ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Gazprom"

Gazprom

,

GazpromGigantul rus Gazprom, a fost declarat insolvabil de Turkmenistan, din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei și crizei economice mondiale. O declarație în acest sens a fost publicată pe pagina oficială a guvernului de la Așhabad, potrivit Lenta.ru.

„De al începutul anului 2015 Gazprom nu achită datoriile față de întreprinderea de stat Turkmengaz pentru livrările de gaze naturale”, se arată în declarația oficială.

Potrivit unui articol publicat în luna februarie de vice-directorul companiei Turkmengaz, Annadurdy Mereteldiev, Moscova nu și-a onorat angajamentele privind construcția gazoductului transcaspic Est-Vest. La rândul său vicepreședintele Gazprom, Alexandr Medvedev a declarat despre reducerea semnificativă a procurărilor de gaze din Asia Centrală, în particular din Turkmenia acestea s-au redus de la 10 la 4 miliarde de metri cubi.

În prezent Rusia procură gaze naturale din Turkmenia, Uzbekistan, și Kazahstan. Potrivit unui acord semnat în 2003, pe o parioadă de 25 de ani, Rusia urma să procure anual 70-80 milioane metri cub de gaz.

În 2013 Ucraina și Turkmenia au convenit în privința reluării livrărilor de gaze prin gazoductul care începe în nordul Turkmeniei și traversează Rusia.

Editor: Lena Captari – Flux News MD (RBN Press)

Surse: deschide.mdlenta.ru prin romaniabreakingnews.ro

,

Președintele Consiliului Județean Bihor, Cornel Popa, a anunțat joi că în cursul zilei de miercuri a primit o delegație a companiei sârbești NIS Petroleum (controlată de GAZPROM), care l-au anunțat că, în calitate de deținători a două licențe de explorare-exploatare a gazelor în perimetrele Derna și Băile Felix, doresc să înceapă în ambele zone activitățile de explorare a gazelor de șist, scrie ebihoreanul.ro.

„Eu le-am spus încă de bun-venit că sunt într-un județ nu tocmai prietenos cu ei din acest punct de vedere”, afirmă Popa că le-a replicat oficialilor NIS Petroleum, sugerând că aceștia vor să extragă gaze de șist.

Popa a subliniat că „nu îndemn pe nimeni la acte reprobrabile, antisociale sau asociale”, adică nu instigă locuitorii din comunele cuprinse în cele două perimetre la revolte împotriva NIS Petroleum, dar consideră că activitatea acestei companii nu trebuie „să afecteze mediul și traiul oamenilor”.

Întrebat dacă reprezentanții NIS Petroleum i-au comunicat și data când va începe activitatea de explorare, Cornel Popa a spus că nu, dar a dat de înțeles că acest lucru s-ar putea întâmpla după Paște, pentru că „n-o să se apuce (n.r. – să foreze) taman de Florii”.

Sursa:flux24.ro prin romaniabreakingnews.ro

,

Luna aprilie 2015 va fi prima din ultimele decenii în care populația României va consuma gaze doar din producție internă. Și în industrie importurile vor fi extrem de mici, dacă vor fi, pentru că este suficient gaz pe piața locală.

Procentul de import de gaze pe piața reglementată pe care ANRE îl va aviza pentru aprilie este de 0%, iar următoarele luni vor fi , de asemenea, fără importuri, precizează, Niculae Havrileț, președintele Autorității. Ar fi pentru prima dată în istoria ultimelor decenii când populația României se va alimenta 100% cu gazul produs intern.

„Aprilie, mai, apoi toată vara și toamna acestui an, România va funcționa fără gaze de import rusești. La această situație am ajuns în urma scăderii consumurilor specifice pe partea de industrie, dar și a investițiilor în eficiență energetică”, spune Havrileț.

ANRE primește nominalizările de import de la distribuitori și transportatorul Transgaz, apoi avizează procentul oficial de import pentru acea lună. De trei ani, pe piața reglementată a consumatorilor casnici, procentul de import este de 2%, foarte mic, însă până și acest mic import se va sista.

