ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Gagauzia"

Gagauzia

,

După ce Franzeluța a reluat producerea pâinii sociale și a îndemnat și ceilalți producători, iată că la Comrat autoritățile locale au început să repartizeze pâine socială.

29544_pain.lPotrivit portalului www.gagauzmedia.md,  de pâine socială la Comrat beneficiază invalizii, familiile cu mulți copii, pensionarii de peste 80 de ani, etc. Aceștia primesc taloane pentru 10 pâini pe lună.

Specialistul pentru relații cu publicul Anastasia Arabadji a comunicat că numărul celor care primesc taloane pentru pâine oscilează de lună la lună. Spre exemplu, până la această dată 580 de persoane au primit taloane, dar numărul acestora va crește până la sfârșitul lunii.

La sfârșitul săptămânii trecute Combinatul de panificație „Franzeluța” din Republica Moldova a pus în funcțiune o linie de producție a unui nou sortiment de pâine, denumit generic „pâinea socială”. Astfel, noul sortiment de pâine poate fi găsit pe toate rafturile magazinelor din lanțul de desfacere „Franzeluța”. Pâinea socială costă 3 lei. Combinatului furnizează zilnic circa 3 tone de pâine socială.

Directorul general al ”Franzeluța” S.A., Boris Andros, crede că prin introducerea noului sortiment de pâine, întreprinderea va răspunde nu doar cererii unui segment important de consumatori, dar și unei nevoi sociale. ”Întreaga societate trece acum printr-o perioadă dificilă. Iată de ce este important să venim cu un produs pentru toate buzunarele, mai ales că am fost încurajați de conducerea Guvernului că vom fi susținuți în acest demers. Prin această pâine vrem să ne respectăm standardele de calitate ale produselor „Franzeluța” și să ne confirmăm, astfel, bunul renume pe care îl avem în rândul consumatorilor din Republica Moldova”, a menționat Boris Andros.

Compania Franzeluța a reluat producerea pâinii sociale după o întrevedere a conducerii acesteia cu premierul Pavel Filip care a solicitat identificarea resurselor pentru a asigura prețuri mai accesibile la pâine și ulei. Guvernul a aprobat o cantitate de grâu din rezervele statului, acordată cu împrumut companiei Franzeluța, cu termen de restituire dupa roada nouă.

Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: Exemplu Franzeluța preluat de Comrat

,

Principele Radu, soțul Principesei Margareta, aflat într-o vizită la Comrat, capitala republicii autonome Găgăuzia, controlată de pro ruși, a dezvăluit în fața liderilor republicii că este găgăuz.

De altfel, într-o întâlnire mai apoi la Universitatea din Comrat, Principele a vorbit în găgăuză.

Vizita e considerată controversată, în special datorită orientării pro ruse a republicii autonome.

Radu nu a menționat NICIODATĂ această parte a biografiei sale.

Principele a fost însoțit în Găgăuzia de ministrul învățământului, Sorin Cîmpeanu, și de ambasadorul României la Chișinău.

Conform paginii Familiei Regale a României: Pentru autor, vizita de astăzi este un moment simbolic, având în vedere rădăcinile găgăuze pe linie maternă, rădăcini care nu au putut fi cercetate și aprofundate prin experiențe proprii în trecut, din motive politice și logistice. Iată că, după aproape 30 de ani de viață, calc pragul poporului bunicilor mei și al locurilor de unde aceștia s-au refugiat în România din calea armatelor roșii.

Radu a fost primit la Comrat de Irina Feodorovna Vlah, Guvernatorul pro rus (Bașcanul) Găgăuziei.

Alături de ea s-au aflat Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (Halk Toplușu), primarul orașului Comrat, precum și membri ai Comitetului Executiv.

Principele Radu s-a adresat audienței, formate din cadre universitare, oficiali, studenți și părinți, în limba găgăuză, mulțumind pentru ospitalitate și arătând legătura istorică dintre Coroana Română, găgăuzi, ca minoritate națională, și admirația sa față de patriotismul și păstrarea tradițiilor acestei etnii, se mai spune pe pagina de internet a Familiei Regale.

Principele Radu a făcut propunerea de a acționa ca o punte de contact cu Facultatea de Drept a Universității din București, pentru începerea unei cooperări Erasmus+ în folosul studenților găgăuzi.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: flux24.ro

,

Spațiul etnic găgăuz din R. Moldova

Spațiul etnic găgăuz din R. Moldova

Găgăuzii (în găgăuză gagauz, plural gagauzlar) sunt o Populație minoritară în Republica Moldova (în regiunea autonomă Găgăuzia) și în sudul Basarabiei (Bugeac) – Ucraina de azi, în număr de aproximativ 250.000 de locuitori, precum și în Dobrogea – România, estul Bulgariei și alte zone din Balcani.

Etnicii găgăuzi se presupune că fac parte din grupul turcilor oguzi, deoarece denumirea lor provine din numele turcesc de Gök-Oğuz însemnând „Poporul albastru” sau „ceresc”. Împreună cu ciuvașii, un alt popor vorbitor de limbă turcică, găgăuzii sunt printre puținele grupuri etnice de limbă turcică de religie creștină (ambele populații sunt de rit ortodox).

Pe teritoriul României de azi, prezența lor datează de aproape un mileniu.

