ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "granita"

granita

,

În perioada 21 – 24 februarie, la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, a avut loc reuniunea arhelogilor din România. Mai presus de întâlnirea de breaslă s-a pus accent pe ceea ce reprezintă graniţa în istorie, cu accent pe definirea limesului roman al vechii Dacii, acesta fiind un subiect de maximă importanţă pentru România întrucât acesta urmează să fie integrat Patrimoniului UNESCO, cel mai târziu până în 2020 informează romaniabreakingnews.ro citând comunicatul de presă remis presei de MUZEUL JUDEŢEAN DE ETNOGRAFIE ŞI AL REGIMENTULUI DE GRANIŢĂ CARANSEBEŞ. 

SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DE ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE IN MEMORIAM CONSTANTINI DAICOVICIU

Ediţia a XLIII – a

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi al Ministerului Culturii și Identității Naționale organizează în perioada 21 – 24 februarie 2017, în incinta Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cea de-a XLIII – a ediţie a Simpozionului Internaţional de Arheologie şi Istorie In Memoriam Constantini Daicoviciu. Tema din acest an a acestei manifestări este:

Granița în istorie din cele mai vechi timpuri până în perioada contemporană

Deschiderea oficială a simpozionului va avea loc miercuri, 22 februarie 2017, începând cu ora 10.00, printr-un Cuvânt de Salut din partea oficialităților.

Noutatea din acest an este conferită de prezența Comisie Naționale de Arheologie care, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, va organiza miercuri, 22 februarie 2017, între orele 11.00 – 13.00 dezbatarea Câți Suntem?, un demers al Comisiei Naționale de Arheologie pentru arheologie publică, moderată de președintele CNA dr. Ovidiu Țentea.

În programul acestei acțiuni culturale de amploare este prevăzut ca în zilele de miercuri, 22 februarie  și joi, 23 februarie să fie alocat susținerii de conferințe și comunicări legate de tema mai sus menționată. Manifestarea se va încheia vineri, 24 februarie, printr-o excursie tematică pe traseul: Caransebeș – Zăvoi – Ulpia Traiana Sarmizegetusa – Orlea Sântămăria – Costești – Sarmizegetusa Regia (Grădiștea de Munte).

În cadrul evenimentului ştiinţific vor fi prezenți un număr record de participanţi, istorici şi cercetători de la centre universitare din ţară şi din străinătate: Serbia, Franţa, Polonia, Bulgaria, Croaţia și Italia, alături de specialişti din muzee şi centre de cercetare din țară.

Prin numărul de participanţi şi prin valoarea comunicărilor, această manifestare este cea mai importantă reuniune ştiinţifică din partea de vest a ţării.

În contextul geopolitic actual, tema simpozionului de la Caranbsebeş este cu atât mai sensibilă cu cât, aşa cum a demonstrat-o istoria, toate privirile sunt aţintite spre frontierele noastre, iar românii au temeri.

Într-un interviu acordat pentru Cotidianul, dr. Ovidiu Ţentea, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, a precizat: „Când ai o asemenea temă, respectiv «Graniţa în istorie din cele mai vechi timpuri până în perioada contemporană», propusă anul acesta la cea de-a 43-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Istorie şi Arheologie In Memoriam Constantin Daicoviciu, ca istoric o dezbaţi, te gândeşti cu puterea minţii de astăzi să înţelegi ce a proiectat antichitatea, respectiv o frontieră romană. Această frontieră este un numitor comun la care Imperiul Roman a adus un spaţiu extrem de vast şi pe care, ulterior, după cel de-al II-lea Război Mondial, s-a construit ideea de Uniune Europeană.

În România este cel mai mare sector de frontieră romană, peste 1000 de km, care nu sunt documentaţi la nivelul integrării în proiectul UNESCO, de aceea Comisia Naţională Limes încearcă să prindă ultimul tren pentru a închide acest proiect. Este o temă de actualitate atât din acest punct de vedere, pentru că vedem şi ce-au făcut romanii, precursorii Europei moderne, ne vedem şi pe noi, românii, cum putem să administrăm aceste monumente şi ne gândim, în actualitate, la această permisivitate, între a fi sau a nu fi în Schengen, ce mai reprezintă astăzi o frontieră. Dacă discutam anul trecut, probabil că părea ceva destul de banal, suntem în Uniunea Europeană, lucrurile s-au diluat, frontierele nu mai există, mai are rost să discutăm despre identitate naţională sau suntem cu toţii europeni?”.