Piața gazelor pentru fabrici este, din 1 ianuarie, liberalizată în întregime. Firmele mari își pot aduce gaze din import la un preț pe care îl negociază direct cu furnizorul, fără a mai fi nevoie de coșul reglementat de către ANRE. Însă, și aceste importuri, dacă vor fi, sunt neînsemnate cantitativ, pentru că este suficient gaz pe piața internă.

Potrivit explicațiilor oferite de Havrileț, în ultimii ani, au scăzut considerabil consumurile marii industrii energofage, cum ar fi cea a îngrășămintelor sau a sticlei, din motive de restrângere a pieței dar și prin investiții în eficientizare energetică. Astfel, gazul produs intern a ajuns să fie suficient pentru acoperirea necesarului de consum, atât al fabricilor cât și al populației. Totuși, până în prezent, importurile au existat, chiar dacă la niveluri mult reduse față de perioada antecriză. Astfel, până la liberalizarea totală din 1 ianuarie 2015, industria primea gaze la un coș ce conținea 5% importuri, 10% în perioada de iarnă. Populația primește, de peste doi ani, gaze la un coș cu 2% importuri.

În prezent, consumul anual de gaze al României este de 10-11 miliarde de metri cubi anual, din care până la 400 de milioane de metri cubi reprezintă importuri. În 2007, consumul a fost de 18 miliarde de metri cubi, din care importuri circa 6 miliarde de metri cubi. Factura României de-atunci era de 4-5 miliarde de dolari anual. Acum, importatorii români plătesc până la 500 de milioane de dolari pe an.

1.000 de metri cubi de gaze rusești costă 380 de dolari.

Gazele românești costă circa 200 de dolari pe mia de metri cubi. Piața consumatorilor casnici din România trebuie liberalizată total, potrivit angajamentelor luate de statul român în fața FMI și UE, până în 2018. La acel moment, prețul gazelor din intern trebuie să atingă convergența cu piața.

Producția locală de gaze este asigurată, în cea mai mare parte, de Romgaz și Petrom.

Sursa: economica.net prin romaniabreakingnews.ro

,

„Lituania ne arată că hotărârea, consecvența și lipsa “compromisurilor compromițătoare” se răsplătește”

În caz că nu ați aflat, Lituania tocmai i-a zis “Pa” lui Gazprom și i-a tras o palmă zdravănă lui Putin. Zilele trecute a devenit funcțional terminalul de gaz lichefiat de la Klaipeda, prin care Lituania poate să importe acum practic tot gazul de care are nevoie, din surse alternative la gazul rusesc: din Norvegia (cam un sfert) și de oriunde din lumea asta (restul). Mai mult, peste vreun an, după ce se mai fac niște investiții în rețeaua de transport de gaze și interconexiunea cu Letonia, gazul din terminalul lituanian poate acoperi cam 75% din necesarul tuturor celor trei țări baltice.

De ce e important?

Lituania era una din țările cele mai dependente de un eventual șantaj energetic rusesc (arma cu care Putin divizează cu succes Europa). Fără capacitate de înmagazinare pentru gaze, cu importuri 100% din contracte cu Gazprom, pe termen lung în termeni restrictivi, la prețuri dictate de ruși, cu vreo 15% mai mari decât prețurile la care cumpăra Germania tot de la Gazprom prin North Stream. Fiind teribil de antipatică rușilor, Lituania avea chiar cele mai mari prețuri pentru gaz din toată Europa. Mai mult, chiar rețeaua de transport și distribuție (adică țevile de gaz de pe teritoriul Lituaniei) erau controlate tot de Gazprom. În 2009, Lituania și-a închis și centrala nucleară (Ignalina) de tip sovietic – Cernobâl, ca urmare a presiunilor UE, ajungând și mai dependentă de importurile de energie din Rusia.

Gazprom a făcut toate presiunile posibile pentru a bloca proiectul LNG și ieșirea Lituaniei de sub controlul energetic rusesc – de la opoziția de a ceda rețele altor companii și lobby-ul făcut pentru întârzierea proiectului LNG și până la amenințări “fizice”. De pildă, zilele trecute un submarin rusesc a fost observat în porțiunea suedeză a Mării Baltice, incident suspectat că ar avea de a face cu o eventuală tentativă de sabotaj a terminalului LNG. Dar Lituania nu s-a lăsat intimidată.