Dobrogea și Deliorman sunt regiunile în care s-a produs etnogeneza poporului găgăuz în secolul XIII. Din acest secol datează formațiunea statală Uziăilet (în zona Cavarna-Mangalia), pe care savanții o califică ca fiind primul stat al poporului găgăuz. De asemenea, în secolul XVIII în regiunea Varna a existat o efemeră republică găgăuză Vister.

Până la începutul secolului XIX, numărul găgăuzilor din Dobrogea era încă foarte ridicat. În deceniile ulterioare anexării Basarabiei de către Rusia (1812), majoritatea găgăuzilor au emigrat spre această regiune, fiind ademeniți de privilegiile acordate de către administrația țaristă, dar și de posibilitatea de a scăpa de asuprirea otomană cauzată de religia lor creștină. Totuși o mică parte a rămas în Dobrogea unde, din pricina micșorării dramatice a comunității, dar și din lipsa facilităților pentru această etnie (școli și biserici în limbă proprie), au fost în cea mai mare parte asimilați de populațiile conlocuitoare. În ciuda faptului că autoritățile din România recunosc existența unei etnii găgăuze acceptând la recensăminte declararea apartenenței la aceasta, numărul celor care s-au declarat ca atare la recensământul din 2002 a fost extrem de redus: doar 45 de persoane. În anul 1930, numărul găgăuzilor din județele Tulcea și Constanța se ridica la aproximativ 1000 de persoane, din care 752 persoane în județul Constanța.

Filologul bulgar Ivan Gradeșliev prezintă o istorie neromanțată a acestei populații, în cartea sa intitulată „Găgăuzii” (Гагаузите, Sofia 1994), care a trecut prin marele efort de asimilare dus de România în Cadrilater după primul Război Mondial.

Sunt prezentate eforturile regatului României Mari de a-i asimila (întrucât România după Marea Unire din 1918 avea în granițele firești întreaga Basarabie și Cadrilaterul, o parte a litoralului bulgăresc de azi), majoritatea populației găgăuze existente se afla atunci sub administrație românească. Gradeșliev rezumă paradoxul acestei populații a cărei profundă credință creștin-ortodoxă o facea să aibă un statut inferior în cadrul Imperiului Otoman, dar care și-a păstrat acel statut inferior și în Bulgaria sau România, sau Republica Moldova, din pricina limbii turce pe care ei o vorbesc.
Practic toate țările sau imperiile în care au trăit, au încercat să-i asimileze, elocventă în acest sens fiind chiar situația din Grecia, care căuta să dovedească faptul că ar fi vorba de greci turciți. De altfel, ca o paranteză, statul grec a dus și duce o agresiva campanie de grecizare a unor etnii chiar de pe teritoriul altor state, sunt bine știute ofertele în sute de euro pentru aromânii din Bulgaria, Macedonia și Albania pentru a se declara greci, sumele acordate acestora după unele surse find (culmea), chiar din fonduri europene. Rusia țaristă, spre exemplu, îi considera pe găgăuzi drept „bulgari de limbă turcă”. Rușii nu vedeau nici o distincție întrei ei și bulgari.
La recensământul din 1930, din România,  nu doar în Basarabia a fost înregistrat un număr important de gagauzi, ci și în județele Constanța și Caliacra. Pe această hartă (foto jos), Găgăuzii sunt marcați cu buline portocalii (popor turcic), însoțite de litera G (literă neagră aplicată peste bulina portocalie) sau G (literă portocalie aplicată lângă bulina portocalie)
infografie_raspandire_gagauzi_1930_Romania

 

Cronologic vorbind, găgăuzii din arealul dintre Prut și Nistru și-au dobândit independența totală doar pentru o perioadă de cinci zile, cândva în iarna anului 1906. În rest, au aparținut de Rusia Țaristă, între anii 1812-1917, de Regatul României 1918-1940 și 1941-1944, de Uniunea Sovietică între 1940-1941 și 1941-1991 și, mai apoi, de Republica Moldova, din anul 1991 până în prezent.

În momentul Marii Uniri din anul 1918, deputații găgăuzi din sfatul țării se abțin de la votarea deciziei de a se reuni cu patria-mamă, mai mult de teama unor represalii din partea sovieticilor, în condițiile în care bolșevicii nu renunțaseră la ideea recuperării în forță a Basarabiei.

muncitorul-legionar1În perioada interbelică a României Mari (1920-1940), după spusele bașkanului (2014), găgăuzii devin însă una dintre cele mai bine integrate comunități etnice din Basarabia. Toți găgăuzii cunoșteau pe atunci limba română și urau comunismul. În mod surprinzător, tot în perioada interbelică, găgăuzii votează masiv cu Garda de Fier, fiind simpatizanți ai Legiunii Arhanghelului Mihail și ai politicii duse de Căpitan. Ortodoxia militantă și anticomunisul fervent, promovate de legionarii români, atrag pe atunci un mare număr de etnici găgăuzi.  (Ce vor găgăuzii? Editorial de istoricul și jurnalistul basarabean Igor Cașu, vezi RBN Press).

Perioada de sub ocupația sovietică, educația forțată în spiritul materialismului dialectic și științific, precum și succederea generațiilor, duc însă la o schimbare profundă a societății.

