ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Grecia"

Grecia

,

Flori, zâmbete și multă bucurie au fost ingredientele festivităților de deschidere a noului an școlar la unitățile de învățământ românești din Grecia.

noile_scoli_romanesti_din_grecia_si-au_deschis_portile_sep_2016

    Sâmbătă, 17 septembrie 2016 a avut loc la Atena deschiderea oficială a Asociației Interculturale Româno-Elene DACIA (AIRED) și, totodată, deschiderea Școlii de Limba Română care funcționează în cadrul acesteia.  La eveniment au participat peste 150 de persoane, elevi, români și greci, membri și simpatizanți ai asociației, precum și invitați speciali din Grecia și România se arată într-un comunicat al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH)
Evenimentul a debutat cu tăierea panglicii de către doamna Daniela Popescu, președintele AIRED, alături de doamna Doina Țăpîrdea, consul al Ambasadei României la Atena și de doamna Zvetlana Preoteasa, reprezentant al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH). A urmat slujba religioasă oficiată de preotul român Sorin Zahiu. După prezentarea oficială a Asociației, a  Consiliului de Conducere și a echipei de profesori  care își va desfăsura activitatea în cadrul școlii, au luat cuvântul doamna Doina Țăpîrdea, consul al Ambasadei României la Atena și de doamna Zvetlana Preoteasa, reprezentant IEH. Cursurile se adresează copiilor români stabiliți cu părinții în Grecia și vor avea loc în weekend.

   Duminică, 18 septembrie 2016 și-a deschis porțile și Școala ”Elena Rosetti-Cuza” din cadrul Asociației Femeilor Românce din Grecia. La eveniment au participat peste 80 de profesori, elevi, parinți și bunici. Deschiderea oficială a cursurilor de limba româna a fost făcută de doamna Ana Maria Cuciureanu, președinta  AFRG și de doamna Zvetlana Preoteasa, reprezentant IEH. Cei mici au fost încântați de manualele de limba și literatura româna, geografie și spiritualitate primite din partea Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.

romaniabreakingnews.ro

,

Israelul a testat în secret un sistem de apărare antiaeriană S-300, de producție rusească, în cadrul unor exerciții comune cu Grecia

Israelul a testat în secret modalități de a face față unui sistem avansat de apărare antiaeriană, mobilizat de Rusia în Orientul Mijlociu, care ar putea limita capacitatea Israelului de a ataca Siria sau Iranul, au declarat surse militare și diplomatice pentru Reuters. Sursele au afirmat că un sistem rus de apărare antiaeriană S-300, vândut Ciprului în urmă cu 18 ani și staționat în prezent pe insula greacă Creta, a fost activat în timpul unor exerciții comune Grecia – Israel, în aprilie-mai anul acesta.

Activarea a permis avioanelor de luptă israeliene să testeze cum funcționează sistemul S-300, adunând date despre radarul său puternic și despre cum poate fi evitat.

O sursă din domeniul apărării a declarat pentru Reuters că Grecia a mai activat sistemul la cererea Statelor Unite, principalul aliat al Israelului, cel puțin o dată în ultimul an. Nu este clar deocamdată dacă Israelul a împărtășit informațiile astfel obținute cu aliații săi.

„O parte din manevre a implicat misiuni ale avioanelor israeliene împotriva sistemelor antiaeriene elene”, a declarat o sursă. Alte două surse au spus că printre sistemele activate s-a aflat și cel de tip S-300 din Creta.

Sursele au vorbit sub protecția anonimatului, iar armata turcă și cea israeliană au refuzat să confirme sau să infirme informațiile privind activarea sistemului din Creta în timpul exercițiilor din Mediterană de Est din aprilie-mai sau în exerciții similare desfășurate în 2012 și 2010.

Un oficial din Ministerul Apărării de la Atena a declarat, întrebat dacă sistemul a fost activ în timpul exercițiilor greco-israeliene, că: „În acest moment, S-300 nu este activ”. A adăugat că politica generală a Atenei este de a nu permite unei alte țări să testeze capacitățile sistemului.