Proiectul LNG s-a decis, contractat și construit în 3 ani. Anul acesta, de pildă, se lucra la construcția terminalului LNG 24 de ore pe zi. Tot în 2014, la capătul unei lupte legale de mai mulți ani, Lituania a reușit, prin amenzi record date de Consiliul Concurenței, să forțeze Gazprom să renunțe la controlul asupra rețelelor de gaz din țară (pentru cunoscători: în UE, cine controlează producția sau furnizarea de gaz nu poate controla și transportul sau distribuția, pentru a nu bloca intrarea competiției pe piață, și trebuie să vândă/transfere rețelele altora, așa-numitul “unbundling” din Pachetul Trei). Gazprom a trebuit în cele din urmă să cedeze rețelele.

Lituania s-a mai bătut și cu Comisia Europeană să se construiască terminalul LNG la ei, cu argumente imbatabile: Klaipeda e singurul port baltic care nu îngheață în tot timpul anului, și Lituania are presiune mai mare în rețea decât Letonia și Estonia, adică poate exporta mult mai ușor decât invers. Lituania a împins la UE urgentarea unor proiecte de interconectare – finanțate parțial de UE – care au loc chiar acum (Lituania-Polonia, Lituania-Letonia). În tot acest timp, nu a cedat nicio clipă amenințărilor, șantajului Gazprom cu prețuri mari, lobby-ului intern pro-rus sau propunerilor dinspre stânga de a “nu supăra Rusia, totuși.

Să nu uităm că discutăm despre un stat minuscul (un pic peste 3 milioane de locuitori), cu enclava rusească Kaliningrad în coastă și Armata Roșie la graniță. Și totuși, Lituania a ținut și ține o direcție clară, pro-occidentală, consecventă, influențând și deciziile UE în același timp.

A fost meritul unor politicieni responsabili și al unui popor care știe ce să aleagă: au votat a doua oară cu “doamna de fier” Grybauskaite și contra politicienilor de cealaltă parte care propuneau “orice fel de pace, numai nu război cu Rusia”. Grybauskaite a solicitat ferm sprijin NATO; a susținut din toate puterile negocierile Ucrainei cu UE anul trecut (la summit-ul din noiembrie 2013, când Lituania avea și președinția rotativă a Consiliului); și a fost o vocală susținătoare a sancțiunilor europene la adresa Rusiei.

Lituania ne arată că hotărârea, consecvența și lipsa “compromisurilor compromițătoare” se răsplătește: Gazprom, de pildă, a fost forțat încă de anul acesta să reducă prețurile Lituaniei cu 20%. În 2015 expiră contractul pe termen lung cu Gazprom și Lituania poate negocia cu oricine, chiar și cu Gazprom, însă în termeni de piață, nu în genunchi: chiar dacă nici gazul lichefiat nu e ieftin, Gazprom nu mai poate ține prețurile la nivelul din anii trecuți și nici nu mai poate șantaja că va opri de tot gazul din conductă, Lituania are alternative și își va putea ajuta și vecinii în maxim un an. Face aceleași lucruri și în energie electrică: complet dependentă de rețeaua rusească și importând energie din Rusia, Lituania va investi într-o nouă centrală nucleară și în interconectări cu țările din UE din apropiere.

Astăzi, Lituania a reușit să-și câștige cu adevărat independența de ruși după 25 de ani și reușește să împingă și în UE în aceeași direcție.

Cine a făcut posibile aceste lucruri?

O “doamnă de fier”, Dalia Grybauskaite, care nu se teme să spună public că Putin e o amenințare pentru pacea în Europa și că Europa trebuie să fie unită, iar NATO să apere statele baltice și Ucraina.