În perioada sovietică, populația găgăuză, ca și cea moldovenească și multe altele, a fost supusă rusificării. Lipsa școlilor cu predare în limba găgăuză a făcut ca majoritatea acestei populații să fie școlarizată în rusește, iar limba rusă a devenit pentru mulți principala limbă vorbită. În cadrul câtorva dintre școlile în limba rusă se predau și cursuri de limbă găgăuză.

Naționalismul găgăuz a rămas o mișcare intelectuală pe tot parcursul deceniului al nouălea al secolului trecut, dar la sfârșitul deceniului, mulțumită răspândirii idealurilor democratice în Uniunea Sovietică („glasnost”, „perestroika”), a evoluat în mișcare politică odată cu întemeierea „Poporului găgăuz” (Gagauz halkî) în 1988. Pe măsură ce creștea în mod paralel mișcarea afirmare națională moldovenească, și mai ales atunci când limba română și grafia latină a fost adoptată oficial în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (Parte din URSS), o parte din liderii „poporului găgăuz”, foști activiști sovietici în frunte cu Stepan Topal, s-au aliat cu reprezentanții altor minorități naționale din Republică, pentru a se împotrivi mișcării naționale moldovenești.

Procesul de sovietizare și rusificare a fost atât de puternic încât, în momentele de răscruce din anii 1989 și 1991, găgăuzii au susținut păstrarea cu orice preț a URSS-ului.

În 1989, la primul congres al „Poporului găgăuz”, acesta a votat rezoluția grupului care cerea crearea unui teritoriu autonom în sudul Moldovei (dar nu în Bugeacul ucrainean), cu capitala la Comrat. În august 1990, în timp ca Republica Moldova își proclama independența față de URSS, grupul condus de Stepan Topal a proclamat Găgăuzia ca republică autonomă a URSS, care oficial mai exista în acel moment, simultan cu același proces care avea loc în Transnistria sub conducerea liderilor Igor Smirnov și Aleksandr Lebed. Guvernul din Chișinău al Moldovei, nou stat independant, a considerat declarația ca neconstituțională. În acel moment, Găgăuzii, care în marea lor majoritate nu cunoșteau situația reală și nu călătoriseră decât în URSS, erau speriați de propaganda politică potrivit căreia „românismul” din noua Republică era o mișcare „fascistă” iar eventuala unire a acesteia cu România (unire care în acel moment părea iminentă) ar însemna să fie dați afară din țară.

GagauziaÎn aceste condiții, grupul pro-sovietic a preluat total conducerea „Poporului găgăuz” și a organizat în martie 1991 un „referendum” la care partizanii săi au votat în unanimitate pentru rămânerea în cadrul URSS, fără ca alți alegători să-și poată manifesta opiniile, așa cum a constatat ziaristul francez Jean-Baptiste Naudet, de la ziarul „Le Monde”, deși când parlamentul Republicii Moldova a votat independența Republicii, 6 din cei 12 deputați găgăuzi votaseră „da”. Ulterior, o parte din Găgăuzi au sprijinit tentativa de lovitură de stat de la Moscova, tensionând și mai mult relațiile cu Chișinăul. Găgăuzia s-a autoproclamat independentă la 19 august 1991 sub conducerea lui Topal, urmată fiind în septembrie de Transnistria. Aceste acțiuni erau menite să oblige Frontul Popular ca să-și atenueze linia proromână, considerată fascistă, și să revină la linia prosovietică, ulterior pro-rusă, ceeace s-a și întâmplat.

Opinia scriitorului Serghei Uzun, de origine găgăuză, din Chișinău (interviu luat de ziare.com și tradus de Valeriu Zegrea)

Ce amintiri au gagauzii despre perioada din timpul României interbelice ? Cum a fost regimul românesc?

Iși amintesc de interzicerea slujbelor religioase în limba gagauza, despre jandarmii din sate, despre practica pedepselor corporale cu bâta. Toate acestea nu au contribuit la iubirea populara pentru autoritatile romane.

Cu alte cuvinte, daca autoritatile Rusiei tariste nu s-au amestecat in randuielile traditionale ale gagauzilor, atunci autoritatile Romaniei Mari au fost prezente in fiecare sat. Nu doar prin jandarmi, ci si prin clerul bisericesc si invatatori. Sa spunem si ca in satul meu prima scoala a aparut in timpul autoritatilor romanesti.

De aceea, atitudinea fata de autoritatile romanesti din acea perioada nu este negativa pentru toti. Sunt oameni care au primit educatie si au reusit in viata anume in acea perioada.

Cum a fost perioada sovietica pentru gagauzi? A existat un proces de rusificare sau gagauzii au fost lasati cum limba si cultura lor?

Perioada sovietica a fost considerata si este considerata ca o perioada de inflorire a regiunii. Practic toata infrastructura – drumuri, scoli, spitale, intreprinderi – a fost creata in acea perioada. Procesul rusificarii, desigur, a existat. Dar trebuie sa intelegem ca gagauzii isi pastreaza si si-au pastrat limba si cultura lor datorita locuirii compacte, nu datorita scolii sau universitatii.

Cu alte cuvinte, la noi niciodata nu a fost invatamant in limba gagauza. La sfarsitul anilor patruzeci, dupa foametea din ’46-’47, procesul romanizarii a fost schimbat cu procesul rusificarii. In 1956 a fost creata de catre savantii sovietici prima scriere pe baza chirilica si au fost create programe de invatare in scolile nationale.