Temerile propriei securităţi naţionale

În actualitate, graniţele revin în discuţie odată cu migraţia care, cum ştim, e destul de consistentă în Centrul Europei iar pentru noi, în Răsăritul Europei, pe fondul ucrainean rus, apar din nou nişte temeri de acum vreo 30 de ani. Societatea românească de astăzi nu foloseşte acelaşi limbaj, e-adevărat, dar fiecare îşi doreşte să clarifice nişte lucruri, să-şi îndepărteze aceste temeri legate de propria securitate. Practic, frontiera cu Ungaria este cea mai apărată fiindcă suntem parteneri în Uniunea Europeană. Problema noastră vine întotdeauna dinspre Est. Este, desigur, o chestiune de opţiune dar vedem bine că acolo lucrurile sunt neclare, deşi acest Est îl ducem de la Nordul Mării Negre până undeva, în Estul Mediteranei. Întotdeauna acest nucleu, acest creuzet de populaţie care migrează dinspre Est spre Vest, ideile şi religiile care vin pe acest traseu, pe de o parte au potenţat civilizaţia europeană dându-i şi argumente şi idei noi, pe de altă parte au creat în anumite grupuri mari temeri, cum a fost anul trecut, adică ce facem, blocăm frontierele, punem sârmă ghimpată pe ele, cum ne protejăm sau mai ales ne întrebăm de ce să ne protejăm, pentru că de zece ani suntem, iată, am ajuns la o structură pe care ne-am dorit-o, mă refer la Uniunea Europeană. În prezent, o parte dintre români care se uită la anumite posturi de televiziune reproduce nişte temeri pe care le consideram demult apuse, creează emoţii vizavi de aceste temeri şi ne aduce aminte de o vreme în care toţi ne temeam. Eu sper, totuşi, să ne revină zâmbetul pe buze, să ne uităm în urmă pentru a vedea cât de mult am progresat şi să nu mai avem temeri”, a adăugat Ţentea, arheolog în cadrul Muzeului Naţional de Istorie al României din Bucureşti, cel care a condus şedinţa Comisiei Naţionale de Arheologie, aflată sub patronajul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, formată din 21 de personalităţi în domeniu. În cadrul şedinţei, la care au participat reprezentanţi ai tuturor muzeelor din judeţele limitrofe Caraş-Severinului a avut loc dezbaterea „Câţi suntem?” menită să pună la punct câteva strategii referitoare la proiecte, practic o şedinţă în interiorul breslei.

Limesul roman al Daciei

La reuniunea arheologilor de la Caransebeş, proiectul de integrare a limesului roman de pe teritoriul ţării noastre în patrimoniul valorilor universale a fost prezentat de către şeful Comisiei Naţionale Limes (comisie creată în 2014 pentru supervizarea şi gestionarea acestui program finanţat de Ministerul Culturii) dr.Felix Marcu, directorul Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei Cluj, care a făcut câteva precizări: „Important este că a început acest proiect în 2014 şi alături de colegii din Europa am decis ca până, cel târziu, în 2020 întreaga graniţă romană din Europa, cel puţin, pentru că în Orient şi în Africa sunt probleme politice, deci nu putem să ne asociem şi cu ei, să înaintăm către UNESCO întreaga documentaţie pentru înscrierea limesului pe lista universală a valorilor.

Primul pas este studiul tematic general la nivelul Europei, care a fost dealtfel realizat şi finalizat în luna ianuarie. Documentaţia va fi înaintată către Institutul Naţional al Patrimoniului, reprezentanţii lor urmând să finalizeze dosarul legat de frontierele din România. Pentru o înţelegere clară a termenului, «limes» înseamnă «drum» cum era folosit în principiu de romani sau o limită între două teritorii, nu neapărat între două provincii sau două ţări. Termenul a fost adaptat, mai ales într-o epocă modernă, ca însemnând o frontieră fortificată.