Dalia Grybauskaite

Câteva detalii care o pot face și mai interesantă pentru noi, în contextul alegerilor  prezidențiale:

– a candidat independent la președinția Lituaniei

– e primul președinte femeie din istoria țării

– avea deja un job asigurat la Bruxelles (comisar european), alegând să candideze pentru că și-a dat seama de mizele enorme din propria țară

– a refuzat să numească un Cabinet până când secretarii de stat suspectați de corupție nu au fost scoși din componența guvernului, deși depășea puțin atribuțiile președintelui; a reușit să se impună bazându-se pe “legitimitatea directă mai recentă” (fusese aleasă mai recent decât Parlamentul)

– a ținut constant direcția pro-occidentală și a sprijinit puternic proiectele energetice de creștere a securității și independenței – atât prin susținere directă, cât mai ales prin leadership, convingându-i pe cei din jurul ei s-o urmeze

– a susținut în permanență în politica externă că UE trebuie să sancționeze Rusia și NATO să apere granițele de est

– a promovat direcția europeană a Ucrainei

– nu în ultimul rând, e un președinte care și-a dat seama că, atunci când ai un război la graniță și corupție acasă, distincția stânga-dreapta devine destul de irelevantă și singurul lucru care contează e să faci ce e mai bine pentru poporul tău, misiune mai potrivită pentru un președinte al tuturor cetățenilor. Ca idee, Grybauskaite a venit, inițial, dinspre centru-stânga; dar a promovat mai curând ideile susținute de partidele lituaniene de centru-dreapta: piață competitivă europeană, independență de ruși, coloană vertebrală, pentru că acesta era interesul public în contextul dat.

Autor, sursa:  Otilia Nutu, contributors.ro / Nastul.tv  prin R.B.N. Press

,

Rusia a oprit gazele pentru Ucraina, în urma eșecului negocierilor de la Kiev

Rusia a amenințat că întrerupe livrările de gaze naturale către Ucraina luni, la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), după eșecul negocierilor de la Kiev, o măsură susceptibilă să perturbe aprovizionarea în Europa și să agraveze cel mai dur conflict de pe continent de la Războiul Rece.

Rusia a introdus luni un sistem de plată în avans a livrărilor de gaze naturale către Ucraina, după expirarea ultimatumului, ceea ce înseamnă că-i va mai furniza doar volume plătite în avans, a anunțat gigantul Gazprom. După ce ultimatumul impus Kievului în vederea plății unei datorii în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari a expirat la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), „Gazprom, în virtutea contractului în vigoare, a trecut Naftogaz la un sistem de preplată pentru livrări de gaze”, anunță grupul rus într-un comunicat.

„Nu am ajuns la un acord și este puțin probabil să ne întâlnim din nou. Suntem deja în avion” în drum înapoi către Moscova, a declarat telefonic pentru AFP Serghei Kuprianov, un purtător de cuvânt al gigantului semipublic Gazprom, după negocierile purtate la Kiev, mediate de Uniunea Europeană (UE).

Gazprom a dat ultimatum Kievului până luni, la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), să ramburseze o datorie în valoare de 1,95 de miliarde de dolari. „Dacă nu primim banii până atunci, nu vom mai furniza gaze naturale”, a declarat Kuprianov. Livrările de gaze naturale rusești către Europa, din care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, riscă să fie afectate, ca în timpul conflictelor gazifere anterioare, în 2006 și 2009. Oficiali ucraineni și europeni au declarat că încă mai speră la un compromis. La Bruxelles, Comisia Europeană (CE) a declarat, într-un comunicat, că este „convinsă” că între Kiev și Moscova încă mai este posibil un acord. „Vom încerca să ne întâlnim din nou cât mai rapid posibil”, a anunîat anterior o sursă europeană. „Sperăm că economia și bunul simț vor prevala asupra politicii”, a declarat pentru presă Andrii Kobolev, conducătorul grupului de stat ucrainean Nafrogaz. Kievul a refuzat creșterea prețului decisă de către Moscova după instalarea la putere a liderilor prooccidentali, la sfârșitul lui februarie, în urma îndepărtării prorusului Viktor Ianukovici. Prețul a 1.000 de metri cubi de gaze a crescut atunci de la 268 la 485 de dolari, un preț fără echivalent în Europa. În „ultima (sa) ofertă”, Moscova a propus 385 de dolari.