Dar, din cauza faptului ca gagauzii erau putin numerosi, acest proces a fost recunoscut inoportun si in 1966 studierea limbii gagauze in scoli a fost intrerupta. Dar, de exemplu, eu niciodata nu am invatat limba gagauza si nu am citit carti in limba gagauza, dar vorbesc liber in limba gagauza.

Insa cartile mele le-am scris in rusa, deoarece scrisul gagauzilor si manualele de limba gagauza pe baza scrierii in latina au aparut putin mai tarziu decat fiul meu, ceea ce a facut ca procesul meu de invatare sa fie prelungit. Dar nu fara rezultat, din fericire.

O multime de populatii musulmane, dar de etnii diferite au avut de suferit sub rusi, ori pe vremea imperiului, ori in perioada sovietica. Cum se explica totusi atasamentul pe care il au gagauzii fata de Rusia?

La gagauzi nu exista perioada musulmana in istorie – gagauzii sunt un popor crestin. Dar raspandirea lor in Rusia se explica gratie istoriei comune si considerentelor strict economice. Cu alte cuvinte, este de inteles ca perioada de inflorire a regiunii in perioada sovietica se proiecteaza asupra Rusiei de azi. Actuala situatie economica ii obliga pe oameni sa isi caute de munca peste granitele tarii.

Deoarece rusificarea din perioada sovietica nu a trecut fara urmari, toti sunt vorbitori de rusa. Permeabilitatea frontierelor si limbii face din Rusia locul cel mai atractiv pentru gasterbeiteri (cuvant de argou, din germana, inseamna oameni plecati la munca in strainatate – n.red.). Dar trebuie sa intelegem ca gasterbeiter nu inseamna numai bani, dar duce si la aparitia unor legaturi culturale cu Rusia.

Sa spunem ca, data fiind apropierea limbii gagauze de celelalte limbi turcice, manifesta deschidere fata de Gagauzia si tari precum Turcia, Azerbaijan, Kazahstan, dar in aceasta privinta sunt doar schimburi culturale si practic nu sunt perspective pentru gasterbeiteri. Noi traim intr-o perioada stranie, cand vectorul politicii externe a statului este determinat foarte mult de gasterbeiteri.

Din Romania asa este vazuta reactia gagauzilor fata guvernul central al Republicii Moldova – gagauzii sunt banuitori, reticenti, nu le plac moldovenii, nu le place limba romaneasca, si, daca li s-ar oferi ocazia, si-ar declara imediat independenta. De ce?

Punctul de vedere despre gagauzi in Romania, ca si in Moldova, este format de catre ziare si reviste. Daca mie imi este evidenta deformarea imaginii din Romania, mai mult sau mai putin, in situatia cetatenilor din Moldova, dorinta de a-si forma un punct de vedere din mijloacele mass-media in locul deplasarii la o distanta de o suta de kilometri si aflarii realitatii personal, la fata locului, este de neinteles pentru mine.

Intr-un moment oarecare ceva s-a intamplat si noi ne-am dezvatat sa comunicam unii cu altii. Nu, si niciodata, nu a fost nici o ostilitate fata de moldoveni din partea gagauzilor.

Mama mea este moldoveanca, a invatat in scoala moldoveneasca si a absolvit institutul in limba de predare moldoveneasca. De aceea, presupunerea ca gagauzii nu ii iubesc pe moldoveni se transforma in praf si pulbere chiar la nivelul familiei mele. Au fost tensiuni in anii ’90, dar asta a fost acum douazeci de ani si trebuie acum cumva sa se indrepte.

Legat de limba gagauza, foarte exact a spus tatal meu:

„In 1918 au venit romanii, au adus invatatori – de bine, de rau, in trei ani noi cunosteam limba romana. In 1940 au venit rusii, au adus invatatori – in 3-4 ani cu greu incercam sa ne exprimam in limba rusa. In anii ’90 nimeni nu a venit, nimeni nu a mai fost adus, dar nu stiu de ce toti asteapta aparitia limbii. Cum poate sa apara limba fara invatatori si fara un mediu lingvistic?”.

Intrebarea legata de indepententei Gagauziei nu merita sa fie pusa in genere. Este o formulare privitoare la dreptul la autodeterminare, in situatia schimbarii statutului Republicii Moldova din statutul de stat independent intr-o entitate cu alt statut. Mai mult decat atat, aceasta formulare a aparut ca o contracarare a ideii de unire a R. Moldova cu Romania, care pana in prezent este foarte populara in Moldova si in Romania.

Neplacerea acestei idei provine din faptul ca printre gagauzi, Romania de azi este strans asociata cu Romania Mare din anii 1918-1940.

De ce gagauzii nu stiu nimic despre actuala Românie ?   – este o intrebare care trebuie adresata mai degraba autoritatilor Romaniei.

Cum e resimtita de catre gagauzi anexarea Crimeii de catre Rusia? Se bucura? Isi doresc si ei reintegrarea intr-o Rusie mare, continuatoare a URSS? Sau vor sa continue in cadrul Republicii Moldova?

Imi vine greu sa raspund. Au fost cateva mitinguri de sprijinire a Crimeii. Trebuie sa spunem ca nu au fost foarte multi participanti. Nostalgia dupa Uniunea Sovietica este raspandita nu numai printre gagauzi.