Sistemul S-300, folosit inițial în perioada de vârf a Războiului Rece, în 1979, poate angaja avioane și rachete balistice multiple la o distanță de până la 300 km. Israelul este îngrijorat de planurile Rusiei de a furniza sisteme S-300 Iranului.

Israelul mai susține că Egiptul, cu care are încheiată o pace „rece”, a achiziționat o variantă a acestui sistem. În plus, israelienii sunt îngrijorați de anunțul făcut luna trecută de Moscova, potrivit căruia vă mobiliza sistemul S-300 sau pe cel mai avansat S-400 în Siria, după ce Turcia a doborât un bombardier rus la graniță.

Israelul a bombardat obiective din Siria ocazional și se teme să nu se intersecteze cu forțele ruse din această țară. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a întâlnit cu președintele rus, Vladimir Putin, cel puțin de două ori în ultimele săptămâni, pentru a se coordona astfel încât să evite accidentele.

Sistemul S-300 din Creta a fost achiziționat de Cipru în 1997m declanșând un răspuns virulent din partea Turciei, adversarul său de câteva decenii. În urma presiunilor din partea Marii britanii și a NATO, președintele cipriot Glafcos Clerides a fost de acord să staționeze sistemul S-300 în Creta. Un schimb făcut în 2007 între armata cipriotă și cea greacă a transferat formal sistemul în minile Atenei.

Relațiile dintre Grecia și israel au cunoscut o înflorire după ce alianța odată puternică între Israel și Turcia s-a rupt în 2010.

,

Ialta_1945_Grecia_si_Romania

“Cei 3 mari”, Roosevelt, Stalin și Churchill, erau liderii națiunilor aliate cheie datorită puterii națiunilor pe care le reprezentau și a colaborării pe care o avuseseră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acești trei lideri s-au întâlnit doar de două ori în decursul celui de Al Doilea Război Mondial dar deciziile lor au fost cardinale și au schimbat cursul istoriei.

După Conferința de la Teheran, cei 3 lideri au decis să se reîntâlnească, ceea ce a dus la Conferința de la Ialta, din februarie 1945. Deși Stalin și-a exprimat îngrijorarea față de starea sănătății lui Roosevelt, această îngrijorare nu s-a transpus în acțiune. Liderul sovietic a refuzat să călătorească mai departe de zona Mării Negre, în peninsula Crimeea, iar Churchill și Roosevelt au fost nevoiți să facă din nou deplasări lungi și obositoare pentru a ajunge la întâlnirea de la Ialta.

Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie voia să-și mențină imperiul colonial, Uniunea Sovieticădorea să obțină mai mult teritoriu și să-și consolideze poziția în teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau să se asigure de participarea URSS la războiul din Pacific și să negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera să obțină din partea lui Stalin conlucrarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Majoritatea populației din Europa de est a considerat Conferința de la Ialta drept un act de trădare din partea Occidentului. Acesta își are originea în credința că puterile aliate, deși afirmau valorile democratice, au încercat să asigure stabilitatea sacrificând pentru următorii 45 de ani națiunile din Europa de Est, nu însă și populația Greciei.

Silviu Sergiu (evz.ro): După Al Doilea Război Mondial, tranziția spre democrație a fost extrem de anevoioasă. O parte consistentă a societății grecești era sub fascinația comunismului. Occidentul a făcut eforturi considerabile să împiedice intrarea Greciei sub influență rusească. 

Mai important, a cheltuit foarte mult, fără a cere foarte multe în schimb. Când banii s-au terminat, accentele extremiste de stânga au ieșit din nou la iveală, iar redesenarea hărții geostrategice a devenit din nou posibilă.În negocierile de la Yalta, anglo-americanii nu au vrut sub niciun chip să lase Grecia pe mâna lui Stalin.

Dacă elenii ar fi intrat sub Cortina de Fier, URSS ar fi avut acces la Marea Mediterană. Stalin ar fi amplasat aici baze militare și ar fi exercitat o presiune directă și periculoasă asupra Occidentului. Practic, Italia s-ar fi aflat mult prea aproape de rachetele nucleare sovietice.

Din acest motiv, premierul britanic Winston Churchill a făcut tot posibilul să-i păstreze pe greci în zona de influență occidentală.