Este unul dintre cele mai mari monumente din Europa care delimitează practic cel mai important imperiu care a existat vreodată.

Frontierele Imperiului Roman din România sunt extrem de importante pentru că este cel mai lung sector de graniţă din Europa iar ţara noastră a rămas în urmă, în sensul că frontierele Imperiului Roman nu se află încă pe lista indicativă naţională. Documentaţia se află la minister, deci sper că vom fi şi noi pe lista indicativă, aceasta fiind o condiţie esenţială ca să ajungem după aceea şi pe listele UNESCO. Aşadar este un prim pas.

Celelalte sectoare de graniţă sunt deja integrate în lista valorilor universale. În 1987 a fost pentru prima dată înscris în UNESCO un sector de graniţă care este unul dintre cele mai spectaculoase, aşa-numitul «Zid al lui Hadrian» din Marea Britanie. În 2005 porţiunea artificială de graniţă din Germania, sau din provinciile germane au fost incluse de asemenea în liste, un sector de 550 km, deci, foarte mare.

În 2008 a fost înscris «Valul lui Antoninus Pius», care este o graniţă paralelă cu «Zidul lui Hadrian», tot în Anglia. Limesul în Europa e delimitat de-a lungul Rinului, începând din Olanda şi continuând pe Dunăre. Deci, practic, sectorul acesta al Dunării este întrerupt pentru 150 de ani aproximativ, după anul 106, după ce este cucerită Dacia, din mai multe motive. În primul rând pentru că aici exista o ameninţare politică, în al doilea rând pentru că existau resurse naturale extrem de importante. Sperăm ca până în 2020 şi limesul roman al Daciei să se afle pe lista UNESCO”, a mai spus Ovidiu Marcu. integral materialul pe Cotidianul.

romaniabreakingnews.ro

,

Jean-Claude Juncker – Luxembourgish politician who has been President of the European Commission, the executive branch of the European Union, since 2014

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a evocat posibilitatea încheierii monitorizării României înaintea Bulgariei în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), a stârnit din partea unor politicieni bulgari reacții critice la adresa guvernului de la Sofia, relaterază Agerpres citat de romaniabreakingnews.ro

„Cu un umor luxemburghez straniu și o bătaie de joc subtilă la adresa Bulgariei, dintr-o dată am ajuns să ne îngrozim de ultimii cinci ani. Frontiera adevăratei Europe se îndreaptă către Dunăre din cauza atitudinii iresponsabile a actualului guvern bulgar în problema reformei justiției”– scria pe facebook liderul partidului de dreapta „Democrații pentru Bulgaria Puternică”, Radan Kanev, potrivit agenției de presă bulgare – BTA.

Radan Kanev a mai amintit și de respingerea de către majoritatea parlamentară, pe 12 decembrie, a unui pachet de reforme în sistemul judiciar, propus de ministrul justiției de la acea vreme, Hristo Ivanov și a spus comentând declarația lui Jean-Claude Juncker, estimând o posibilă decuplare a României de Bulgaria în chestiunea monitorizării că trebuie să fie momentul adevărului pentru Bulgaria”. Efectul este simplu: să ne asumăm responsabilitatea. Elita noastră politică trebuie ori să înțeleagă că a sosit vremea unei adevărate schimbări a regulilor jocului, ori să părăsească scena istoriei”, a indicat fostul ministru bulgar al justiției. În continuare, el a cerut parlamentului și liderilor politici, inclusiv premierului Boiko Borisov, să-și asume un angajament clar în direcția unei reforme clare a instituțiilor sistemului judiciar, care trebuie să combată corupția și să acționeze împotriva înțelegerilor între crima organizată și politicieni.

La conferința de presă susținută luni la Bruxelles după întrevederea cu premierul român, Dacian Cioloș, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat convins că în timpul mandatului său se va pune capăt mecanismului MCV în cazul României.