Sursa: antena3.ro

,

Gigantul rus Gazprom a pus ochii pe piata romaneasca de profil

Compania rusească Gazprom, prin intermediul NIS (subsidiara companiei Gazprom Neft), a inaugurat recent prima rețea de stații de distribuție carburanți din țara noastră, oficialii companiei anunțând că numărul benzinăriilor va ajunge la 120 la sfârșitul anului 2015, în urma unei investiții de circa 150 milioane euro, relateaza “Bursa”, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intrarea companiei rusești pe piața românească a avut loc în 2012, când, în localitatea Vestem, lângă Sibiu, sârbii de la NIS, subsidiară a Gazpromului, au deschis prima benzinărie. Tot prin intermediul NIS, rușii de la Gazprom sunt implicați și în exploatarea unor resurse naturale, în partea de vest a țării.
În ciuda reticenței autorităților din cele doua tari cu privire la relațiile româno-ruse, destul de reci în ultimii ani, Gazprom consideră România o piață strategică, unde vrea să investeas­că sute de milioane de euro.

Dezvoltare masiva

“NIS și-a asigurat deja o aprovizionare stabilă cu combustibil pentru nave în Constanța (n.r. compania a cumpărat în acest an firma Marine Bunker Balkan din Constanța, specializată în alimentarea cu carburanți a navelor), pentru avioane în Timișoara, precum și bitum pentru construcția drumurilor a cărui calitate corespunde standardelor europene. Divizia noastră, Oilfield Services, a certificat două centre de reparații și de servicii petroliere de exploatare în România și avem de gând să le folosim în operațiunile noastre în viitorul apropiat, cel mai probabil în toamnă”, a declarat Vadim Smirnov, Director regional NIS pentru România, intr-un interviu pentru “Bursa”

Arpechim, in vizorul Gazprom

Anterior, Mihai Macsim, președintele Camerei de Comerț România-Rusia, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, declara ca gigantul rus ar vrea să cumpere Arpechim deși nu există, încă, discuții oficiale. Grupul rusesc Gazprom, prin divizia sa Gazprom Neft, este interesat să cumpere rafinăria Arpechim Pitești de la Petrom, a spus Mihai Macsim, președintele Camerei de Comerț România-Rusia. Potrivit acestuia, nu există, încă, discuții oficiale însă interesul este real și nu numai pentru rafinărie ci și pentru alte active Petrom din România.
„Rușii s-au interesat dacă pot depune o ofertă pentru preluarea Arpechim. De altfel, există de mai mult timp discuții între Gazprom, dar și alte firme rusești din domeniul energetic, cu OMV pentru preluarea de active ale austriecilor din toată Europa”, a precizat Macsim. În prezent, Arpechim este închisă. Statul român și-a exprimat intenția de a începe negocierile cu OMV pentru preluarea rafinăriei, dar discuțiile nu au avansat însă spre ceva concret.
Mentionam ca, in acest moment, Gazprom NIS exploateaza rafinaria Pancevo din Serbia, care urmeaza sa aiba, pana in 2020, o capacitate de rafinare de peste cinsi milioane de tone pe an, obiectivul fiind, in acest moment, supus unui complex proces de modernizare, evaluat, conform mass-media sarbe, la cateva sute de milioane de Euro.

Asalt total

Potrivit lui Macsim gigantul rus are participații indirecte la mai multe firme care acționează pe plan local precum importatorii de gaze Imex Oil și WIEE , GDF SUEZ ori E.ON. Oficial, rușii doresc să contruiască, împreună cu Romgaz, un depozit de gaze cu o capacitate de până la 2 miliarde de metri cubi care ar urma să coste 250 de milioane de dolari. Discuțiile dintre cele două părți trenează, însă, de patru ani. Astfel, Gazprom isi va extinde activitatea în două direcții, precum dezvoltarea rețelei de retail și explorarea și extracția de țiței și gaze, compania fiind implicata in execuția lucrărilor geologice și de explorare într-o serie de perimetre amplasate în judetele din vestul României, unde este asociata cu trei companii straine.
Președintele Camerei de Comerț romano-ruse mai declara că există mai multe firme rusești care ar dori să facă afaceri în România și care caută oportunități de investiții, mare parte în domeniul energetic. Și de peste Ocean există interes pentru investiții în România, arată Macsim care precizează că există un fond de investiții american de 100 de miliarde de dolari care analizează potențialul investițional al României.

