să fiți alături de mine pentru ca, la o sută de ani, să fim acea țară mândră, puternică, respectată, pe care strămoșii noștri aflați aici în urmă cu 96 de ani și-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toți românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României”, a afirmat Ponta.

El a precizat că profilul viitorului președinte al României trebuie să aibă o caracteristică importantă, respectiv aceea de a uni.

„Vreau să spun un lucru important, care ține de profilul prezidențial, de ceea ce trebuie să facă președintele. Vă rog să mă credeți că știu foarte bine cât de greu este să fii prim-ministru cu un președinte care te sabotează tot timpul. Și vreau să-mi iau angajamentul, așa cum mi l-am luat și la Craiova, și voi spune tot timpul că voi lucra ca președinte cu Guvernul pe care românii îl aleg pentru binele României și pentru a fi într-adevăr uniți în România”, a spus Ponta.

El a arătat că rolul președintelui nu este de a lupta cu Guvernul, cu Parlamentul sau cu Justiția, ci, dimpotrivă, este cel de a-i uni, de a-i pune ca împreună să lucreze pentru România.

Marți, Ministerul rus de Externe a transmis un comunicat în care apreciază ca iresponsabile și inacceptabile declarațiile premierului Victor Ponta privind „eventualitatea unirii Republicii Moldova cu România”, cerând o reacție din partea Uniunii Europene.

„Rusia este preocupată de afirmațiile premierului Victor Ponta privind viitorul Republicii Moldova, făcute la o întâlnire cu activiști ai Partidului Social-Democrat, la Alba Iulia”, anunță Ministerul rus de Externe.

„După cum reiese din apelurile clare făcute de candidatul în scrutinul prezidențial din Romania în sensul realizării „celei de-a doua mari uniri” până în 2018, unele cercuri politice de la București continuă să elaboreze planuri de anexare a unui stat vecin suveran. Rusia consideră iresponsabile și inacceptabile declarații de acest fel făcute din afară, în contextul campaniei electorale din Republica Moldova”, precizează diplomația de la Moscova.

„Așteptăm ca autoritățile de la Chișinău să analizeze în mod adecvat aceste declarații. Sperăm, de asemenea, că va exista o reacție corespunzătoare din partea Bruxellesului și a capitalelor statelor europene”, încheie Ministerul rus de Externe. (Sursa: digi24.ro)

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press