Nu există o legătură strânsă între ceea ce eu aș spune cazul Bulgariei și cazul României. Cele două cazuri sunt separate. Dacă România o ia înaintea amicilor noștri bulgari, prietenilor bulgari, evident că mecanismul se va încheia dacă România menține nivelul de punere în practică actual al așteptărilor Comisiei Europene și din partea statelor membre, atunci acest lucru se va întâmpla”, a afirmat șeful executivului comunitar.

Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro

,

Mass-media din Rusia a dat publicității un raport de presă conform caruia cel puțin 12.000 de soldați chinezi înarmați până în dinți, trupe de infanterie, blindate, trupe speciale, artilerie,  au fost mutați la granița cu Rusia, după ce tensiunile în zonă au crescut ca urmare a unor anunțate exerciții ale armatei ruse cu armament nuclear în apropierea graniței cu China.

Acest raport citează Serviciul de Graniță al Rusiei, potrivit căruia, Beijingul a început să trimită trupe către granită începând cu data de 6 Septembrie.

Deocamdată nu se știe motivul acestei mișcări, însă ceva nu miroase a bine”, afirmă un reprezentant al Serviciului de Graniță (FSB), citat de infowars.com.

Nu se știe dacă acest demers al Chinei are legătură cu construcția gazoductului, ca finalizare a acordului de 400 de miliarde semnat recent între cele două superputeri. Nici dacă este o reacție a Chinei în urma declarațiilor dure ale oficialilor ruși față de NATO și aliații săi: “Trebuie să fie priviți ca dușmani. S-ar putea să-i lovim cu armele nucleare”

Rămâne de văzut dacă rapoartale despre mișcările trupelor chineze sunt legate de manevrele de mare anvergură cu arme nucleare ale rusiei care vor avea loc la granița chineză la sfârșitul acestei luni.

Rusia și China au stabilit totuși legături mai strânse, dezvoltate în ultima perioad de timp, prin semnarea recent a unui contract de 400 de miliarde de USD cu Gazprom pentru a furniza gaze naturale din Rusia către China, cea mai mare afacere a gazelor naturale realizate de către Moscova de la prăbușirea URSS. Lucrările la construcția conductei a început săptămâna trecută.

Tensiunile dintre Rusia și NATO au izbucnit săptămâna trecută, când generalul Iuri Yakubov, un înalt oficial al Ministerului Apărării, a declarat Russia își va  revizui doctrina  militară inclusiv tratatul cu Statele Unite și aliații săi din NATO pe care îi consideră dușmani și  împotriva cărora ar puta iniția atacuri nucleare preventive. ”

Săptămâna trecută, NATO a aprobat, de asemenea, o forță de reacție rapidăde 3.500 de militari, care vor fi situate la baze din Polonia, România și statele baltice într-o mișcare care a fost vazuta ca o escaladare agresiv în continuare cu scopul de Moscova.

Disputele și neînțelegerile la frontieră, între Rusia și China sunt însă foarte vechi și încă departe de a fi soluționate. De mai bine de 300 de ani cele două mari puteri au de tranșat neînțelegeri care de multe ori s-au soldat cu bătălii sângeroase.

Insulele din mijlocul râurilor care separă teritoriul chinez și rus au fost una dintre principalele cauze ale disputelor de frontieră dintre cele două țări.

În 1969, de exemplu, a avut loc una din bataliile majore pentru insula Damansky [Chineză – Zhenbao] pe [Wusuli] râului Ussuri, în care zeci de soldați au fost uciși de ambele părți.


Disputa, cu toate acestea, dateaza de mult mai mult timp, din secolul al 17-lea, atunci când primii coloniști ruși au ajuns în regiunile slab populate la nord de râul Amur.

Această zonă a fost deja revendicată drept teritoriu de către Imperiul chinez, deși practic Imperiul Chinez nu controlat efectiv această parte de teritoriu. Au fost lupte sporadice între cele două părți înainte de încheierea Tratatul de la Nerchinsk, în 1689, care a definit granița  la nord de râul Amur, de-a lungul careia se află fixată și  în prezent.