Dar trebuie sa intelegem ca astazi omul trebuie sa faca o alegere intre tara care ti-a construit drumuri, cu invatamant si asistenta medicala gratuita si tara in care tu nu poti sa iti castigi existenta si in care de douazeci de ani esti „separatist, care nu doreste sa invete limba, care a venit de undeva pe pamantul nostru”.

Aceasta alegere intre doua imagini foarte diferite este evidenta. Ca sa schimbam cumva aceasta situatie, eu as face multe. Dar as incepe totusi cu schimbarea retoricii. (interviul din Aprilie 2014 al lui Serghei Uzun – integral aici)

Poziția și implicarea Turciei în problema găgăuză din R. Moldova

„Găgăuzia reprezintă un factor important pentru dezvoltarea relațiilor dintre Moldova și Turcia. Găgăuzia, ca regiune autonomă, trebuie să fie în continuare parte a Republicii Moldova, să realizeze proiecte comune și să conclucreze în continuare cu autoritățile de la Chișinău. Noi pledăm în continuare pentru integritatea și unitatea politică a țării”, a fost mesajul președintelui Adunării Naționale a Turciei Cemil Çiçek aflat în vizită în R. Moldova în luna mai 2014

Expertul publicației „Economiceskoe Obozrenie”, Dmitri Kalak, într-un interviu luat de Europa Liberă subliniază rolul și poziția Turciei față de Găgăuzia.  „Pentru Turcia, este foarte important stabilirea unui consens între autoritățile de la Chișinău și cele din Găgăuzia. Să nu uităm că la începutul anilor 1990, când în regiune a fost autoproclamată republica găgăuză, guvernul Turciei a fost foarte ferm și a spus clar că vor susține Găgăuzia doar dacă liderii de acolo vor avea o relație constructivă cu autoritățile centrale de la Chișinău. Tocmai pentru că Turcia înfruntă pe teritoriul său separatiștii curzi, ea pledează împotriva tensionărilor interne în cadrul țărilor partenere.”

Astăzi, businessul turcesc este foarte activ în Găgăuzia, pe teritoriul autonomiei activează holdingul de textile „Asena”, cu cinci fabrici. De asemenea, sunt și alte investiții care asigură localnicii cu locuri de muncă.”

De asemenea, Turcia se numără printre primii cinci investitori în Republica Moldova, anul trecut volumul comercial între țări ajungând la aproape 400 de mln dolari. Plasările de capital vor crește de la 1 iunie, când va intra în vigoare regimul liberalizat de vize cu Turcia, anticipează economistul: „În ultimii ani, Turcia se regăsește în topul țărilor cu care Republica Moldova are stabilite relații comerciale. La capitolul „importuri” Turcia este în top cinci.

Autor: Andrei Lisenco, Redactor-editor Flux News MDromaniabreakingnews.ro

,

Irina Vlah, învestită oficial în funcția de bașcan al Găgăuziei, după ce la finele lunii martie 2015 a fost aleasă de peste 50 la sută din locuitorii autonomiei, a precizat că este deschisă unei cooperări constructive atât cu Republica Moldova, cât și cu instituțiile europene. Proaspătul guvernator a declarat, de asemenea, că își dorește ca toți locuitorii să învețe limba română.

Prima întâlnire oficială între președintele Parlamentului de la Chișinău – Andrian Candu și noul guvernator (bașcanul) Găgăuziei – Irina Vlah a fost una constructivă, la finele cărei Candu a declarat că Republica Moldova este deschisă pentru o mai bună colaborare cu Autonomia Găgăuză, astfel încât locuitorii regiunii să beneficieze de toate avantajele apropierii Moldovei de Uniunea Europeană.

Președintele Parlamentului de la Chișinău a mai precizat că va fi creat un grup de lucru care va avea rolul de a consolida relațiile dintre Chișinău și Comrat.

Irina_Vlah„Vom avea toată deschiderea pentru conducerea Găgăuziei în așa fel încât să avem o colaborare cât mai productivă. Sunt idei foarte multe, care ar putea duce la o accelerare a dezvoltării regiunii. Deja am avut și unele discuții cu colegii delegației UE și Consiliului Europei, care la fel se vor implica în mai multe proiecte astfel încât să simtă cu adevărat și populația Găgăuziei, ca și acea a Rep. Moldova ce înseamnă procesul de apropiere de UE”, a declarat președintele Legislativului, citat de PUBLIKA:MD.

Vlah a menționat, potrivit PUBLIKA:MD, că este necesar să fie create toate condițiile pentru ca locuitorii autonomiei să învețe limba română: „Este foarte important ca pentru poporul din regiune să fie create toate condițiile pentru studierea limbii de stat. Noi locuim în Rep. Moldova și vrem să participăm la toate procesele care au loc în țară. Domnul Candu a susținut ideea mea în privința creării unei comisii speciale pentru armonizarea legislației naționale și a celei locale”, a menționat Irina Vlah, citată de PUBLIKA.MD.

Învestirea bașcanului

Irina Vlah a depus jurământul în limba găgăuză și a declarat: „Vreau să vă asigur că în activitatea mea mă voi baza pe Constituție. Voi fi bașcan pentru toți. Nu voi intra în vreun partid. Voi fi un bașcan independent. Voi lupta pentru interesele UTA Găgăuzia. Voi fi garantul păcii și liniștii„. Prezent la ceremonie prim-ministrul Chiril Gaburici i-a spus noului guvernator: „Pe umerii dumneavoastră s-a prabușit o responsabilitate enormă. Partea social-culturală este un moment și mai important. Iar Guvernul va face totul pentru a menține această cultură importantă„.