Niciun preț nu s-a dovedit prea mare pentru a atinge acest obiectiv…

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia să aibă loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, formată nu din mici întreprinzători, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au plătit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente.

Deoarece consuma mai mult decât producea, Grecia a început să funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A împrumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara în fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au întors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructură acordate firmelor vestice.Fără nici cea mai mică îndoială, investiția Occidentului în Grecia a meritat din perspectivă geostrategică. Asta pentru a le răspunde celor care acuză Vestul că a creditat în exces Atena.

Din păcate, criza economică a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei să-i susțină cheltuielile mult prea mari. Când banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stânga a ieșit din nou la iveală. Astfel a fost posibilă venirea la putere a „Syriza” lui Alexis Tsipras.

”Să nu ai încredere în greci, chiar și atunci când le faci daruri”. Astfel ar putea fi parafrazat celebrul dicton, urmărind ce se întâmplă astăzi în Grecia. – Silviu Sergiu, editorialist Evenimentul Zilei

Imediat după război, în 1946, a izbucnit un război civil, în care s-au confruntat aripa armată a Partidului Comunist Grec (KKE) cu forțele guvernamentale. A fost unul din primele conflicte ale Războiului Rece, care a testat vigilenta aliaților occidentali, capacitatea lor de a apăra sferele de influență negociate la Yalta.

După trei ani de lupte, în 1949, comuniștii au fost înfrânți. Din acel moment, Planul Marshall, de reconstrucție a Europei postbelice, a adus Greciei importante sume de bani. SUA și Marea Britanie au sperat că tendițele extremiste din societatea greacă vor fi atenuate de prosperitate. Lucrul acesta nu s-a întâmplat, flagelul comunismului nu a fost eradicat. În ciuda sprijinului consistent oferit de Washington, sentimentele anti-americane, antioccidentale au crescut în intensitate, iar Grecia a fost din nou la un pas să intre sub tutela Moscovei, împinsă de un guvern cu vădite simpatii comuniste. Fascinația pentru extrema stângă a continuat. Dictatura Coloneilor, regim autoritar de dreapta instaurat în 1967, a împiedicat însă acest lucru.

Războiul Civil și Dictatura Coloneilor a lăsat răni adânci în societatea greacă, divizarea ei fiind resimțită și astăzi. În 1974, grecii au intrat în epoca democratică cu simpatii de stânga amplificate de resentimentele față de dictatura de dreapta. Foarte mulți greci, în special cei tineri, au continuat să tânjească după comunism, din cauza urii lor față de junta militară, care-i condusese până atunci.

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia să aibă loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, formată nu din mici întreprinzători, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au plătit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente. Deoarece consuma mai mult decât producea, Grecia a început să funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A împrumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara în fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au întors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructură acordate firmelor vestice.

Fără nici cea mai mică îndoială, investiția Occidentului în Grecia a meritat din perspectivă geostrategică. Asta pentru a le răspunde celor care acuză Vestul că a creditat în exces Atena. Din păcate, criza economică a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei să-i susțină cheltuielile mult prea mari. Când banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stânga a ieșit din nou la iveală. Astfel a fost posibilă venirea la putere a „Syriza” lui Alexis Tsipras. Stânga pândește să ia puterea și în alte țări importante ale Europei. În Spania, Podemos e mai aproape ca oricând să câștige. Nu putem decât să sperăm că, dacă spaniolii, dar și alți europeni, vor vedea caznele grecilor, vor înțelege că votarea unor populiști fără soluții viabile nu e un răspuns la recesiune. În orice caz, viitorul Uniunii Europene este tot mai incert.

Ce se întâmpla în România, când în Grecia era luată în brațe de occident?

Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplica si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%. Aceste date au fost anuntate de  liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele verbale din sectiile de votare din tara. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul).

Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in  exil. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece. In urma acestui proces, conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii si simpatizantii P.N.T. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. Dupa desfiintarea P.N.T., conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din  partea autoritatilor comuniste. Cu toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.N.L. au fost arestati de catre regimul comunist. In 1948, comunistii au fuzionat cu o parte din P.S.D. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist). In urma acestei fuziuni, comunistii au schimbat numele partidului in Partidul Muncitoresc Roman. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist).