OMV, pionul Gazprom

Rușii dețin, deja, o participație minoritară la OMV. La privatizarea Petrom rușii au depus și ei o ofertă care nu a fost acceptată. S-a speculat, atunci că OMV ar fi, de fapt deținută de ruși prin intermediul mai multor fonduri de investiții. „Încă se vorbește despre acest lucru”, mai spune Macsim. OMV Aktiengesellschaft a cumpărat, în vara lui 2004, mai mult de jumătate din acțiunile Societății Naționale a Petrolului (SNP) “Petrom”, contra unei sume de circa un miliard și jumătate de euro, care a inclus și o majorare de capital. Potrivit informațiilor de pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), la data de 30 iunie 2011 OMV deținea 51,0105% din acțiunile companiei petroliere, Ministerul Economiei – 20,6389%, Fondul Proprietatea – 20,1100%, restul de 8,2406% din capital aparținând altor acționari.

 Articol de  Anatol Terzi – 15 iulie 2013

 

Kirghizstan, o alta moșie Gazprom

Concernul rus „Gazprom” va cumpăra drepturile de proprietate a supra rețelei de transportare a gazelor din Kîrgîzstan cu suma de un dolar, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Părțile au pregătit un proiect de acord interguvernamental de predare în proprietatea Gazpromului a rețelei gazifiere din republica din Asia Centrală. Decizia respectivă a fost semnată in data de 9 iulie 2013 de catre de premierul Federației Ruse, Dmitrii Medvedev.
Astfel, conform acordului, în Kîrgîzstan va fi creată o filială sub forma unui SRL a actualei întreprinderi cu capital de sta, Kîrgîzgaz. Noua companie va primi de la Kîrgîzgaz, gratuit, toate proprietățile (gazoducte, stațiile de distribuție a gazelor, depozitele subterane, terenuri și alte proprietăți), urmand ca, in perioada urmatoare, 100% din acțiunile noii companii sa fie cedate Gazpromului în schimbul unui dolar.
La randul sau, compania rusească se obligă să investească în modernizarea și reconstrucția infrastructurii gazifiere nu mai puțin de 20 mlrd ruble (cca 650 mln dolari) în decurs de cinci ani. Acordul are o perioadă de valabilitate de 25 ani și impune anumite restricții companiei rusești. Spre exemplu, noua companie va putea ceda proprietățile sale altor filiale ale Gazpromului, sau altor companiii rusești, numai cu acordul părții kîrgîze.

Drepturi exclusive

Prin noul contrac, fosta republica sovietica se obligă să acorde noii companii dreptul exclusiv de import al gazelor, să achite la timp plata pentru consumul de gaze de către institutiile bugetari. Statul kîrgîz garantează că prețul la gaze va include cheltuielile companiei pentru achiziția gazului, transportarea, păstrararea și alte cheltuieli aferente.
Totodata, impozitul pe profit  al noii companii pentru următorii 25 de ani nu va depăși 10 %, iar autoritatile locale garantează protejarea investițiilor Gazpromului de la expropriere și naționalizare, precum si transferul liber al plăților peste hotarele țării, inclusiv in valuta straina.
Cele doua parti au mai convebit ca tarifele pentru tranzitul internațional și depozitarea gazelor sa fie stabilite exclusiv de catre Gazprom, fara amestecul institutiilor oficiale. Toate litigiile vor fi soluționate ad hoc la Curtea Internațională de arbitraj de la Stokholm.

 Articol de Vitalie Goncearov 13 iulie 2013

SURSA: Karadeniz Press

,

balcani

RESOVIETIZAREA BALCANILOR III

Citeste si …

RESOVIETIZAREA BALCANILOR I

RESOVIETIZAREA BALCANILOR II

De ce ar putea fi numit un fost sef Gazprom la conducerea CFR Marfa ? Ca sa îi pregatească privatizarea ? ? ? ? ? ?

Iulie 2007 (la 5 luni dupa intrarea Romaniei si Bulgariei in UE ! …) Duma de Stat din Rusia a promulgat o lege prin care au autorizat companiile de stat ruse Gazprom siTransneft , sa creeze armate private interne.