Surse: jurnalromanesc.ro, publika.md prin romanibreakingnews.ro

,

Canidatul independent susținut de PSRM, Irina Vlah (foto) a câștigat scrutinul desfășurat duminică în Autonomia Găgăuziei, cu 51,01%, transmite gagauzinfo.md citat de unimedia.md și preluat de România Breaking News.

Potrivit sursei, după examinarea tuturor proceselor verbale, Irina Vlah a câștigat din primul tur funcția de bașcan.

Pe locul doi s-a clasat deputatul PDM, Nicolae DUdoglo cu 19,05%. Valerii Ianioglo a acumulat 7,96%.

Fostul bașcan Dmitrii Croitor a luat 6,20% din sufragii. Pentru Oleg Garizan au votat 5,11%. Ruslan Garbalî a luat  4,98%, Alexandr Stoianoglo a acumulat 4,97%.

Leonid Dobrov, Serghei Cernev și Ilie Anastastasov au luat sub un procent.

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale de la Comrat la scrutin au participat peste 52% din populație

Violențele și suspiciunile de fraudă au fost la ordinea zilei în timpul desfășurării scrutinului din Găgăuzia

Agitatorii candidatului la funcția de bașcan al Găgăuziei Irina Vlah  și-au schimbat pumni cu agitatorii candidatului Valrii Ianioglo, transmite gagauzpravda.md citat de UNIMEDIA și preluat de România Breaking News.

Potrivit sursei, incidentul s-a produs în satul Cazaclia. Simpatizanții lui Ianioglo i-au învinuit pe cei ai Irinei Vlah de cumpărarea a voturilor și turism electoral.

„Fac agitație deschisă, plătesc oamenilor câte 500 de lei pentru un vot și aduc oamenii organizat la secțiile de votare”, au declarat simpatizanții lui Valeii Ianoglo.

Suspiciuni de fraudă ! Buletine de vot dispărute.

În dimineața zilei în care a început desfășurarea scutinului, la secția de votare nr. 6 din orașul Comrat a fost descoperită lipsa a 100 de buletine de vot și a unei ștampile. A fost sesizată procuratura din Găgăuzia, care a deschis dosar penal pe cauza dispariției buletinelor și a ștapilei de la secția de votare în cauză.

Sursa informării: unimedia.md prin România Breaking News

Editor: Lena Captari

,

Găgăuzia își dorește să fie aproape de Rusia și va vota candidatul care promite acest lucru, se arată într-un sondaj de opinie publicat luni, cu două săptămâni înaintea scrutinului pentru alegerea bașcanului acestei regiuni din R.Moldova.

Potrivit sondajului, favorită la câștigarea alegerilor din Găgăuzia din 22 martie este Irina Vlah (57,3 la sută), urmată de Nicolai Dudoglo (23 la sută). Ceilalți candidați sunt creditați cu sub 10 la sută din intențiile de vot.

Tendința se păstrează și în cazul unui eventual scrutin parlamentar. Astfel, dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, PSRM ar obține 41,2 la sută din voturi, PCRM 8 la sută, PDM 6 la sută, PLDM 0,9 la sută și PL 0,3 la sută.

În ceea ce privește relațiile externe, Autonomia găgăuză își dorește relații mai strânse cu Rusia (90 la sută) și Turcia (28 la sută). Doar 5,3 la sută dintre cei chestionați și-au exprimat preferința pentru relații mai strânse cu UE și doar 0,3 la sută cu România.

Lena Captari / româniabreakingnews.ro

,

Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT a lansat ieri o pagină web dedicată alegerii Guvernatorului Găgăuziei care va avea loc pe 22 martie 2015. Pagina web – www.alegeri.md – oferă cea mai amplă informație despre alegerile bașcanului Găguziei, precum și despre scrutinele electorale anterioare.

Informația este disponibilă în trei limbi: română, rusă și engleză. Istoricul alegerilor din Găgăuzia „Pe site puteți găsi toată istoria alegerilor bașcanului cu rezultatele detaliate începând cu 1995 și până în prezent. Site-ul mai oferă informație și despre toți concurenții electorali. Este plasată lista tuturor concurenților, inclusiv a celor care s-au retras din competiție.

Pentru fiecare candidat la funcția de bașcan a fost elaborată câte o pagină separată în care găsiți declarația de avere, datele biografice, sloganul electoral, spoturile pe care le folosește pentru promovare”, a specificat coordonatoarea de programe din cadrul ADEPT, Polina Panainte.

Pe site, la fel, sunt prezentate toate declarațiile pe care le face candidatul, cât și comunicatele de presă pe care le lansează. Unele informații sunt acumulate direct de la candidați. „Candidații sunt la curent cu monitorizarea. ADEPT monitorizează și site-ul CEC din Găgăuzia, dar și publicațiile pe care le lansează. De asemenea, vor fi publicate mai multe analize despre principalele aspecte ale campaniei electorale”, a explicat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan. Igor Boțan comentează alegerile pentru funcția de bașcan:

Nu toți sunt receptivi

„Doar jumătate dintre candidații electorali și-au publicat și au elaborat programele electorale. De exemplu, dl Dodoglo preferă să vorbească tet-a-tet cu oamenii și să acumuleze în comunicarea sa o colecție de doleanțe ale alegătorilor pe care ulterior le va insera în program. Dacă citim conținutul lor ne putem da seama ce promisiuni le fac”.