La 30 decembrie 1947, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori, arestati in perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. In aceeasi zi, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. Astfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei.

În primii ani de dominație comunistă resursele României au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte româno-sovietice , înființate după încheierea conflagrației mondiale pentru a gestiona plata uriașei datorii de război către URSS, stabilită prin Tratatul de Pace de la Paris la suma deloc neglijabilă de 300.000.000 dolari (la valoarea din 1938, echivalentul a cca. 5 miliarde de dolari la valoarea din 2014).

SovRom-urile nu au fost ceva specific românesc, sovieticii înființând asemenea societăți mixte în toate țările care trebuiau să le plătească despăgubiri de război (în Finlanda, de pildă, a fost înființată o societate mixtă pentru producerea construcțiilor de lemn numită Puutalo Oy). Un mare număr de oameni (estimările variază de la 137 la mai multe zeci de mii ) au fost închiși din motive politice. Există mărturii despre numeroase cazuri de abuzuri, asasinate sau torturi aplicate unui mare număr de oameni, în principal în cazurile oponenților politici. La începutul deceniului al șaptelea (1960÷1970), guvernul român a început să treacă la acțiuni pentru creșterea gradului de independență față de Uniunea Sovietică.

Andrei Rădescu / romaniabreakingnews.ro

Surse: evz.ro, ro.wikipedia.org, dunastu.wordpress.com

,

Cetățenii greci au votat în proporție de 61,41% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaționali, 38,59% pronunțându-se în favoarea acestora, conform rezultatelor oficiale parțiale.

Potrivit rezultatelor anunțate după numărarea a 89,95 la sută din voturi, 61,41 % dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,59 % s-au pronunțat în favoarea acestora.

Prezența la urne a fost de 62,18 %.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

In urma cu 101 ani, pe 28 iunie 1914, au fost trase focuri de arma in plina strada, intr-un oras din sudul Europei

In acea zi fatidica, asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei in Sarajevo a fost trecuta cu vederea de multi, insa tragicul incident a fost folosit ca pretext peste 6 saptamani pentru declansarea Primului Razboi Mondial.

grecia-steagLarry Elliott, jurnalist la The Guardian, sustine ca decizia premierului grec Alexis Tsipras de a organiza un referendum pe tema reformelor ce fac obiectul negocierilor cu creditorii internationali are potentialul de a deveni un nou „moment Sarajevo”.

„Aceasta criza nu are legatura doar cu problemele pe care le vor intampina bancile grecesti in urmatoarele zile sau daca institutiile internationale au fortat mana elenilor, ci e vorba despre viitorul monedei euro”, se arata in articolul citat.

Cu siguranta, liderii de pe Batranul Continent vor discuta despre cum au de gand sa bage Grecia in carantina. Cei trei oameni care au condus negocierile din partea creditorilor – Christine Lagarde de la Fondul Monetar International, Jean Claude Juncker de la Comisia Europeana si Mario Draghi de la Banca Centrala Europeana – pot spera ca populatia tarii mediteraneene nu va tine partea lui Tsipras in cadrul referendumului.
In aceste circumstante, daca nu va iesi invingator, premierul va fi nevoit sa ceara alegerile anticipate. Iar daca scrutinul va fi castigat de Noua Democratie, de exemplu, e posibil ca Atena sa se supuna conditiilor troikai.

Dar nimeni nu poate garanta ca acest lucru se va intampla. Creditorii internationali au dat de inteles (nu mai devreme de saptamana trecuta) ca Tsipras va ceda si va accepta oferta finala. Insa s-au inselat. „Fondul, BCE si Comisia Europeana au facut o eroare fatala, iar acum au pierdut controlul”, potrivit The Guardian.

Bancile elene, tinute artificial in viata

Banca Centrala Europeana a transmis ca va mentine finantarea de urgenta a bancilor grecesti, la nivelul convenit vineri.

Acestea au ramas in viata doar datorita fondurilor injectate de institutia condusa de Draghi. Insa bancile elene au anuntat ca vor fi inchise pana pe 7 iulie, iar retragerile sunt limitate la 60 de euro pe zi.