Mai târziu, datorită faptului că diferitele războaie de opiu din secolul al 19-lea, au   slăbit China, Rusia a profitat și l-a forțat pe comandantul local chinez să semneze Tratatul de Aigun, cedând tot teritoriul la nord de Amur, și o felie mare de teren la est de Ussuri, pentru Rusia.  Acest fapt a stabilit frontierele  până azi.


Dar China nu a recunoscut niciodată legitimitatea Tratatul inegalde Aigun. Litigiile dar și confruntările pe plan diplomatic au continuat până la începerea luptelor din 1969. Pacea a fost  încheiată în urma discuțiilor dintre prim-miniștrii Zhou Enlai și Kosîghin, în același an.

*Într-un fel,  Tratatul inegalde Aigun se aseamănă cu așa zisul Tratat dintre Rusia și Turcia încheiat la București în 1812 și prin care în mod fraudulos și împotriva tuturor uzanțelor și a dreptului internațional, Estul Principatului Moldova (Basarabia) a fost dat Rusiei, cu mențiunea că în cazul Chinei, generalul chinez care a semnat acel tratat de la Aigun era totuși un reprezentant al Statului Chinez, pe când la București „cei care au cadorisit” Rusia cu Estul Moldovei erau reprezentanți ai Imperiului Otoman.

Surse de documentare:  wtfrly.com infowars.comnews.bbc.co.uk activenews.ro

,

O serie de provocări au loc la frontiera dintre autoproclamata Republică din stânga Nistului cu Ucraina, .
Este vorba despre un grup de cetățeni neidentificați care mai multe zile le rând anunță populația din regiune că în perioada 30 iulie – 2 august este așteptat un atac armat din partea Transnistriei asupra Ucrainei.
La rândul lor, așa-numitele autorități de la Tiraspol neagă faptul că ar avea o asemenea intenție.
”Serviciul de Securitate declară că asemenea insinuări reprezintă niște aberații având în vedere că Transnistria nu intenționează să facă nimic de acest gen. Mai mult decât atât, Comitetul pentru Securitate va iniția și o investigație cu scopul de a identifica persoanele care se fac vinovate de organizarea acestor provocări ce urmăresc destabilizarea situației în regiune”, se menționează în comunicatul emis de acestea.

Sursa: Politik.md

,

Forțele militare ale Ucrainei și grănicerii ucraineni au reușit azi (20 iunie a.c.) să încheie operațiunea de sigilare a frontierei cu Federația Rusă. Anunțul a fost făcut în această dimineață de  președintele Radei Supreme de la Kiev, Alexandr Turcinov, care a avut în prealabil o întâlnire cu militari din cadrul ministerului Apărării al Ucrainei. 

Video:

„Министерство обороны информирует, что наши подразделения вооруженных сил подошли к населенному пункту Изварино – и тем самым фактически завершили операцию по перекрытию границы”, – сообщил Турчинов. Он попросил также депутатов поддерживать украинских силовиков и не допускать „паники” в выступлениях, ведь временами называются цифры погибших, которые не соответствуют действительностиИсточник: http://censor.net.ua/v290739

”Ministerul Apărării m-a informat că unitățile Forțelor Armate au ajuns în localitatea de frontieră Izvarino și practic au încheiat, astfel, operațiunea de închidere a frontierei”, a declarat Turcinov.

În aceiași declarație, Turcinov a cerut clasei politice  să-i susțină pe militarii ucraineni și să aibe grije de acum înainte ce declarații fac în legătură cu conflictele din Estul Ucrainean pentru întării încredera populației și a militarilor.

Sursa: Цензор.НЕТ

Cu toate că operațiunea  militară de închidere a graniței cu Federația Rusă practic ar fi fost finalizata încă de ieri 19 iunie a.c. un corespondent  ucrainean a reușit să surprindă cu camera video, tot ieri 19 iunie,  deplasarea unei coloane de „teroriști pro-ruși” prin Lungansk cu echipament de război rusesc, blindate, camioane, soldați înarmați care se deplasau dinspre graniță.

Video de la domnul  Igor Shevchuk

Redactor RBN

Remus Constantiniuc

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press