Numărul mare de candidați este ceva neobișnuit

La alegerile din 2010 au fost doar trei candidați, la cele din 2015 sunt tocmai 11. O explicație ar fi că în luna decembrie au fost operate modificări în legislația electorală a Găgăuziei și a fost diminuat dramatic numărul de semnături necesare candidatului pentru înregistrare.

Chiar pretendenții la această funcție au spus că s-a făcut în mod special acest lucru pentru a înregistra cât mai mulți candidați ca să disperseze votul alegătorului și să se asigure că va fi turul doi de scrutin. Din fericire, în această campanie nu sunt scandaluri politice. Își mai trimit ei săgeți și-și pun pioneze pe scaune, inclusiv între candidații de la Comrat, dar e liniște.

Dedicați Rusiei

În Găgăuzia, atașamentul candidaților față de Rusia a devenit ceva tradițional la alegeri, e o adevărată competiție. Promisunile electorale se încadrează în cadrul acestei competenții – dacă vor reuși sau nu să implementeze ce promit. În campania electorală se promite că se va schimba statul Găgăuziei – ca să devină subiect al unei federații moldovenești. Atitudinea trebuie să fie una înțelegătoare pentru că ceea ce se promite și ceea ce se întâmplă sunt realități paralele și, ulterior, pornim de la experiența pe care o avem.

Favoriții scrutinului din acest an  sunt cei care s-au manifestat acum patru ani de zile și care au trecut prin niște competiții electorale. E vorba de dl Dodoglo, care a participat și la alegerile din 2006 și 2010, acumulând punctaje destul de bune. De asemena, Irina Vlah, care, la fel, este bine cunoscută pentru alegătorii din Găgăuzia. Sunt și foști demnitari, cum ar fi dl Croitoru.  Probabil, ei sunt cu șansele cele mai mari. Totodată, aceștia sunt și foarte activi în campanie. Evident sunt angajați într-o competiție pentru a convinge alegătorii din autonomie că sunt mai proruși unul decât altul, ceea ce este un lucru tradițional pentru Găgăuzia. Sunt angajați în competiția legată de numărul de vizite la Moscova și asta trebuie privit tradițional.

Irina Vlah, invitat permanent la Moscova

Prioritate la întâlnirile cu înalții demnitari din Rusia are Irina Vlah, deoarece are și un susținător bătător de cărări la Kremlin. În 2010, acest aspect s-a manifestat cu totul deosebit. Atunci candidații se întreceau în întâlnirile cu patriarhul Kiril, acum – cu înalții demnitari ruși. Dl Dodoglo are și el avantajele lui care spune că e bine să avem relații cu Moscova, doar că unele întrebări trebuie decise aici, la Chișinău, iar la Chișinău spune că este deputat și că face parte dintr-o coaliție minoritară. Este interesantă acestă competiție.

Șansele unui candidat proeuropean

Nu le-aș minimaliza, deoarece în luna august m-am întâlnit cu primarii din Găgăuzia și bașcanul. La un moment, l-am întrebat pe Formuzal de câte resurse financiare s-a bucurat autonomia din partea UE și dacă ele se pot compara cu cele ale Rusiei. Dl bașkan spunea că nu va renunța la suportul financiar din partea UE. Și am ajuns la concluzia că RM trebuie să fie decentă în relații cu partenerii internaționali, să fie capabilă să-și articuleze foarte clar obiectivele și să explice de ce procedează așa sau altfel. Astfel încât toată lumea să se convingă că un actor mic internațional, cum este RM, nu poate decât să navigheze printre stâncile subacvatice pe care le creează marile Puteri, iar ca să avem busolă trebuie să ne ținem de prevederile dreptului internațional și bunelor practice în relațiile internaționale. Noi nu avem alte posibilități decât să fim parteneri credibili pentru cei care ne susțin.

Cursul pe care îl va lua după alegeri Găgăuzia

Nu se va putea dezvolta în afara RM pentru că dimensiunile economiei și potențialului uman al Găguziei sunt parte a potențialului uman și economic al RM. Trebuie și Chișinăul să fie interesat ca aspectul deosebit al găgăuzilor să fie păstrat și dezvoltat , ca să spunem tuturor că, deși suntem o țară mică, avem o populație cu elemente minoritare. RM trebuie să fie interesată ca aceste lucruri specifice să dea un colorit mai bogat țării noastre. Există o multitudine de posibilități pentru ca să folosim factorul găgăuz ca unul pozitiv în plasarea RM în contextul european.

Miturile care trebuie combătute prin fapte

Faptul că există un dispreț al populației din Găguzia față de autoritățle de la Chișinău nu o pot nega. Însă există aceste mituri și atitudine la fel cum există mituri pentru noi, moldovenii, că dacă nu ar fi existat factorul rusesc am fi, probabil, în fruntea națiunilor celor mai dezvoltate. Exact așa, la altă scară, găguzii cred că moldovenii sunt cei care împiedică să fie mai aproape de Rusia, iar ei ar fi mult mai dezvoltați. Sunt mituri care trebuie combătute prin fapte. Partea negativă e că guvernarea de la Chișinău este extrem de coruptă, iar acest adevăr incontestabil face ca guvernații să fie urâți nu doar de găgăuzi, ci și de moldoveni. Diferența este că găgăuzii urăsc guvernarea pentru că nu este de culoarea lor etnică. Asta le face poate viața puțin mai ușoară. Nouă ne este mai trist că ai noștri ne fură și ne subminează viitorul european. Aici sunt aspecte care trebuie discutate.