Ce urmeaza la Atena? Guvernul ar trebui sa pregateasca planurile de contagiune pentru iesirea din zona euro. Liderii eleni sustin ca acest lucru nu e de dorit, insa, daca referendumul decide asa, atunci dorinta poporului e suverana.

Cipru a ramas in zona euro dupa impunerea controalelor de capital, insa a avut nevoie de aprobarea celorlalte state membre si a acceptat mai multe masuri de austeritate.

Situatia statului elen e grava

Creditorii au avut dreptate sa impuna masuri. Produsul intern brut al Greciei este la 25% fata de nivelul de dinainte de criza, o patrime din populatie e somera, astfel ca revenirea era un proces dificil. Dar deciziile creditorilor nu ar impulsiona economia, avand in vedere ca au propus masuri precum cresteri de taxe, care vor elimina si ultima picatura de vlaga care ar fi revitalizat economia si ar fi condus la scaderea poverii datoriei.

Daca Grecia se afla in afara euro, sfatul FMI ar fi fost altul, anume sa deprecieze moneda, iar creditorii ar fi fost nevoiti sa suporte o taiere a datoriei. Mai mult, ar fi impus noi masuri de austeritate.

Dar optiunea nu a fost una viabila pentru Grecia, asa ca singura cale a fost sa scada pensiile si salariile.

Erori fatale

The Guardian aminteste ca zona euro a permis intrarea unor state, chiar daca acestea nu erau nici pe departe la fel de competitive ca Germania. Un pact de stabilitate si crestere desemnat pentru a controla bugetele a fost doar un substitut insuficient pentru o uniune fiscala.

Iar inca de la inceput era clar ca singurul mecanism pentru a rezolva problemele unei tari era impunerea unor masuri de austeritate.

Iar Grecia e rezultatul catastrofal atunci cand politicul vine inaintea economiei, potrivit analizei citate.

In cazul unui Grexit, ideea monedei euro este distrusa irevocabil si se va crea un precedent. Mai mult, pietele financiare vor taxa fiecare tara care pare vulnerabila, tocmai de aceea criza prin care trec elenii reprezinta una existentiala pentru intreaga uniune monetara.

„Unii spun ca Grecia e doar o tara mica si insignifianta, iar zona euro e mai puternica decat in timpul crizei din 2012. Insa aceeasi parere o aveau si liderii de pe Batranul Continent in iunie 1914″, incheie articolul citat.

Andrei Lisenco (R. Moldova/Găgăuzia)
Editor Flux News MD / romaniabreakingnews.ro

Surse:ziare.commesaj.md

,

Grecia mai are puțin timp pentru a ajunge la un acord cu FMI și țările din zona euro pentru un nou împrumut salvator. În caz contrar, pe 30 iunie, Guvernul de la Atena nu va putea rambursa datoria de 1,5 miliarde euro către creditori.

Totuși, în mod surprinzător, Tokyo ar putea fi scena intrării Greciei în incapacitate de plată, scrie publicația greacă Ekathimerini.com.

Grecia trebuie să achite pe 14 iulie o datorie „Samurai” contractată în 1995, în valoare de 20 miliarde yeni (nu mai mult de 150 mil. euro).

În timp ce neplata datoriei către FMI și UE dein 30 iunie nu atrage neapărat „default-ul” pentru Grecia, potrivit specialiștilor Moody’s Investors Service, lipsa banilor pentru datoria Samurai va fi fatală, fiind instrument de plată în p.

„Dacă bondul Samurai nu va fi plătit, efectul asupra piețelor financiare va fi direct, afectând alte datorii publice”, explică analiștii. Abia atunci putem vorbi de intrare în incapacitate de plată pentru Grecia.

Situația Greciei va fi discutată din nou, miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei noi întâlniri a Eurogrupului ce vizează încheierea unui alt acord între Grecia și creditorii externi, a anunțat președintele Consiliului European, Donald Tusk.

În vreme ce Grecia încearcă să încheie un acord cu creditorii străini, mii de de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta față de noile măsuri de austeritate anunțate de premierul Alexis Tsipras.

Cu toate acestea, oficialii eleni sunt optimiști în legătură cu întâlnirea de miercuri și speră că Grecia nu va ieși din zona euro și își va plăti datoriile externe.