Gazprom si Transneft urmand sa devina o armata conspirata a Rusiei.

Ianuarie 2013 – Premierul Victor Ponta declara public (dupa intalnirea cu reprezentantii UE, FMI si BM)::“După cum știți, guvernul și România în ansamblu s-a angajat în luna februarie 2012 să privatizeze majoritar compania CFR Marfă, o companie care este pe pierdere și care creează în mod clar probleme de deficit. Ulterior a existat, în luna octombrie, dacă nu mă înșel, o decizie a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii care împiedica continuarea procedurii. Pe ordinea de zi din data de 5, în urma discuției informale pe care am avut-o cu președintele României, va fi din nou această problemă a privatizării CFR Marfă […]” (sursa)

nota de fundamentare privind privatizarea CFR Marfa: “CFR Marfă este angajată în Convenții și Protocoale cu Ministerul Apărării Naționale și cu Forțele Armateale Statelor Unite ale Americii, pentru asigurarea capacităților necesare în diverse situații.“

“[…] transportul feroviar constituie modul de transport de bază pentru transportul trupelor și materialelor militare, neîntrerupt, pe timp de pace, în caz de calamităținaturale, situații de criză și război sau alte situații deosebite și se asigură de către […] CFR Marfă. De asemenea, CFR Marfă are obligații privind asigurarea interoperabilității sistemelor de transport și de trupe militare. […] “ ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! …

In plan internațional trebuie subliniate angajamentele asumate de România prin Acordul dintre statele părți ale Tratatului Atlanticului de Nord și celelalte state participante la Parteneriatul pentru pace cu privire la statutul forțelor lor, semnat la 19 iunie 1995 la Bruxelles (NATO/SOFA/PfP),

[…] CFR Marfă trebuie să iși mențină poziția față de nevoile de apărare ale țării, având în acest sens, obligații stipulate prin lege și prin angajamente internaționale.” (sursa)

? ? ? ? ? de ce ar putea fi numit un fost sef Gazprom la conducerea CFR Marfa ca sa ii pregateasca privatizarea ? ? ? ? ? ?

Septembrie 2012 – Strategia de privatizare a CFR Marfa este publicata pe site-ul Ministerului Transporturilor. Metoda de privatizare aleasa: licitatia prin strigare. (sursa)

Ianuarie 2013 – Este schimbata prin Hotararea Guvernului Ponta metoda de privatizare: “negociere pe bază de oferte preliminare și neangajante, urmata de licitație cu ofertă în plic” (sursa)

Schimbarea metodei de privatizare, cu strigare sau in plic, mai pe fata sau mai pe ascuns, tradeaza intentia clara a guvernului de a CEDA CFR Marfa, o companie strategica pentru Romania si esentiala pentru NATO, unei companii rusesti cu armata privata interna ! ! ! ! ! ! Numirea fostului director regional al Gazprom in functia de director general al CFR Marfa, cu misiunea de a pregati privatizarea companiei, dovedeste tupeul cu care AGENTURA RUSA instalata pe capul nostru in chip de GUVERN serveste interesul Rusiei, care nu este doar unul economic ci si unul militar ! ! ! ! ! ! … care i-ar permite acesteia sa stationeze si sa mentina trupele respectivelor armate private pe teritoriul Romaniei ! ! ! ! ! ! …

Nicoleta Chivu

Citeste si …

RESOVIETIZAREA BALCANILOR I

RESOVIETIZAREA BALCANILOR II

 

,

In pofida comportamentului slugarnic al premierului Filat fata de Moscova, Rusia isi demonstreaza inca odatat dispretul fata de Chisinau. Rusia este gata să ieftinească gazul pentru Republica Moldova, dar cu o singură condiție – Chisinaul trebuie să renunțe la pachetele energetice ale Uniunii Europene. Declarația a fost făcută de ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak, scrie jurnal.md, preluat de Romanian Global News.

„Federația Rusă propune ca RM, în primul rând, să denunțe protocolul de colaborare energetică cu Uniunea Europeană. Aceasta este condiția, după care putem examina întrebarea referitor la reducerea prețului la gaz, livrat Republicii Moldova”, a declarat Novak, citat de gazeta.ru.