De asemenea, găgăuzilor le putem recomanda articolul fostului bașcan Tabunșcic despre cum apreciază guvernarea lui Formuzal și vom vedea că o deosebire foarte mare nu există. Asta este starea de spirit din societatea noastră. Toți suntem nemulțumiți, dar la alegeri votăm exact așa cum își doresc cei care ne conduc și ne corup și pe noi.

Sursa: Adevarul Moldova  prin Flux News MD /romaniabreakingnews.ro

Editor: Lena Captari

,

Președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, consideră că integrarea europeană va duce la dezmembrarea țării, iar „Transnistria și Găgăuzia nu vor merge în Uniunea Europeană”. Cel puțin așa spune socialistul într-un interviu pentru Rossiiskaia Gazeta.

„Integrarea europeană va duce la pierderea statalității Republicii Moldova, pentru că această integrare nu este doar problema exporturilor sau a lucrătorilor migranți, ci mai degrabă a lucrurilor mult mai complicate. Drumul Moldovei spre Europa nu va trece cu siguranță prin Transnistria și, posibil, va fi unul fără Găgăuzia și fără nordul țării, unde marea majoritate a populației este împotriva integrării europene”, a declarat Dodon.

„Atunci se va ridica problema existenței republicii, în principiu. Nu vreau să fac predicții pesimiste, dar eu, de asemenea, nu vreau să înceapă procesul de autodeterminare a diferitelor regiuni la noi. Nu vreau ca în cele din urmă să rămână doar câteva raioane efectiv moldovenești în centrul țării, care apoi să se alăture României”, a precizat socialistul.

Potrivit lui Dodon, piața moldovenească are puține șanse să se extindă pe cea europeană, deoarece „nimeni nu ne va lăsa pe această piață”.

„Nimeni nu ne vă lăsa pe piața europeană cu produsele noastre și mai ales în cantitățile pe care le exportăm în Rusia. La ora actuală, în Rusia se află la muncă circa 700.000 de cetățeni moldoveni, în timp ce în țările europene doar 250.000. Cei care lucrează în Rusia au trimis anul trecut acasă oficial 1,3 miliarde de dolari dar, dacă luăm în considerare surse neoficiale, chiar mai mult de două miliarde de euro”, a argumentat Dodon.

Surse: rossiiskaiagazeta, independent.md

,

Comisia românilor de pretutindeni din cadrul Senatului României, participă astăzi la deschiderea anului școlar de la Liceul ”Mihai Eminescu” din Comrat, Găgăuzia, unde va face și o donație de carte românescă. Este vorba de 7000 de cărți în limba română pentru biblioteca acestui liceu, precum și pentru Universitatea de Stat din Comrat.

Acțiunea vine drept urmare a inițiativei Comisiei respective, din luna martie a acestui an, care a avut ca obiectiv strângerea de cărți pentru dotarea bibliotecilor școlilor românești din Găgăuzia. Toate volumele care vor fi donate au fost oferite de către funcționarii din Senatul României, de către senatorii români, precum și de organizații neguvernamentale din țară. Este, practic, cel mai important eveniment pe care autoritățile statului român l-au organizat vreodată în Găgăuzia.

Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României se va afla și la Chișinău, unde va avea consultări cu reprezentanți ai Parlamentului Republicii Moldova. Inițiatorul al acestei acțiuni este senatorul Viorel Badea. Delegația se va afla în R. Moldova până pe data de 2 septembrie. (Deschide.md)

,

Prim-ministrul Iurie Leancă a discutat, astăzi, la telefon cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, care a felicitat R. Moldova pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE, arată un comunicat de presă al Guvernului.

În opinia premierului turc, apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană va aduce prosperitate și bunăstare tuturor cetățenilor țării.

Aceeași sursă transmite că cei doi șefi de Guvern au mai discutat despre relațiile bilaterale, despre situația din Republica Moldova, inclusiv din regiunea găgăuză. „Ambii premieri au reliefat rolul pe care îl joacă găgăuzii în relațiile moldo-turce și au menționat importanța dezvoltării autonomiei în cadrul unei Moldove prospere și europene”, cităm din comunicatul Executivului.

Iurie Leangă l-a informat pe Erdoğan despre dialogul existent între Chișinău și Comrat, inclusiv despre elaborarea unui proiect de lege care prevede modificarea a 20 de legi ale Autonomiei, iar proiectul Legii privind statutul juridic special al Gagauz-Yeri a fost pregătit pentru a fi votat în lectura a doua de Parlamentul R. Moldova.

Premierul R. Moldova i-a adresat o invitație lui Recep Tayyip Erdoğan să întreprindă o vizită în Republica Moldova, pe care premierul Turciei a acceptat-o, menționând că aceasta ar putea avea loc în toamna anului curent.

Sursa:ziarulnational.md

Pentru găgăuzi:

Hepsi olacek islää.

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press