Noua listă cu reforme prezentate de Atena creditorilor internaționali include în cea mai mare parte taxe noi pentru greci.

Sursa: realitatea.net  prin romaniabreakingnews.ro
,

Au trecut exact cinci ani de când Grecia s-a integrat în mecanismul european de sprijin în colaborare strânsä cu Fondul Monetar International (FMI). În acea perioada de timp datele financiare principale dar si critice ale tarii erau urmatoarele: La finele anului 2010 Produsul Intern Brut (PIB) se ridica la 222,151 miliarde. Datoria publicaera 148,3 % ca procent al PIB. Somajul se ridica la 12,5 %. Procentul grecilor care traiau sub limita saraciei (venit sub 60% din venitul national mediu disponibil) era de 27,6 0/0.

Politica de austeriatate extremă aplicată țării din ordinul creditorilor internaționali în toți acești ani a înrautațit mai mult realitatea financiară și socială. Astfel, astazi PIB-ul s-a redus la 186,54 miliarde. Datoria publica a urcat la 176% ca procent al PIB-ului. Șomajul s-a ridicat spectaculos la 26%, Iovind mai ales tinerii, mulți dintre ei care cu studii strălucite, au fost nevoiti să emigreze în străinătate. În această conjunctură critică, talente astfel pierduite ar fi putut ajuta țara. Procentul grecilor ce traiesc sub limita sărăciei este de 34,6 % sau 3.795.100 de persoane.

În baza datelor expuse mai sus, oricine își poate da seama că programul de consolidare bugetară într-o țară aflată deja în recesiune înainte de anul 2010, a eșuat total și nu este deloc rational, din punct de vedere economic și social, să se continue aplicarea sa. Aceasta politică bugetară restrictivă și măsurile de austeritate formează o spirală letală datorie- recesiune- austeritate, ce exclude orice perspectivă de dezvoltare.

Astfel, insistenta observată în aplicarea fermă a programului de austeritate extremă din partea creditorilor va avea într-adevăr efecte tragice pentru țară. Va conduce la o catastrofă economică totală ce nu se va putea vindeca timp de decenii, la o criza umanitară de necrezut pentru nivelul Europei postbelice.

Sărăcie pe străzile Atenei, sinucideri…

Numarul oamenilor fară locuință loviți de sărăcie, care au aparut deja pe strazile Atenei, va crește rapid. Sinuciderile datorate disperarii dezamagirii create de lipsa posibilitatii de suprvietuire vor continua ritmul frenetic de cresere. Copiii care lesină la scoala din cauza subnutritiei vor deveni o imagine obisnuita în viata de zi cu zi.

Ce se poate face?

Întrebarea principala care se pune în aceasta perioada critica este ce trebuie facut pentru ca Grecia sa iasa din tunelul întunecos al adâncii crize financiare si sa porneasca pe calea luminoasa a dezvoltarii și progresului.

În primul rand, datoria aflata pe umerii economiei elene este uriasa, insuportabila nu se întrezareste posibilitatea achitarii ei. Deci trebuie searsa cea mai mare parte a valorii ei nominale, astfel încât greutatea creditului sa se restrânga la o valoare sub 100% pentru a deveni viabila, printr-o tehnica care în acelasi timp nu va pagubi celelalte popoare europene. Achitarea datoriei ramase trebuie legata de „Clauza dezvoltarii”, astfel încât datoria sa se acopere ca urmare a dezvoltarii nu datorita unui eventual excedent bugetar.

În al doilea rand, este necesara restructuarea productiei tarii axata pe:

a) echilibrarea viabila a balantei curente de plati prin intermediul schimbarii gamei produselor realizate în tara, dând astfel vigoare, prin orientarea spre export, multor ramuri ale economiei elene.

b) industrializare prin aplicarea unei politici industriale pe termen lung prin dezvoltarea cercetarii locale si fabricarea unei game largi de produse cu înalta valoare adaugata. Sectorul de prelucrare este deosebit de critic deoarece este imposibil ca o tara sa spere sa urce în lantul de valori în diviziunea globala a muncii fara crearea bazei necesare de prelucrare care include în primul rând fabricarea de produse industriale finite.

c) punerea unui accent deosebit pe turism, la care Grecia dispune de un puternic avantaj comparativ, dar si pe transportul maritim — Grecia are cea mai mare flota comerciala în lume- desigur pe agricultura pentru acoperirea necesitatilor sociale de baza

d) exploatarea eficienta a materiilor prime– cum este bauxita din care se produce aluminiu- a eventualelor mari zacaminte de petrol atât din Marea Egee cât în Marea Ionicä.