De menționat că în cadrul întrevederii premierului Vlad Filat cu omologul său rus, Dmitrii Medevedev, cel din urmă a declarat că a venit cu o ofertă la pachet de cooperare în sfera gazelor, fără să precizeze despre ce este vorba.

La rândul său, Vlad Filat și-a exprimat speranța că în curând va fi semnat un acord în domeniul gazier.

Vechiul acord de livrare a gazelor naturale a expirat la 31 decembrie 2011. Deși au declarat atunci că vom avea un nou contract, care va permite ieftinirea gazelor naturale, autoritățile au prelungit documentul vechi deja a treia oară.

,

Gigantul rus planifică să îşi crească în acest an veniturile din livrarea gazelor în Europa cu 4 miliarde usd, ajungând la cifra de 61 miliarde usd venituri doar din această zonă. La 4 septembrie Comisia Europeană a anunţat că a lansat o investigaţie asupra Concernului rus Gazprom din cauza presupunerilor că compania de la Moscova ar fi încălcat regulamentele antimonopol, blocând posibilităţile de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze în Europa Centrală şi de Est.

«Comisia este îngrijorată de faptul că Gazprom ar putea abuza de poziţia sa dominantă pe piaţa livrării de gaze în statele membre din Europa Centrală şi de Est», se spune în comunicatul de presă lansat marţi de Bruxelles, în care se specifică faptul că sunt investigate «trei practici suspecte de încălcare a liberei competiţii în Europa de Sud-Est». Serviciul de presă al Comisiei specifică faptul că asemenea practici «pot duce la ridicarea preţurilor şi reducerea securităţii energetice. În final, un asemenea comportament poate dăuna consumatorilor UE».

Decizia din 4 septembrie a CE a fost precedată de mai multe discuţii, dar şi de inspecţii la companiile de distribuţie a gazelor, efectuate de către oficiali UE pe parcursul anilor 2011—2012 în statele Europei Centrale şi de Est.  Aceste inspecţii au fost lansate exact cu un an în urmă, în septembrie 2011.

Deşi presa din întreaga lume a publicat mai multe articole în care face referinţă la această investigaţie, gigantul Gazprom nu a dat încă nicio explicaţie pe marginea anchetei lansate de UE.

Consultantul britanic Patrick Heren a declarat pentru revista Businessweek că «Gazprom este ultimul furnizor major de gaze care se ţine feroce de condiţiile de livrare elaborate în anii ‘60—’70 ai secolului trecut», practici specifice doar pentru «pieţe necompetitive».

Presa străină enumeră numeroasele plângerile guvernelor statelor membre ale UE cu privire la politicile necompetitive de livrare a gazelor de către companiile deţinute de Gazprom în comunitatea europeană. Guvernul Lituaniei a apelat anul trecut la UE, solicitând să investigheze  refuzul Gazprom de a diminua preţurile. Şi compania bulgară de gaze, deţinută parţial de Guvernul de la Sofia, dar şi de Gazprom, a adresat plângeri la UE.

Gazprom estimează să îşi crească în acest an veniturile din livrarea de gaze către statele europene până la 61 de miliarde de dolari, suma veniturilor din această zonă fiind anul trecut de 57 miliarde usd, susţine Alexandr Medvedev, reprezentant al Gazprom, citat de Businessweek.

Gazprom este cea mai mare societate pe acţiuni din Rusia, iar Guvernul de la Moscova deţine peste 50 la sută dintre acţiunile acestei companii.

Menţionăm că Gazprom deţine majoritatea acţiunilor în compania Moldovagaz de la Chişinău, dar şi în companiile şi reţelele de gaze regionale din R. Moldova. De asemenea, administraţia companiei Moldovagaz este condusă în mare parte de reprezentanţi ai companiei ruseşti Gazprom. Astfel, 4 din cei 6 membri ai Consiliului de observatori al Moldovagaz sunt angajaţi ai Gazprom, ceilalţi doi fiind membri a 2 instituţii guvernamentale de la Chişinău. Şi cel puţin 4 din cei 9 membri ai Consiliului de administrare al Moldovagaz sunt angajaţi ai Gazprom.

Sursa: Ziarul de Garda.md

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press