In al treilea rand, este necesara cladirea unui stat modern eficient rational ce va functiona cu onestitate si nu va pune nenumarate obstacole birocratice în fata dezvoltarii activitatilor de afaceri, precum lupta eficienta cu “Hydra” coruptiei evaziunii fiscale, încât sa fie anulate efectele financiare, sociale politice multiple pe care le produce sa fie atribuita dreptatea fiscala. Efectele financiare sunt legate pe de-o parte de prejudiciile finantelor statului iar pe de alta parte de influentele negative asupra sectorului privat.

Atunci când se consolideaza conceptia ca numai prin mita data persoanelor ce detin functii cheie în administratia publica se poate ajunge la obtinerea rezultatului dorit, investitiile sunt descurajate, concurenta sanatoasa se altereaza întreprinderile care nu participa la astfel de actiuni ilegale imorale sunt condamnate sa se ofileasca. Impactul social politic al coruptiei este deasemenea foarte serios. Coruptia creeaza cetatenilor nemultumire, descurajare un sentiment intens de prabusire a valorilor.

Se consolidaza conceptia ca nimic nu funcçioneaza corect ca cetateanul cinstit este nedreptatit. Institutiile sunt subminate destabilizate in final, în ochii cetatenilor, regimul democratic este defaimata. Instituirea imediata a unui sistem fiscal just ce nu va încuraja sau scuza evaziunea fiscala, va contribui hotarâtor la crearea constintei fiscale a contribuabilior deci la creserea importanta a veniturilor publice.

Aceste puncte de vedere trebuie puse în practica fara întârziere astfel încât Grecia sa iasa din starea de coma creata de recesiune, sa fie condusala mult dorita luminä a dezvoltarii departe de politicile salbatice tara iesre bazate pe austeritate aplicate pâna acum, politici ce constituie vârful de lance al capitalismului financiar în încercarea lui de a se mentine suveran intr-o perioada de criza capitalista generalizata.

Cetatenii europeni pe de alta parte trebuie sa fie solidari cu drama poporului grec, care a fost transformat în ultimii ani în cobai, dat find camajoritatea covârsitoare a banilor împrumutati de sectorul public elen, nu ajunge la contribuabilii greci ci la banci fie pentru achitarea datoriilor, fie pentru recapitalizarea bancilor elene, recapitalizare al carei cost, în mare masura, cade pe umerii contribuabililor.

În concluzie, Grecia nu rezista sa mai continue politica de austeritate, pentru ca a atins ultimele limite, dat fiind ca atât nivelul de trai cât demnitatea poporului grec s-au prabusit în final acest lucru trebuie înteles de catre creditori. Altfel, momentul conflictului rupturii nu va întârzia.

 Autor: Karderinis Isidoros 

Date Biografice

Karderinis Isidoros

Isidoros Karderinis s-a nascut la Atena în 1967. Este romancier, poet, economolog cu studii postuniverstare în economia turismului. Articolele sale a fost republicate în ziare, reviste site-uri din întrega lume. Poeziile sale au fost traduse în limba franceza. A publicat sapte cärti de poezii si doua romane. Cinci din acestea au fost publicate în Statele Unite si Marea Britanie.

E-mail: skarderinis@hotmail.gr

Facebook: Karderinis Isidoros

Publicat de România Breaking News – RBN Press – romaniabreakingnews.ro

Prezentul articol nu reprezintă punctul de vedere și viziunea Redacției România Breaking News – RBN Press, ce își declină responsabilitatea asupra veridicității celor exprimate. Viziunea, informațiile prezentate și punctele de vedere exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului.

Vă recomandăm parcurgerea și a altor opinii cu privire la situația Greciei și negocierea plății creditelor scadente, precum cele prezentate mai jos:

Analize efectuate de instituții bancare românești relevă faptul că, potrivit presei financiare internaționale, Germania ar putea susține un nou acord între Grecia și Troika, condiționat de implementarea de către Guvernul elen a cel puțin unei reforme economice. BCE a majorat finanțarea de urgență pentru băncile elene (ELA) cu 2.3 miliarde EUR, la 83 miliarde EUR, pentru a contrabalansa retragerile de depozite. Potrivit presei locale de specialitate, Banca Greciei avertizează, într-un raport prezentat Guvernului și Parlamentului, că “încheierea unui nou acord cu partenerii noștri este extrem de importantă pentru eliminarea riscurilor imediate pentru economie, reducea incertitudinilor și pentru a asigura o perspectivă de creștere durabilă pentru Grecia”.

“Un eșec în încheierea unui acord ar marca, dimpotriva, începutul unui drum dureros care ar duce inițial la un faliment al Greciei și în cele din urmă la ieșirea țării din zona euro și – cel mai probabil – din Uniunea Europeană. O criză gestionată a datoriilor, ca cea pe care o abordam în prezent cu ajutorul partenerilor noștri, s-ar putea transforma, ca un bulgăre de zăpadă, într-o criză de necontrolat, cu riscuri mari pentru sistemul bancar și pentru stabilitatea financiară. O ieșire din zona euro ar înrăutăți situația deja nefavorabilă, deoarece ar fi urmată de o criză acută a cursului de schimb, care va produce o inflație foarte ridicată”, arată Banca Greciei, în continuare.

Toate acestea ar duce la o recesiune profundă, un declin dramatic în nivelul veniturilor, o creștere exponențială a șomajului și un colaps al tuturor realizărilor pe care economia Greciei le-a atins pe parcursul anilor de apartenență la UE, și în special la zona de euro. Din poziția sa de membru de bază al Europei, Grecia s-ar vedea retrogradată la rangul de o țară săracă din sudul Europei”, se mai arată în raportul băncii centrale a Greciei.

În timp ce state din Uniunea Europeană fac eforturi pentru a salva acordul cu Grecia, Grecia negociază simultan o apropiere economică față de Rusia:

Don’t expect today’s meeting of euro-area finance ministers to revive hopes of a settlement between Greece and its creditors. The schedule of further developments is now clear: International Monetary Fund Managing Director Christine Lagarde today said there will be no grace period for Greece to make the next installment on its IMF debt payment, about 1.5 billion euros, due June 30. On June 25-26, European Union leaders will meet in Brussels and make one last attempt to prevent a Greek default. German Chancellor Angela Merkel today said a deal is still possible, but “the basic principle still applies: help in return for reforms.”

Merkel has fought to keep Greece in the euro and may want to take a further step toward recalcitrant Greek Prime Minister Alexis Tsipras but, like him, has a party behind her that opposes such conciliatory moves. German Finance Minister Wolfgang Schaeuble, normally one of her strongest allies, has been urging the German government to prioritize a contingency plan in which Greece drops out of the euro. Both sides are bracing for impact, and that’s the right thing to do.

Atât statele UE cât și SUA au făcut eforturi constate în ultima perioadă pentru ca Grecia să rămână în zona Euro și să își poată achita datoriile, o ieșire din zona Euro nefiind dorită de acestea.

PMorgan Chase & Co., the largest U.S. bank by assets, needs to be ready for Greece to depart from the euro currency union, Chief Executive Officer Jamie Dimon said.

“We must be prepared for a potential exit,” Dimon said Wednesday in a letter to shareholders of his New York-based bank. “We continually stress test our company for possible repercussions resulting from such an event.”

Greece is negotiating a package of measures to repair the nation’s economy, a condition for the release of more bailout funds from euro-area countries and the International Monetary Fund. German Chancellor Angela Merkel has repeatedly said that she wants Greece to stay in the currency union and, along with French President Francois Hollande, last week expressed concern that time is running short.

Resurse:

https://www.bancatransilvania.ro

http://www.bloomberg.com/

http://www.bancherul.ro/

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press